Cancelarul Angela Merkel şi-a stabilit ca obiective pentru preşedinţia semestrială a Consiliului UE pe care o preia miercuri Germania consolidarea unei Uniuni Europene în prezent divizate şi redresarea economiei acesteia lovite dur de pandemia COVID-19, consemnează marţi Reuters.

Ultimele luni au ridicat din partea unor critici semne de întrebare cu privire la viitorul blocului comunitar, după ce în încercarea de opri răspândirea noului coronavirus frontierele naţionale ale statelor UE s-au închis şi fiecare ţară membră a recurs, cel puţin la început, la politici naţionale pentru a combate pandemia care până în prezent a ucis peste 100.000 de oameni în statele UE.

Angela Merkel, care a contribuit la orientarea Uniunii Europene în criza datoriei şi, mai recent, în cea a migraţiei, a evidenţiat acum nevoia de solidaritate pentru a depăşi criza provocată de pandemie.

''În timpul preşedinţiei germane a Consiliului UE vom face tot ce ne stă în putere pentru a gestiona împreună această sarcină într-un mod prin care să privim înainte şi să facem Europa puternică din nou'', scrie guvernul german într-o sinteză a programului său pentru această preşedinţie semestrială.

În timp ce UE se află în faţa celei mai profunde recesiuni economice după Al Doilea Război Mondial, statele membre trebuie să se pună de acord în perioada următoare asupra bugetului multianual pentru perioada 2021-2027 şi asupra condiţiilor în care va funcţiona fondul european de redresare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru a ajuta economiile statelor cele mai afectate de pandemie, în special Italia şi Spania.

Iar aceasta nu este o sarcină uşoară, date fiind divergenţele dintre statele membre. În cazul bugetului, pentru care Comisia Europeană a propus 1.100 de miliarde de euro, respectiv 1,07% din venitul naţional brut al statelor membre, state şi grupuri de state au viziuni diferite asupra priorităţilor şi nivelului contribuţiilor în acest buget care s-a restrâns în urma Brexitului, mai multe ţări dorind un buget mai mic, care să nu depăşească 1% din venitul naţional brut.

Pentru crearea fondului de redresare statele membre trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, modalităţile de rambursare a sumelor din acest fond ce vor fi constituite din bani atraşi de executivul comunitar de pe pieţele financiare, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării banilor.

Crizele sanitară şi economică riscă să amplifice tensiunile politice şi sociale şi diviziunile interne, consideră Daniela Schwarzer, director al think-tank-ului de politică externă DGAP. Ea mai estimează că ''Berlinul trebuie să ajute astfel încât să facă din 2020 anul în care UE să se pregătească pentru a se adapta viitorului ei'', iar redresarea economică trebuie să aducă prin proiecte europene transformări majore privind digitalizarea şi politicile de mediu.

Germania şi-a stabilit de asemenea ca obiectiv al preşedinţiei semestriale o mai bună protejare a UE în faţa riscurilor pandemice, coordonarea sporită între statele membre în ce priveşte politicile sanitare şi crearea unui mecanism pentru gestionarea comună a frontierelor externe ale blocului comunitar.

Pe agenda preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene un punct important este şi clarificarea viitoarei relaţii a UE cu Regatul Unit, mai ales că perioada de tranziţie post-Brexit se încheie pe 31 decembrie şi guvernul britanic a refuzat extinderea acesteia.

O problemă delicată este şi obţinerea de progrese pentru un acord UE-China privind investiţiile. Tot legat de China, UE este preocupată şi de tensiunile în creştere dintre aceasta şi Statele Unite, ţară care sub conducerea preşedintelui Donald Trump cu agenda sa ''America Întâi'' ('America First') s-a dovedit a fi un aliat nesigur şi adesea critic faţă de Europa.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)