Cel puţin 2.160 de persoane şi-au părăsit locuinţele, iar alte 680 s-au izolat, de teama confruntărilor dintre gherila Armatei de Eliberare Naţională (ELN) şi miliţia traficanţilor de droguri, într-o regiune din nord-vestul Columbiei, strategică pentru exportul cocainei, a declarat sâmbătă o agenţie ONU, transmite AFP.

Peste 2.800 de civili, indigeni şi afro-columbieni, se confruntă cu o "criză umanitară şi o situaţie complexă de securitate" din cauza prezenţei miliţiei de Auto-apărare Gaitaniste din Columbia (AGC) într-o zonă rurală a municipalităţii Alto Baudo din departamentul Choco, a informat, într-un comunicat, Oficiul ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare (Ocha).

Comunităţile locale se tem de "confruntările cu alte grupuri armate prezente în această zonă (ELN)", a continuat filiala locală a Ocha.

Grav afectat de conflictul armat columbian, departamentul Choco deţine plantaţii extinse de coca, materia primă pentru cocaină, şi este poziţionat strategic pentru exportul de droguri către Statele Unite prin Oceanul Pacific.

În Choco violenţele au determinat strămutarea a 21.100 de persoane în perioada 2017 - 2018, potrivit registrului oficial al victimelor conflictului armat care sfâşie Columbia de mai bine de jumătate de secol.

Considerată a fi ultima gherilă a ţării de la dezarmarea Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia (FARC), care au semnat un acord de pace cu guvernul în 2016, ELN are aproximativ 2.300 de combatanţi şi o reţea extinsă de sprijin în zonele urbane.

Apărută în 1964 şi inspirată de ideile revoluţionarului Ernesto 'Che' Guevara, această rebeliune operează în 10% din cele 1.100 de municipalităţi din Columbia, potrivit unor studii independente.

AGC reprezintă braţul armat al Clanului Golfului, principala reţea de traficanţi de droguri din Columbia, provenind din demobilizarea miliţiilor paramilitare de extremă dreaptă care a avut loc în 2006. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Daniela Juncu)