Concluziile experţilor sunt incontestabile: terenurile, mările şi vieţuitoarele pe care acestea le adăpostesc sunt ameninţate de distrugerile provocate de omenire, care trebuie să facă "pace cu natura" pentru a evita o factură dezastruoasă, informează luni AFP.

Însă pe ce date se bazează acest diagnostic, care a determinat omenirea să adopte Acordul Kunming-Montreal şi lista sa de 23 de obiective pentru a opri aceste distrugeri până în 2030? AFP prezintă o trecere în revistă a unora dintre datele-cheie aflate în centrul negocierilor privind biodiversitatea care se desfăşoară în cadrul COP16 pentru biodiversitate din Cali, un oraş din Columbia.

Trei sferturi din terenuri, modificate de omenire

Aproximativ 75% din suprafaţa terestră a fost degradată în mod semnificativ de către omenire - un procent care include pădurile defrişate şi ecosistemele transformate în terenuri cultivate sau în spaţii urbane. Zonele umede, cele mai afectate, s-au redus cu 87% în ultimele trei secole.

Acestea sunt concluziile principalei autorităţi ştiinţifice invocate în cadrul Conferinţelor Părţilor la Convenţia privind diversitatea biologică, Platforma interguvernamentală privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES), echivalentul experţilor din domeniul climei mandataţi de către ONU (GIEC).

Consecinţele sunt numeroase: pierderea habitatului pentru animalele sălbatice, infertilitatea terenurilor epuizate, reducerea absorbţiei de CO2, scăderea calităţii aerului, riscul de zoonoze, ameninţări la adresa apei potabile, etc.

"Degradarea solurilor din cauza activităţilor umane compromite bunăstarea a cel puţin 3,2 miliarde de oameni", a estimat IPBES în 2018. Iar "populaţia din zonele aride va creşte de la 2,7 miliarde în 2010 la 4 miliarde până în 2050".

Însă nu totul este pierdut, iar "beneficiile restaurării naturii sunt de zece ori mai mari decât costurile", potrivit acestei autorităţi în domeniul biodiversităţii. Unul dintre cele 23 de obiective ale "Cadrului mondial pentru conservare" prevede ca ţările să restaureze 30% din terenurile degradate până în 2030.

1 milion de specii ameninţate

Din cele aproximativ 8 milioane de specii de animale şi plante de pe planeta noastră, un milion sunt ameninţate cu dispariţia, potrivit IPBES. Pentru a ajunge la această cifră, platforma ştiinţifică a utilizat o estimare "prudentă" de 10% din speciile de insecte ameninţate cu dispariţia, adică aproximativ 600.000.

Totalul este de douăzeci de ori mai mare decât cel din Lista Roşie întocmită de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN), referinţa mondială care a recenzat 46.000 de specii ameninţate. Însă inventarul UICN se limitează la aproximativ 166.000 de specii pentru care există date ştiinţifice solide, majoritatea fiind încă necunoscute.

Polenizatorii, indispensabili pentru reproducerea plantelor şi a trei sferturi din culturile care hrănesc omenirea, se află în prima linie.

Coralii, de care depind aproximativ 850 de milioane de oameni pentru hrană şi muncă, sunt un alt exemplu flagrant: aceste animale, ale căror recife adăpostesc o faună imensă şi care protejează zonele costiere acţionând ca diguri de protecţie, se confruntă cu episoade de albire record ca urmare a acidificării şi încălzirii oceanelor. Într-o lume cu 1,5°C mai caldă decât în era preindustrială, între 70% şi 90% dintre corali ar dispărea (99% în cazul unei încălziri cu 2°C).

"Cei cinci călăreţi ai Apocalipsei"

Potrivit experţilor de la ONU, criza biodiversităţii are cinci factori, toţi de origine umană, supranumiţi "cei cinci călăreţi ai Apocalipsei". În ordine descrescătoare, aceştia sunt: distrugerea habitatelor, supraexploatarea resurselor, schimbările climatice, poluarea şi speciile invazive.

Doar ea singură, distrugerea habitatelor a cauzat o pierdere de 2% până la 11% din biodiversitatea globală pe parcursul secolului al XX-lea, conform unui studiu de amploare ce a fost publicat în revista Science în aprilie. Dar schimbările climatice ar putea deveni principala cauză a distrugerii naturii până în 2050, potrivit autorilor acelui studiu.

Jumătate din PIB-ul mondial depinde de natură

Mai mult de jumătate (55%) din Produsul Intern Brut (PIB) al lumii, adică 58.000 de miliarde de dolari, depinde "puternic sau moderat" de natură şi de serviciile sale, a calculat gigantul din sectorul auditului PwC.

Agricultura, silvicultura, pescuitul şi acvacultura, precum şi industria agroalimentară şi a băuturilor şi sectorul construcţiilor sunt cele mai expuse. Ce ar fi economia globală fără cereale, lemn, peşte, cafea, piele şi cauciuc?

Polenizarea, calitatea apei şi combaterea bolilor sunt incluse, de asemenea, în valoarea acestor "servicii prestate de natură", un concept omniprezent în textele COP-urilor privind biodiversitatea, dar care a fost acuzat de ecologişti că "financiarizează" şi "înrobeşte" natura.

Miliarde de dolari în "subvenţii nefaste"

Deşi natura oferă omenirii o serie de servicii nepreţuite, o parte din banii publici încurajează în acelaşi timp anumite activităţi care o deteriorează: extracţia combustibililor fosili, pescuitul excesiv, agricultura intensivă, etc.

Care sunt sumele? Unul dintre obiectivele Acordului Kunming-Montreal este de a cuantifica subvenţiile sau avantajele fiscale "nefaste" până în 2025 şi de a le reduce cu "cel puţin 500 de miliarde de dolari pe an" până în 2030.

Intens dezbătută, suma "subvenţiilor nefaste pentru mediu" a fost estimată la 2.600 de miliarde de dolari pe an, adică 2,5% din PIB-ul mondial, potrivit organizaţiei Earth Track. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Adrian Dãdârlat)