Cutremurul care a lovit Turcia pe 6 februarie la orele 04.17, "cea mai mare catastrofă naturală într-un secol în Europa", potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a lăsat o ţară traumatizată, comentează AFP.

Rude decedate, oraşe în ruine, viaţă nouă în corturi sau containere: o lună mai târziu, milioane de turci se confruntă cu consecinţele grave ale dezastrului.

Cutremurul cu magnitudinea 7,8 - urmat de un altul câteva ore mai târziu de 7,6 - a ucis aproape 46.000 de persoane (ale căror corpuri au fost găsite) şi a făcut 105.000 de răniţi în Turcia, potrivit unor bilanţuri fără îndoială incomplete. De asemenea, a distrus sau condamnat 214.000 de clădiri - uneori înalte de peste 12 etaje - în 11 din cele 81 de provincii ale ţării.

În plus, aproape 6.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în Siria.

Oraşele turceşti din provinciile Kahramanmaras, în apropierea epicentrului, şi Hatay, la frontiera cu Siria, au fost devastate, obligând autorităţile să îngroape în grabă mii de oameni în cimitire improvizate săpate pe câmpuri şi în pădure, după ceremonii pe fugă de rămas bun.

Autorităţile estimează că 14 milioane de oameni au fost afectaţi de cutremur, o şesime din populaţia turcă. Dintre aceştia, 3,3 milioane au fost nevoiţi să părăsească zonele sinistrate, potrivit preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Aproximativ 2 milioane de persoane trăiesc în prezent în corturi sau în containere.

Peste 13.000 de replici au fost înregistrate într-o lună şi acest sol care a continuat să se cutremure sâmbătă întreţine panica în ţară, situată pe una dintre cele mai active zone seismice din lume.

În zonele afectate, furia rămâne puternică împotriva statului căruia i-au trebuit până la 50 de ore pentru a desfăşura ajutoare, în special armata şi mijloacele sale, în timp ce zeci de mii de persoane în viaţă erau prizoniere sub dărâmături.

Preşedintele Erdogan a recunoscut întârzierile, atribuite parţial vremii nefavorabile şi amplorii dezastrului care se întinde pe 20.000 de kilometri pătraţi şi a cerut scuze supravieţuitorilor.

Sondajele de opinie arată, însă, că dezvoltatorii şi antreprenorii ale căror clădiri s-au prăbuşit ca nişte castele din cărţi sunt consideraţi în primul rând responsabili pentru bilanţul grav.

Împotriva a 612 persoane implicate în construcţia acestor clădiri au fost iniţiate proceduri judiciare, a anunţat ministrul turc al justiţiei la sfârşitul lui februarie. Mai multe au fost arestate în timp ce încercau să fugă din ţară.

Dar niciun responsabil nu şi-a prezentat demisia, nici nu a fost demis din funcţie, cu excepţia primarului AKP (partidul preşedintelui) al unui mic oraş.

Economia turcă, care trecea deja de un an şi jumătate printr-o perioadă de turbulenţe legate de inflaţia ridicată şi de prăbuşirea monedei, urmează să încaseze acum consecinţele seismului.

Cutremurul devastator şi replicile sale au provocat pagube în valoare de peste 34 de miliarde de dolari, 4% din PIB-ul Turciei, a estimat Banca Mondială pe 27 februarie.

Această estimare nu ţine cont de costurile de reconstrucţie, "potenţial de două ori mai mari", potrivit acesteia, şi nici de consecinţele asupra creşterii viitoare a Turciei.

Erdogan a promis că va construi "într-un an" peste 450.000 de locuinţe la standarde antiseismice şi a anunţat plata a 100.000 de lire turceşti (aproximativ 5.000 de euro) rudelor persoanelor decedate.

Aproape un milion de persoane afectate de cutremur au primit deja un ajutor de 10.000 de lire turceşti, o jumătate de miliard de euro în total, a anunţat miercuri şeful statului.

A fost promis şi un ajutor specific pentru reinstalare de 15.000 de lire turceşti (750 de euro).

"Lucrările de reconstrucţie ar putea compensa în mare măsură impactul negativ (al cutremurului) asupra activităţii economice", a apreciat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Erdogan a pus capăt speculaţiilor miercuri confirmând organizarea alegerilor prezidenţiale şi legislative la data programată, 14 mai.

La putere de douăzeci de ani şi candidat la propria succesiune, el face acum din reconstrucţia zonelor devastate principalul punct al campaniei. Cu toate acestea, alegerile de la 14 mai se anunţă cele mai periculoase pentru el din ultimele două decenii.

Opoziţia, care a încercat să se unească într-o Alianţă naţională de şase partide, urma să-şi învestească oficial luni candidatul unic. Dar desemnarea lui Kemal Kiliçdaroglu, lider al CHP, principalul partid de opoziţie din parlament, a aruncat în aer coaliţia vineri. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)