Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Ar fi bine pentru viitorul democraţiei dacă va exista o a doua creştere a participării tinerilor la alegerile europene din 2024, a declarat marţi, în cadrul unui seminar privind rolul media la viitorul scrutin, la Strasbourg, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, Jaume Duch.

Purtătorul de cuvânt al PE a reamintit că jumătate de planetă va vota în alegeri în acest an, aceste scrutine urmând să aibă loc în circa 70 de ţări. "Rezultatul combinat al acestor alegeri ne va spune cum va fi viitorul cetăţenilor noştri europeni", a afirmat purtătorul de cuvânt.

El susţine că, potrivit ultimului sondaj Eurobarometru dat publicităţii în decembrie, numărul celor care sunt interesaţi de alegerile din decembrie este mai mare decât în urmă cu cinci ani.

Jaume Duch a precizat că bugetul viitoarelor alegeri va fi la fel ca în urmă cu 5 ani, de 33 de milioane de euro, respectiv nouă eurocenţi de votant. "Dacă te gândeşti că noi comunicăm în 24 de limbi, este o sumă redusă de bani pentru această campanie", a spus el.

În ceea ce priveşte dorinţa de a-i convinge pe tineri să voteze, Duch a spus că strategia PE este una online, care ţine cont de faptul că, de exemplu, 140 de milioane de cetăţeni europeni sunt prezenţi pe TikTok.

În 2019 s-a înregistrat la nivelul UE o creştere de 14% faţă de 2014 a participării la vot în segmentul tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, respectiv de 12% în rândul celor cu vârste între 25 şi 39 de ani. "Cred că ar fi bine pentru viitorul democraţiei dacă va exista o a doua creştere în termeni de participare a tinerilor", şi-a exprimat speranţa Jaume Duch.

Eurodeputatul Sandro Gozi, membru al Comisiei pentru Afaceri Constituţionale (AFCO) a PE, a explicat reglementările adoptate de Parlamentul European care impun o creştere a transparenţei în publicitatea electorală în mediul online, ce presupune obligativitatea de a preciza cine plăteşte pentru aceasta.

"Nu interzicem nimic. Cerem mai multă transparenţă când este vorba despre activităţi care pot influenţa rezultatul unor alegeri", a explicat Gozi, care este membru al grupului Renew.

Pe de altă parte, a subliniat el, "suntem decişi să interzicem sponsorizarea de activităţi politice de către actori non-UE cu trei luni înainte de alegeri sau referendum".

Sandro Gozi a precizat că va exista o bază de date care va păstra publicitatea politică din UE timp de şapte de ani, ce ar trebui să facă mai greu de ocolit aceste reglementări.

La rândul ei, Sabine Verheyen, raportoare pentru legea europeană privind libertatea media şi preşedinta Comisiei pentru Cultură şi Educaţie (CULT) a PE, a spus că actul normativ care va fi adoptat miercuri de legislativul comunitar "este un pas istoric în direcţia potrivită pentru a apăra libertatea media şi munca jurnaliştilor".

Totuşi, a atras atenţia eurodeputata din grupul PPE, "legea europeană privind libertatea media nu este o legislaţie anti-dezinformare", ci doar creează condiţiile pentru ca jurnaliştii să folosească cele mai bune instrumente în combaterea dezinformării.

"Sunt multe noi mecanisme introduse în această legislaţie, care va fi un pas uriaş înainte către un peisaj media mai independent şi mai sigur", a mai spus Sabine Verheyen.

Eurodeputatul Domenec Ruiz Devesa, din grupul S&D şi membru al Comisiei AFCO, a explicat cu ce propuneri a venit PE pentru a consolida şi armoniza legislaţia electorală la nivelul UE.

El a precizat că, după alegerile europene din acest an, se va încerca consolidarea sistemului candidaţilor capi de listă, care a fost ocolit la ultimul scrutin european din 2019.

"În 2019 am eşuat să avem un candidat comun ca Parlament European, iar asta a ajutat Consiliul să depună o candidatură întâmplătoare", a spus eurodeputatul spaniol, referindu-se la desemnarea drept candidată a Ursulei von der Leyen.

Întrebat cum speră să convingă Consiliul să consolideze procedura, în condiţiile în care şefii de stat şi de guvern au preferat mereu să aibă libertate de decizie în alegerea viitorului şef al Comisiei Europene, Domenec Ruiz Devesa a spus că inclusiv în 2019 s-au înregistrat progrese.

"Chiar şi în 2019 trebuie să remarcăm faptul că guvernul olandez a sprijinit un candidat (Frans Timmermans - n.r.) care nu provenea dintr-un partid la guvernare. Acelaşi lucru va trebui să se întâmple şi în acest an cu Ursula von der Leyen, dacă PPE va câştiga alegerile", a spus el.

Vladimir Bilcik, membru al Comisiei speciale pentru interferenţă externă în procesele democratice ale UE, a spus că în prezent îngrijorările legate de pericolul dezinformării sunt mult mai mari decât la precedentul scrutin, dar şi că gradul de conştientizare a crescut semnificativ.

Întrebat despre pericolul dezinformării în cadrul celor mai tineri alegători, în condiţiile în care de exemplu Germania şi Belgia au coborât vârsta legală de vot la 16 ani, eurodeputatul slovac din grupul PPE a răspuns că "nu e vorba doar de tineri, ci şi de membrii generaţiei mele".

"Unii dintre ei sunt foarte conştienţi de ameninţările online. Nu i-aş subestima pe tineri, dar aş recunoaşte că avem o responsabilitate uriaşă în a ne asigura că spaţiul online nu este ocupat de dezinformare şi dezinformatori", a subliniat el.

Bilcik a atras atenţia că instituţiile UE şi statele UE trebuie să fie preocupate "de toate ţările care încearcă să se amestece în democraţia noastră", şi a vorbit despre scandalul Qatargate, utilizarea softului Pegasus produs de o companie israeliană pentru interceptări ilegale, dar şi despre pericole venite din Turcia sau Iran.

"Nu e vorba doar de ameninţările care vin din afară, ci şi de la actori din interiorul UE care beneficiază de sprijin, inclusiv financiar, de la actori din ţări terţe. Cred că trebuie să ne concertăm şi asupra modurilor în care combatem influenţa malignă a acestor intermediari în statele membre", a atras atenţia eurodeputatul slovac.

Carlos Hernandez-Echevarria, preşedintele European Fact-Checking Standards Network (EFCSN), a spus că, potrivit unui studiu referitor la Spania al Maldita.es, pericolele dezinformării au fost legate de utilizarea Inteligenţei Artificiale (AI), concentrarea pe subminarea integrităţii alegerilor, respectiv pe denigrarea politicilor UE.

"De exemplu, au existat multe descrieri despre cum Comisia Europeană încearcă să-i facă pe spanioli să renunţe la carne şi să mănânce insecte", a relatat el.

Delphine Colard, şefa unităţii purtătorilor de cuvânt a PE, a spus şi ea că există o concentrare pe discursuri care încearcă să submineze credibilitatea alegerilor. "Există unul recurent, privind dispariţia cernelii de pe buletinele de vot. Este unul dintre mesajele prin care se încearcă descurajarea participării la vot", a exemplificat ea.

Carlos Hernandez-Echevarria mai atrage atenţia că "nu există a fi imun la dezinformare", iar Delphine Colard spune şi ea că "i-am căzut victime cu toţii uneori". "Conţinutul generat de AI conţine uneori o imagine care declanşează o emoţie şi îi cedăm, pentru că algoritmul este atât de bun", a spus ea.AGERPRES/(A - autor: Florin Ştefan, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Jaume Duch/X