Danemarca, rămasă în mod voluntar deoparte timp de trei decenii, se va pronunţa miercuri prin referendum cu privire la intrarea sa în politica de apărare a Uniunii Europene, încă unul din efectele de domino ale invaziei Rusiei în Ucraina, transmite AFP.

În jur de 4,3 milioane de danezi sunt chemaţi la urne şi, conform ultimului sondaj publicat duminică, peste 65% dintre respondenţi au declarat că vor vota 'da'.

Cu toate acestea, se menţine prudenţa în privinţa rezultatului din cauza absenteismului ridicat prognozat, într-o ţară deja obişnuită să spună 'nu' la referendumurile legate de Europa, cel mai recent în 2015.

'Trebuie să votăm întotdeauna când există un scrutin', a chemat prim-ministrul Mette Frederiksen duminică, la ultima dezbatere televizată.

'Cred din toată inima că trebuie votat da. Atunci când trebuie să ne batem pentru securitatea Europei, trebuie să fim mai uniţi cu vecinii noştri', a adăugat ea.

Stat membru din 1972, Danemarca şi-a manifestat pentru prima dată euroscepticismul respingând în 1992, cu 50,7% din voturi, tratatul de la Maastricht.

Pentru a ridica blocajul, ce ameninţa intrarea în vigoare a tratatului fondator al Uniunii Europene, Copenhaga a obţinut o serie de derogări, denumite 'opt outs' (opţiune de retragere) în jargonul european, şi ţara a votat în cele din urmă 'da' la un nou scrutin un an mai târziu.

De atunci, Danemarca a rămas în afara zonei euro (respinsă prin referendum în 2000), precum şi a politicii europene în materie de afaceri interne şi justiţie (prin referendumul din 2015) şi de apărare.

În baza acestei derogări, Danemarca, membru fondator al NATO, nu a participat la nicio misiune militară a UE.

La două săptămâni după invadarea Ucrainei de către Rusia, prim-ministrul danez a anunţat un acord cu majoritatea partidelor din parlament pentru a supune unui referendum renunţarea la această derogare, precum şi realizarea de importante investiţii militare pentru atingerea pragului de 2% din PIB cerut de NATO.

Până de curând marginală, politica de apărare a Celor 27 a luat amploare în ultimii ani, chiar dacă idei de armată europeană sunt încă respinse de multe capitale.

Unsprezece partide din 14 au chemat să se voteze 'da', în timp ce două formaţiuni de extremă dreapta eurosceptică (Partidul Poporului danez, DF, şi Noii Conservatori), precum şi stânga radicală (Lista Unităţii) militează pentru 'nu'.

Unul din principalele argumente ale acestei tabere este acela că apariţia unei Europe a apărării s-ar face în detrimentul NATO, piatra de temelie a apărării daneze de la crearea organizaţiei în 1949.

'NATO este garantul securităţii Danemarcei. Ar fi complet diferit dacă aceasta ar trebui să se decidă la Bruxelles', a pledat duminică seară liderul DF, Morten Messerschmitt.

Odată cu candidaturile istorice ale Suediei şi Finlandei la NATO şi referendumul danez, aceste trei ţări nordice ar putea să cumuleze în curând politica europeană de apărare şi participarea la Alianţă.

Teritoriile autonome ale Danemarcei, Groenlanda - care nu mai face parte din UE - şi insulele Feroe, nu participă la referendum.AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)