Myanmar încalcă o convenţie mondială care interzice armele chimice şi ar putea deţine un stoc de astfel de arme datând din anii 1980, au afirmat luni SUA, cu prilejul conferinţei anuale a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), relatează AFP.

Acest stat din Asia de Sud-Est ar putea deţine încă arme chimice într-o infrastructură în care a fost produs gaz muştar, a declarat un înalt responsabil al Departamentului de Stat american.

Myanmar a aderat în 2015 la Convenţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (CIAC), care interzice producţia, stocarea şi utilizarea de astfel de arme.

"SUA se tem că un stoc de arme chimice este în continuare prezent într-o infrastructură istorică din Myanmar", a afirmat Thomas DiNanno, asistent adjunct al secretarului american al apărării, în cadrul conferinţei OIAC de la Haga.

Potrivit lui DiNanno, Washingtonul dispune de informaţii potrivit cărora Myanmar "avea un program de arme chimice în anii 1980, care cuprindea un program de dezvoltare a gazului muştar cu sulf şi o infrastructură de producere de arme chimice".

"SUA certifică faptul că Myanmar nu este în conformitate cu CIAC, din cauza eşecului său de a declara vechiul său program de arme chimice şi de a distruge infrastructura aferentă", a afirmat DiNanno.

Potrivit lui, Washingtonul a purtat discuţii cu guvernul civil şi forţele armate din Myanmar pe această temă.

SUA "sunt gata să ajute Myanmar" să distrugă aceste arme chimice, a adăugat Thomas DiNanno.

Statul Myanmar a mai fost acuzat şi în trecut că stochează şi utilizează astfel de arme.

În iulie 2014, cinci jurnalişti din Myanmar au fost condamnaţi la zece ani de închisoare cu muncă forţată pentru un articol în care acuzau un complex militar că produce arme chimice.

Un an mai devreme, Myanmar a negat că a utilizat arme chimice împotriva rebelilor din minoritatea etnică kachin în timpul luptelor din nordul ţării.

În 2005, junta din Myanmar a fost acuzată de apărători ai drepturilor omului cu sediul la Londra că a recurs la arme chimice împotriva gherilei minorităţii etnice karen.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Ionuţ Mareş, editor online: Ady Ivaşcu)