Candidatul la funcţia de prim-ministru al extremei drepte franceze, Jordan Bardella, a declarat că în spatele strategiei stângii şi dreptei de retragere a candidaţilor pentru a-l împiedica să aibă majoritate absolută după cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative anticipate, care se va desfăşura pe 7 iulie, nu există niciun proiect, ci doar dorinţa de a-l împiedica să guverneze, informează miercuri EFE.

"Singurul proiect şi singura ambiţie pe care o au toţi adversarii mei la aceste alegeri este să mă împiedice să câştig", a insistat Bardella într-un interviu publicat miercuri de Le Figaro, atitudine care pare "un pic lejeră având în vedere contextul economic, social, securitatea şi imigraţia de care suferă Franţa".

La închiderea în această marţi a listelor pentru turul doi al alegerilor legislative anticipate, 218 candidaţi s-au retras, marea majoritate pentru a încerca să împiedice Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) şi aliaţii săi conservatori să obţină majoritatea absolută, adică cel puţin 289 din cei 577 de deputaţi.

Se încearcă astfel să se evite o dispersie a votului în circumscripţiile în care RN avea şanse mari să câştige mandate într-o competiţie în trei, iar în acest fel acest scenariu devine mult mai puţin probabil.

În ciuda acestui fapt, într-un gest clar de menţinere a speranţei şi de mobilizare a electoratului său, Bardella a dat asigurări că va obţine o majoritate absolută: "Politica este o chestiune de valuri şi cel care ne împinge pe noi este puternic".

Mai presus de toate, Bardella a avertizat alegătorii că "trebuie să ne ferim de spectrul unei majorităţi relative, deoarece nu putem risca ca Franţa să fie blocată timp de trei ani, în timp ce lumea continuă să avanseze".

De asemenea, Bardela a încercat să inverseze termenii dezbaterii privind "cordonul sanitar" a ceea ce istoric a fost cunoscut drept "frontul republican", care îi reuneşte pe toţi cei care se opun ca extrema dreaptă să preia frâiele ţării.

"Acum, adevăratul front republican suntem noi", a susţinut Bardella, insistând ulterior că miza alegerilor de duminica viitoare ia forma unei dihotomii simple şi polarizate. Altfel spus, "coaliţia de patrioţi şi republicani pe care o conduc" pe de o parte şi, pe de altă parte, "alianţa îngrozitoare care îl profilează pe Jean-Luc Melenchon drept prim-ministru, dezarmarea poliţiei, ambiguitatea faţă de antisemitism, dorinţa de a elibera deţinuţii, iadul fiscal, dezordinea şi insurecţia".

Candidatul la funcţia de prim-ministru al extremei drepte, care ar intra într-o coabitare complexă cu preşedintele francez Emmanuel Macron, afirmă că intenţia sa este de a forma "un guvern de unitate naţională cu personalităţi din RN şi ale dreptei, dar şi cu personalităţi din societatea civilă".

Şi, deşi nu a vrut să răspundă direct la întrebarea dacă ar renunţa să preia frâiele ţării chiar dacă ar avea o majoritate care să nu fie absolută în Adunarea Naţională şi cu toate că a subliniat că va putea schimba lucrurile doar dacă va avea sprijin parlamentar pentru a-şi vota proiectele, Bardella a recunoscut că este "dispus să întindă o mână" deputaţilor din formaţiunea Republicanii (LR).

"Dacă majoritatea trebuie extinsă, o voi face", a confirmat el.

RN a încheiat un pact cu o grupare minoritară din LR, condusă de încă preşedintele acestei formaţiuni, Eric Ciotti, care a aruncat în aer partidul conservator, în care, totuşi, majoritatea "baronilor" au respins acea coaliţie. Aceşti baroni, care critică atât extrema dreaptă, cât şi stânga în termeni foarte duri, şi-au menţinut sprijinul pentru candidaturile LR în turul doi, după ce au obţinut peste 6,5% din voturi în primul tur.

Atitudinea deputaţilor LR, care vor obţine între 30 şi 50 de mandate, potrivit estimărilor, adică mult mai puţine faţă de cele 61 de mandate pe care le-au avut în actuala Adunare Naţională, ar putea fi crucială pentru formarea unui guvern începând de luni, notează EFE. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)