Bulgaria îşi sărbătoreşte joi ziua naţională. La 3 martie se împlinesc 144 de ani de la semnarea Tratatului preliminar de pace de la San Stefano în 1878, care a pus capăt Războiului Ruso-Turc din 1877-1878 şi a restaurat statalitatea bulgară.

Tratatul dintre Rusia şi Imperiul Otoman a fost semnat la San Stefano (acum Yeşilköy), un sat la vest de Istanbul, de către contele Nikolai Pavlovici Ignatiev şi Aleksandr Nelidov în numele Imperiului Rus şi ministrul de externe Saffet Paşa şi ambasadorul în Germania Sadullah Paşa în numele Imperiului Otoman. Tratatul prevedea înfiinţarea unui stat bulgar independent în regiunile geografice Moesia, Tracia şi Macedonia.

Tratatul de la San Stefano a fost revizuit ulterior prin Tratatul de la Berlin (1878), prin care a fost înfiinţat Principatul Bulgariei (autonom, între Dunăre şi Munţii Balcani şi cu sediul în vechea capitală bulgară Veliko Târnovo, incluzând Sofia) şi o provincie autonomă otomană sub numele de Rumelia de Est, creată la sud de lanţul Munţilor Balcani. Macedonia şi Tracia de Est au fost lăsate sub stăpânirea sultanului.

În mod tradiţional, 3 martie este sărbătorită în toată Bulgaria ca Ziua Eliberării, cu celebrări speciale ţinute la Sofia, precum şi la Plevna şi pe Muntele Şipka, ambele locuri de lupte decisive în timpul Războiului Ruso-Turc. Cu toate acestea, în 2022, agresiunea Rusiei în curs în Ucraina i-a determinat pe mulţi să ceară mutarea într-o altă zi a sărbătoririi zilei naţionale bulgare. Unii sugerează 6 septembrie (Ziua Unirii), alţii 22 septembrie (Ziua Independenţei) sau 24 mai (Ziua sfinţilor fraţi Chiril şi Metodie şi a alfabetului bulgar).

Partidul de dreapta al fostului ministru al sănătăţii Petăr Moskov, Uniunea Conservatoare pentru Drepturi (KOD), a fost citat în presă cerând un referendum pentru a stabili o nouă sărbătoare naţională, în timp ce 3 martie ar trebui să rămână o sărbătoare publică dedicată voluntarilor bulgari şi soldaţilor străini care au luptat pentru eliberarea ţării de sub stăpânirea otomană.

Istoricul Dimo Ceşmegiev a declarat, într-un interviu pentru Radioul Naţional Bulgar, că 3 martie ar trebui să rămână o sărbătoare legală, dar nu sărbătoare naţională.

Istoricul Plamen Pavlov a declarat pentru BTA că este împotrivă ca 24 mai să devină nouă sărbătoare naţională, explicând că această dată este prea preţuită pentru a deveni un eveniment politizat precum o sărbătoare naţională. În schimb, el a făcut referire la 20 aprilie. 20 aprilie 1876 a fost începutul Revoltei din Aprilie împotriva stăpânirii otomane.

Într-un interviu la bTV, profesorul de antropologie culturală Ivailo Dicev a sugerat 16 aprilie, ziua în care Constituţia de la Târnovo, prima constituţie a ţării, a fost adoptată în 1879, sau 24 mai. 3 martie poate fi încă sărbătorită ca o zi a prieteniei între popoarele slave, potrivit lui Dicev.

Într-un comunicat, partidul naţionalist VMRO (Mişcarea Naţională Bulgară n.r.) a insistat că sărbătoarea naţională a ţării trebuie să rămână neschimbată, declarând că "3 martie nu este o zi pentru a sărbători măreţia Rusiei, ci pentru a sărbători speranţa restabilirii unei naţiuni bulgare unite şi libere".

Ştire selectată de BTA pentru promovare şi publicare de către AGERPRES, fără intervenţie pe text, conform acordului de colaborare dintre agenţii.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)