Problemele de sănătate asociate cu valurile de căldură - insolaţii, maladii cardiovasculare şi renale - au crescut tot mai mult pe plan mondial din cauza efectelor pe care schimbările climatice le au asupra persoanelor în vârstă, locuitorilor din oraşe şi pacienţilor deja slăbiţi de alte boli, previn autorii unui raport internaţional publicat joi.

Europa este mai vulnerabilă decât Africa şi Asia de Sud-Est, întrucât deţine un număr mai mare de persoane în vârstă care trăiesc în oraşe, unde efectele valurilor de căldură pot fi deosebit de devastatoare, potrivit acestui raport publicat în revista medicală The Lancet şi semnat de experţi internaţionali, precizează AFP.

"Sănătatea mondială în secolele viitoare va depinde de natura şi dimensiunea reacţiilor pe care le vom avea faţă de schimbările climatice", a subliniat unul dintre autorii cercetării, Hilary Graham, profesoară la Universitatea York din Marea Britanie.

Acest raport anual, intitulat "Numărătoare inversă pentru sănătate şi modificări climatice", măsoară 41 de indicatori-cheie ce vizează aceste două aspecte. Ediţia sa din 2018 a fost publicată cu patru zile înainte de debutul celei de-a 24-a Conferinţe mondiale pentru climă (COP24), ce va avea loc în Polonia.

"În 2017, peste 157 de milioane de persoane vulnerabile cu vârste de peste 65 de ani au fost expuse pe plan mondial la valuri de căldură, cu 18 milioane mai mult decât în 2016", subliniază documentul.

"Ca o consecinţă a creşterii temperaturilor, provocată de schimbările climatice, populaţiile vulnerabile sunt expuse la insolaţii, fapt care sporeşte riscul de a dezvolta maladii cardiovasculare şi renale", estimează autorii raportului.

Aceste populaţii vulnerabile sunt "persoane de peste 65 de ani, locuitorii din oraşe şi pacienţii deja diagnosticaţi cu maladii cardiovasculare, diabet şi maladii respiratorii cronice".

Fenomenul ameninţă nu doar sănătatea mondială, ci şi economiile naţionale.

"În 2017, 153 de miliarde de ore de muncă au fost pierdute din cauza expunerii la valuri de căldură, cu 62 de miliarde mai mult decât în anul 2000", în special în India, în Asia de Sud-Est, în Africa subsahariană şi în America de Sud", indică raportul.

Aproximativ 80% din orele de muncă pierdute au fost înregistrate în sectorul agriculturii (122 miliarde), 17,5% în sectorul industriei (27 miliarde) şi 2,5% în sectorul serviciilor (4 miliarde).

Raportul a evidenţiat, de asemenea, insuficienţa bugetelor alocate pentru adaptarea sistemelor naţionale de sănătate la creşterea temperaturilor. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)