Israelul riscă să se confrunte cu o insurgenţă lungă şi sângeroasă dacă înfrânge mişcarea palestiniană islamistă Hamas şi ocupă Fâşia Gaza fără a avea un plan postbelic credibil de a-şi retrage trupele şi de a se îndrepta către crearea unui stat palestinian, au declarat pentru Reuters oficiali, diplomaţi şi analişti americani şi arabi.

Niciuna dintre ideile prezentate până acum de Israel, Statele Unite şi ţările arabe pentru administrarea Fâşiei Gaza după război nu a reuşit să ia avânt, au indicat doi oficiali americani şi patru oficiali regionali, precum şi patru diplomaţi familiarizaţi cu aceste discuţii - ceea ce stârneşte temeri că armata israeliană s-ar putea împotmoli într-o operaţiune de securitate prelungită.

Pe măsură ce Israelul îşi întăreşte controlul asupra nordului Gazei, unii oficiali de la Washington şi capitale arabe se tem că autorităţile israeliene ignoră lecţiile invaziilor americane din Irak şi Afganistan, unde victoriile militare rapide au fost urmate de ani de militantism violent.

Dacă guvernul din Gaza condus de Hamas este răsturnat, infrastructura sa distrusă şi economia ruinată, radicalizarea populaţiei furioase ar putea alimenta o revoltă în care soldaţii israelieni ar fi luaţi la ţintă pe străzile enclavei, spun diplomaţi şi oficiali.

Israelul, SUA şi multe state arabe sunt de acord că Hamas ar trebui înlăturat, după atacul lansat de acesta asupra teritoriului israelian pe 7 octombrie, în care a ucis aproximativ 1.200 de oameni şi a luat circa 240 de ostatici. Dar nu există consens asupra a ceea ce ar trebui să-l înlocuiască.

Conform unor ţări arabe şi aliaţi occidentali, o Autoritate Palestiniană "revitalizată" reprezintă un candidat firesc la un rol mai important în Gaza, unde trăiesc circa 2,3 milioane de oameni.

Dar credibilitatea Autorităţii - care guvernează parţial Cisiordania şi este condusă de partidul Fatah al preşedintelui Mahmoud Abbas, în vârstă de 87 de ani - a fost subminată de pierderea controlului asupra Gazei în favoarea Hamas într-un conflict din 2007, precum şi de eşecul său de a pune capăt extinderii coloniilor israeliene în Cisiordania şi de acuzaţii de corupţie şi incompetenţă.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că, în forma sa actuală, Autoritatea Palestiniană nu ar trebui să preia controlul asupra Gazei, susţinând că armata israeliană este singura forţă capabilă să elimine Hamas şi să asigure că terorismul nu va reapărea; în urma acestor remarci, oficiali israelieni au insistat că Israelul nu intenţionează să ocupe Fâşia Gaza.

Mohammed Dahlan, care a fost şeful securităţii Autorităţii palestiniene pentru Gaza până când aceasta a pierdut controlul asupra teritoriului şi a fost sugerat ca viitor lider al unui guvern al Gazei după război, subliniază că Israelul se înşală dacă crede că întărirea controlului său asupra fâşiei ar pune capăt conflictului.

"Israelul este o forţă de ocupaţie şi poporul palestinian îl va privi ca pe o forţă de ocupaţie", a explicat Dahlan în biroul său din Abu Dhabi, unde trăieşte în prezent. "Niciunul dintre liderii sau luptătorii Hamas nu se va preda. Se vor arunca în aer, dar nu se vor preda", a adăugat el.

Dahlan se bucură de sprijinul influentelor Emirate Arabe Unite pentru a conduce o viitoare administraţie postbelică în Gaza, potrivit unor diplomaţi şi oficiali arabi. El a notat însă că nimeni - şi cu siguranţă el nu - nu ar dori să guverneze un teritoriu distrus, fără un plan politic clar.

"Nu am văzut nicio viziune din partea Israelului, Americii sau comunităţii internaţionale", a menţionat Dahlan, cerând Israelului să pună capăt războiului şi să înceapă discuţii serioase privind "o soluţie cu două state".

Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat săptămâna trecută pe Netanyahu că ocuparea Gazei ar fi "o mare greşeală". Până acum, SUA şi aliaţii lor nu au văzut nicio "foaie de parcurs" clară din partea Israelului privind strategia sa de ieşire din Gaza, dincolo de obiectivul declarat de eradicare a Hamas, afirmă diplomaţi. Oficialii americani presează Israelul să prezinte obiective realiste şi un plan privind realizarea lor.

Guvernul israelian nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la planul său în Gaza după război, menţionează Reuters. Operaţiunea Israelului din enclavă lansată ca represalii după atacul din 7 octombrie a ucis până acum cel puţin 13.000 de persoane, inclusiv cel puţin 5.500 de copii, potrivit guvernului din Gaza condus de Hamas.

Deşi insistă asupra dreptului Israelului de a se apăra, unii oficiali americani sunt îngrijoraţi de faptul că numărul mare de victime civile ar putea radicaliza mai mulţi palestinieni, împingând noi luptători în braţele Hamas sau al unor viitoare grupuri militante care ar putea apărea pentru a-i lua locul, potrivit unei surse apropiate de cercurile de decizie politică din SUA.

Peste zece locuitori din Gaza intervievaţi de Reuters au afirmat că invazia israeliană dă naştere unei noi generaţii de militanţi. Abu Mohammad, în vârstă de 37 de ani, funcţionar public din tabăra de refugiaţi de la Jabalia, a declarat că preferă să moară decât să se confrunte cu ocupaţia israeliană.

