Apele Mării Mediterane au înregistrat luni cea mai ridicată temperatură zilnică din istoria măsurătorilor de acest tip, a anunţat marţi principalul centru de cercetări maritime din Spania, în plin val de caniculă cu care se confruntă o mare parte a bazinului mediteraneean, unul dintre "punctele fierbinţi" ale schimbărilor climatice, informează AFP.

"Un nou record pentru perioada 1982-2023 a fost stabilit pentru temperatura mediană cotidiană la suprafaţa Mării Mediterane, cu 28,71 grade Celsius", au anunţat cercetătorii de la Institutul de ştiinţe ale mării (ICM) din Barcelona, după ce au analizat datele satelitare transmise de serviciul european Copernicus.

Precedentul record, care era de 28,25 grade Celsius, data din 23 august 2003.

Aceste date trebuie încă să fie confirmate de administratorii serviciului Copernicus, "dar suntem convinşi că valoarea mediană nu va fi afectată şi că indicaţia de temperatură până la prima zecimală este în mod global corectă", au declarat cercetătorii Justino Martinez şi Emilio Garcia.

Aceşti oameni de ştiinţă preferă să folosească "temperatura mediană" în loc de "temperatura medie" (28,4 grade Celsius, luni), întrucât acest parametru este "mai puţin perturbat de valori atipice", adică de valorile extreme ale temperaturii înregistrate în puncte izolate din Marea Mediterană, au adăugat cercetătorii spanioli.

Local, ape cu peste 30 de grade Celsius au fost detectate (cu 4 grade Celsius peste valorile normale) între Sicilia şi Napoli.

Temperaturile de acest fel ameninţă ecosistemele marine. În timpul valurilor de caniculă din perioada 2015-2019 în Marea Mediterană, o cincime din totalul speciilor (corali, gorgone, arici-de-mare, moluşte, bivalve, ierburi marine, etc.) s-au confruntat cu rate masive de mortalitate între suprafaţa apei şi adâncimea de 45 de metri, potrivit unui studiu publicat în iulie 2022 în revista Global Change Biology.

Regiunea mediteraneeană, afectată în iulie 2023 de temperaturi uneori record şi de incendii violente de vegetaţie în Grecia, este de mult timp considerată un "punct fierbinte" al schimbărilor climatice de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC) din cadrul ONU.

"Începând din anii '80, o schimbare drastică a avut loc în cadrul ecosistemelor marine mediteraneene, printr-un declin al biodiversităţii şi sosirea unor specii invazive", au precizat reprezentanţii GIEC.

În scenariul unei încălziri mondiale cu peste 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, peste 20% dintre peştii şi nevertebratele pescuite în Mediterana orientală ar putea să dispară pe plan local până în 2060, iar veniturile din pescuit ar putea să scadă cu până la 30% până în 2050, au avertizat aceiaşi experţi. În medie, clima de pe Terra s-a încălzit deja cu 1,2 grade Celsius în raport cu era preindustrială.

Deşi temperatura apelor mediteraneene creşte conform tendinţei globale, "nu există deocamdată o dovadă clară, din punct de vedere statistic, a unei creşteri a frecvenţei caniculelor marine pentru bazinul mediteraneean în perioada 1982-2023", au notat totuşi cercetătorii spanioli de la ICM.

"Se estimează că originea valurilor de căldură marină este în principal - însă nu numai - de natură atmosferică... Acesta este un subiect aflat încă în dezbatere, dar dacă este aşa, atunci doar o atenuare a valurilor de căldură atmosferică va duce la atenuarea valurilor de căldură marină", au comentat specialiştii spanioli. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)