Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, a descris joi drept "provocări din partea ruşilor" şi "imixtiune" sprijinul explicit pe care Kremlinul i l-a arătat înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate care vor avea loc în Franţa duminica viitoare, informează EFE.

"Nu sunt responsabilă pentru acest tip de provocări ruseşti împotriva Franţei şi împotriva lui Emmanuel Macron", a subliniat Le Pen într-un interviu acordat canalului BFMTV, atunci când a fost întrebată despre declaraţiile autorităţilor ruse de miercuri în care Moscova a susţinut linia formaţiunii sale, Adunarea Naţională (RN).

Le Pen s-a plâns mai ales de faptul că oficiali din alte partide îi aruncă în faţă acest sprijin al Moscovei, cum este cazul candidatului socialist la alegerile europene, Raphael Glucksmann, care într-un alt interviu a apreciat că RN este "o a cincea coloană a lui Vladimir Putin", preşedintele rus.

"Într-o democraţie, este ruşinos" să se folosească "o astfel de violenţă" şi ca "alegătorii RN" să fie trataţi ca "nişte paria", a denunţat lidera extremei drepte, care a dat asigurări că, dacă formaţiunea sa va ajunge la putere, "un guvern RN nu va trata astfel opoziţia".

La originea acestei controverse se află un mesaj al purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe rus pe reţeaua de socializare X în care sublinia că "poporul francez caută o politică externă suverană care să-i servească interesele naţionale şi care să se rupă de dictatele Washingtonului şi Bruxellesului".

Purtătorul de cuvânt rus a adăugat, într-o referire clară în special la preşedintele francez, Emmanuel Macron, că "oficialii francezi nu vor putea ignora aceste schimbări profunde în atitudinea marii majorităţi a cetăţenilor".

Legăturile, cel puţin în trecut, dintre RN şi Le Pen cu Rusia şi cu regimul Putin au fost evidente, deşi formaţiunea de extremă dreaptă s-a distanţat după invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022, notează EFE.

Cu toate acestea, deşi acum RN susţine că Ucraina trebuie sprijinită pentru a se putea apăra, partidul a subliniat că, dacă va ajunge la putere, nu va autoriza trimiterea de trupe sau instructori pe teritoriul ucrainean, aşa cum are în vedere Macron, şi nici livrarea de rachete cu rază lungă de acţiune cu care Kievul ar putea ataca adânc teritoriul Rusiei.

Pe plan intern, Marine Le Pen a criticat joi ideea unei "mari coaliţii" între cei care încearcă să împiedice extrema dreaptă să obţină majoritatea absolută la alegerile legislative de duminică şi pe care o atribuie "celor care vor să-şi păstreze puterea împotriva voinţei poporului".

În acelaşi interviu, Le Pen a insistat că această mare alianţă care va reuni forţele de la stânga la dreapta "este marele vis al (preşedintelui francez) Emmanuel Macron, partidul unic".

În Consiliul de Miniştri de miercuri, Macron a făcut referire la ipoteza acestei "mari coaliţii" despre care se vorbeşte după demisia masivă a aproape 220 de candidaţi ai stângii şi din blocul macronist pentru a împiedica victoria cu majoritate absolută a RN împreună cu aliaţii săi conservatori.

Macron a ţinut însă să clarifice că aceste demisii "nu înseamnă că vom guverna începând de mâine cu LFI", Franţa Nesupusă a lui Jean-Luc Melenchon, cu care preşedintele a avut confruntări frontale în ultimii ani.

Le Pen a insistat însă asupra strategiei sale de a prezenta runda a doua ca pe o bătălie între tabăra ei şi toate celelalte tabere, aflate sub influenţa lui Melenchon, pe care îl foloseşte pe post de sperietoare.

Potrivit versiunii lui Le Pen, această "mare coaliţie" este o "alianţă împotriva naturii" care "ar aplica programul lui Jean-Luc Melenchon" şi care ar însemna "suprimarea proprietăţii private", "legalizarea (imigranţilor) ilegali" sau "Uniunea Sovietică economică".

Întrebată despre declaraţiile tatălui lui Macron, care a spus că fiul său se gândea la posibilitatea de a convoca alegeri anticipate de mai bine de două luni, adică cu mult înainte de alegerile europene din 9 iunie - exact motivul invocat de preşedinte pentru convocarea scrutinului - Le Pen a declarat că aceasta sugerează "o altă ipoteză" despre motivele reale ale şefului statului francez.

Mai exact, că Macron a decis să dizolve Adunarea Naţională şi să revină la urne pentru că ştie că situaţia conturilor publice franceze "este mai catastrofală decât cifrele pe care le cunoaştem".

O aluzie la unul dintre argumentele de campanie ale candidatului său la funcţia de prim-ministru, Jordan Bardella, care a spus că executivul ascunde gravitatea acestei situaţii, după ce deficitul public a urcat anul trecut la 5,5% din Produsul Intern Brut (PIB), cu mult peste ceea ce anticipase guvernul. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)