Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat joi că remarca sa despre 'moartea cerebrală' a NATO a servit ca un apel util de trezire a membrilor Alianţei, potrivit Reuters, adăugând că îşi asumă în totalitate această afirmaţie controversată şi a lansat totodată un apel către Alianţă să se concentreze asupra provocărilor strategice, între care lupta împotriva terorismului, conform AFP.

Mai mult, el s-a declarat mândru în legătură cu această declaraţie şi a insistat că era nevoie de un 'semnal de alarmă' în cadrul Alianţei, într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în finalul unei întâlniri cu acesta la Paris, informează dpa.

'Poate era nevoie de un semnal de trezire (wake-up call). A fost dat şi mă bucur că prioritatea este mai degrabă să reflectăm asupra scopurilor noastre şi a obiectivelor noastre strategice', a spus preşedintele francez.

Verdictul dur al lui Macron înaintea summitului NATO din 3-4 decembrie la Londra a suscitat o reacţie puternică din partea omologilor săi europeni care cred că Europa are încă nevoie să se bazeze foarte mult pe Alianţa Nord-Atlantică pentru apărarea sa.

'Întrebările pe care le-am pus sunt întrebări deschise pe care noi încă nu le-am rezolvat', a spus Macron în urma discuţiilor purtate cu Stoltenberg la Paris, subliniind că acestea vizează pacea în Europa, relaţiile cu Rusia, problema Turciei şi de a şti cine este duşmanul comun, conform dpa.

'Ultimele două summituri au fost consacrate doar modului cum am putea lucra ca să putem uşura costul financiar pentru SUA', principalul contributor al Alianţei, a afirmat preşedintele francez, exprimându-şi regretul faţă de 'deconectarea flagrantă şi inacceptabilă' a discuţiilor din cadrul NATO timp de doi ani în jurul valorii contribuţiei financiare americane de adevăratele provocări care stau în faţa Alianţei.

În acelaşi timp, Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa ca europenii să se asocieze negocierilor cu privire la tratatul care urmează să înlocuiască acordul ruso-american din 1987 asupra Forţelor Nucleare Intermediare (IFN), după denunţarea acestuia din urmă de către SUA şi suspendarea participării Rusiei la acesta.

'Nu ne putem delega securitatea unui acord bilateral în care niciun european nu este implicat', a declarat preşedintele francez în conferinţa de presă cu secretarul general al NATO. Este necesară o 'implicare a europenilor în acest viitor tratat', a afirmat el.

Foto: (c) BERTRAND GUAY POOL / EPA

Totodată, preşedintele francez a negat că a acceptat propunerea rusă privind instituirea unui moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa, dar a spus că este important ca iniţiativa Kremlinului să nu fie pur şi simplu respinsă. 'Franţa nu a acceptat absolut' deloc această propunere, după ce Kremlinul a afirmat anterior că şeful statului francez ar fi acceptat instituirea moratoriului la desfăşurarea de rachete intermediare în Europa.

'Dar noi o considerăm ca bază de discuţii, nu ar trebui doar să o respingem. Să fim serioşi, vorbim despre securitatea Europei', a remarcat el.

La rândul său, Jens Stoltenberg a subliniat că, în pofida dezacordurilor existente în interiorul Alianţei, 'bazele NATO sunt solide', conform dpa. 'Vom continua să ne adaptăm, să ne modernizăm şi vom analiza împreună cum putem consolida şi mai mult rolul politic al NATO', a afirmat secretarul general al Organizaţiei.

Dar, a insistat Stoltenberg, în starea actuală, Uniunea Europeană singură 'nu poate să apere Europa' şi nu se poate substitui Alianţei Nord-Atlantice'. 'Ambele sunt faţetele aceleiaşi medalii', a spus el.

Macron şi Stoltenberg şi-au exprimat dorinţa de a 'asigura succesul' summitului liderilor celor 29 de ţări membre ale NATO săptămâna viitoare la Londra (marţi şi miercuri), cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianţei.

Reacţia Moscovei nu s-a lăsat aşteptată. Kremlinul a declarat că preşedintele Macron a răspuns la iniţiativa Moscovei privind impunerea unui moratoriu asupra desfăşurării de rachete în Europa.

Rusia a propus un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în Europa după încetarea oficială a Tratatului IFN în august. NATO calificase această propunere făcută de preşedintele rus Vladimir Putin drept una care nu ar trebui luată în seamă, întrucât Rusia ar fi desfăşurat deja rachete care cad sub incidenţa IFN în partea europeană a Federaţiei Ruse, ceea ce Moscova neagă.

'Desigur, răspunsul (lui Macron) nu este detaliat. Dar, cel puţin, aceasta a exprimat o înţelegere pentru preocuparea (Rusiei) şi şi-a exprimat dorinţa pentru dialog' cu privire la acest subiect, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Interfax. Peskov a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea aborda această chestiune în marja negocierilor de la Paris, preconizate pentru 9 decembrie, în problema conflictului din estul Ucrainei.

Tratatul IFN interzicea utilizarea anumitor tipuri de rachete balistice şi de croazieră sol-sol cu rază medie de acţiune, cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri. AGERPRES/ (AS-autor: Lilia Traci; editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dădârlat)