Cutremurul care a lovit sudul Turciei şi Siria la 6 februarie a reînviat temerile celor 16 milioane de locuitori ai Istanbulului, situat în apropierea faliei din Anatolia de Nord. Însă, riscul, mare, "nu a crescut" pentru acest megalopolis, dă asigurări un eminent seismolog turc, citat vineri de AFP.

"Riscul nu a crescut (la Istanbul) pentru că vorbim de sisteme complet diferite", recentul cutremur cu magnitudinea 7,8 producându-se pe o altă falie, aşa-numita falie din Anatolia de Est, a explicat pentru AFP profesorul Dogan Kalafat, directorul Centrului de monitorizare şi evaluare seismică de la renumitul Observator Kandilli din Istanbul.

Cu toate acestea, este pregătit megalopolisul Istanbul, care se întinde pe două continente şi unde clădiri de apartamente şi zgârie-nori au răsărit în ultimii ani ca ciupercile, pentru un "Big One"?

"Aş vrea să o spun dar, din păcate, este un oraş foarte mare, cu prea multe clădiri construite prost", deplânge profesorul Kalafat, care denunţă utilizarea cimentului de slabă calitate şi construcţia unor cartiere întregi pe "teren moale".

În aşteptarea unui posibil seism major, "trebuie să folosim bine timpul. Trebuie să construim case rezistente la cutremur pe soluri solide. Aceasta este cea mai importantă măsură de precauţie de adoptat", subliniază seismologul, care păstrează vie memoria seismului mortal din august 1999, care a ucis o mie de persoane la Istanbul.

O sută zece oameni de ştiinţă lucrează la Observatorul Kandilli, fondat în 1868, dintre care 25 la centrul condus de profesorul Kalafat, o clădire cu două etaje construită pe malul Bosforului "pe sol solid", precizează omul de ştiinţă.

La parter, seismologii se schimbă la fiecare opt ore în faţa unui şir de ecrane de computer pentru a monitoriza replicile care au zguduit solul Turciei de la seismul devastator care a ucis peste 43.500 de persoane în această ţară.

În faţa lor, pe un perete înalt de cel puţin cinci metri, se află un ecran uriaş cu date în timp real, similare electrocardiogramelor, de la cele 260 de staţii seismice răspândite în toată ţara.

"Nouă mii de replici s-au produs în Turcia din 6 februarie", tot atâtea mişcări telurice ca în "şapte până la opt luni în perioade normale", a explicat Kalafat.

- "Alertă timpurie" -

Pe unul dintre birouri, o hartă laminată prezintă falia din Anatolia de Nord, ce traversează Marea Marmara, la doar "15 până la 17 kilometri" de ţărmul sudic al Istanbulului, potrivit specialistului.

În 2001 - la doi ani după ce un seism cu magnitudinea 7,4 a ucis peste 17.000 de persoane în nord-vestul Turciei - seismologul a calculat un risc de 64% ca un cutremur cu magnitudinea mai mare de 7 să se producă înainte de 2030 în aceeaşi regiune, care include oraşul Istanbul.

Această probabilitate creşte la 75% peste 50 de ani şi la 95% peste 90 de ani.

"Aceste statistici sunt încă de actualitate", explică omul de ştiinţă. Cu toate acestea, "chiar şi cu tehnologia actuală, este imposibil de prezis un cutremur".

"Putem indica, cu o anumită marjă de eroare, unde ar putea avea loc un cutremur şi care ar putea fi amploarea lui, însă nu putem şti când se va produce", insistă el.

Observatorul Kandilli a dezvoltat între timp un sistem de avertizare timpurie, "dar Istanbulul este prea aproape de linia de falie" pentru ca un astfel de sistem să fie eficient.

Pe unul dintre birouri, între două ecrane, un telefon negru cu două autocolante roşii "AFAD", după numele autorităţii turce pentru gestionarea dezastrelor, permite avertizarea în cazul unui seism major.

O alertă timpurie ar oferi "maximum 7 până la 8 secunde", o perioadă de timp insuficientă pentru a permite locuitorilor să se adăpostească în siguranţă.

Prin comparaţie, un astfel de sistem poate oferi peste 45 de secunde în regiunea japoneză Tohoku, situată mai departe de o falie seismică şi afectată de cutremurul şi tsunamiul devastator din 11 martie 2011. "Acolo se poate trimite un mesaj de avertizare cetăţenilor, însă noi nu avem această posibilitate aici", a precizat Dogan Kalafat. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Gabriela Badea)