"Eu nu sunt cu Hamas, dar în război suntem cu toţii un singur popor, iar dacă se vor termina luptătorii vom lua puştile şi vom lupta", a spus acesta pentru Reuters, refuzând să-şi dea numele complet de teama represaliilor. "Israelienii pot să ocupe Gaza, dar nu se vor simţi niciodată în siguranţă, nici măcar o zi".

Negocieri conduse de SUA

Discuţiile de la Washington cu privire la un plan post-război pentru Gaza sunt încă în faza iniţială cu Autoritatea Palestiniană, cu alte părţi palestiniene interesate precum şi cu aliaţi ca Egipt, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Qatar, au indicat doi oficiali americani sub protecţia anonimatului.

În timp ce Biden a insistat că războiul trebuie să se încheie cu o "viziune" a unei soluţii cu două state - care ar unifica Fâşia Gaza şi Cisiordania într-un stat palestinian -, preşedintele american şi consilierii săi nu au oferit detalii despre cum se aşteaptă să fie pus în practică acest lucru şi nici nu au propus reluarea tratativelor.

Unii experţi consideră lipsit de şanse de succes orice efort de a relansa negocierile, nu în ultimul rând din cauza furiei israeliene legat de atrocităţile din 7 octombrie ale Hamas şi a palestinienilor din cauza represaliilor Israelului în Gaza.

"Printre multe tragedii ale atacului terorist al Hamas se numără faptul că acesta a subminat în mod fundamental şi a dat o lovitură cauzei palestiniene privind un stat suveran şi independent", a remarcat Jonathan Panikoff, fost înalt responsabil pentru informaţii naţionale al SUA pentru Orientul Mijlociu, care colaborează acum cu think tank-ul Consiliul Atlantic.

Conform unei persoane informate, Biden s-ar putea decide pentru o iniţiativă mai "modestă", care ar putea include conturarea unei căi către o eventuală reluare a negocierilor. Asistenţii lui Biden recunosc că Netanyahu şi coaliţia sa de extremă dreaptă, care a respins noţiunea de stat palestinian, sunt prea puţin dispuşi la reluarea negocierilor.

În condiţiile în care Biden speră să fie reales anul viitor, ar putea fi reticent în a şi-i îndepărta pe alegătorii pro-israelieni făcând presiuni asupra lui Netanyahu ca acesta să accepte concesii către palestinieni.

Într-un recent discurs la Tokyo, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a expus "liniile roşii" ale Washingtonului în Gaza, explicând că administraţia sa se opune strămutării forţate a palestinienilor din teritoriu, oricărei reduceri a dimensiunii acestuia, ocupării sale sau instituirii unei blocade de către Israel. El a mai spus şi că Gaza nu poate deveni o platformă pentru terorism.

Blinken a declarat în repetate rânduri că Washingtonul ar dori să vadă o Autoritate palestiniană "revitalizată" la conducerea Fâşiei Gaza, a cărei conducere să fie unificată cu a Cisiordaniei.

În condiţiile în care, sub Abbas, care conduce Autoritatea din 2005, credibilitatea acesteia s-a diminuat odată cu estomparea promisiunii unei căi spre o soluţie cu două state, conturată în acordurile de pace de la Oslo din 1993, această dinamică trebuie să se schimbe, spun oficialii americani. O schimbare de conducere în interiorul Autorităţii ar putea fi posibilă, Abbas rămânând probabil într-un rol onorific, au notat unii diplomaţi.

Un alt pas aflat în discuţie este de a i se acorda Autorităţii Palestiniene un rol cheie în distribuirea ajutorului postbelic în Gaza pentru a-i revigora legitimitatea, a spus un înalt diplomat european.

Întrebat despre discuţii, un înalt oficial al Autorităţii Palestiniene a spus că revenirea acesteia în Gaza este singurul scenariu acceptabil şi că acesta este discutat cu SUA şi alte puteri occidentale. El a refuzat să comenteze propunerea conform căreia Dahlan sau alţii ar putea conduce un guvern palestinian.

Potrivit unor diplomaţi, parteneri occidentali şi unele state din Orientul Mijlociu au propus ca Fâşia Gaza să fie administrată pe o perioadă de tranziţie de doi ani de tehnocraţi susţinuţi de ONU şi forţe arabe.

Unele guverne arabe cheie - inclusiv Egiptul - nu sunt însă dispuse să fie atrase în diferendul din Gaza, au adăugat diplomaţii. O serie de puteri regionale se tem că o eventuală forţă arabă desfăşurată în Gaza ar putea fi nevoită să folosească forţa împotriva palestinienilor, şi nicio naţiune arabă nu vrea ca armata sa să fie pusă într-o astfel de situaţie.

Miza este mare, existând posibilitatea unei răspândiri a conflictului în Cisiordania ocupată şi dincolo de Israel. Potrivit unor oficiali şi diplomaţi arabi, de la invazia americană din Irak din 2003 nu a existat o îngrijorare atât de mare privind dezlănţuirea de operaţiuni militare în Orientul Mijlociu.

Orice ar decide preşedintele american Biden să facă din punct de vedere diplomatic, consilierii săi spun că acesta nu are niciun interes ca SUA să fie târâte într-un rol militar direct în conflict, cu excepţia cazului în care interesele de securitate ale Americii ar fi ameninţate de Iran sau de apropiaţii săi regionali.

"Nu există planuri sau intenţii de a desfăşura trupe militare americane la sol în Gaza, acum sau în viitor", a declarat mai devreme în noiembrie purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a mai consemnat Reuters. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)