''VENINUL: UCIGAŞ ŞI MEDICAMENT'' A muşca sau a fi muşcat: O discuţie cu un specialist despre diferenţa dintre venin şi otravă
Termenii de "venin" şi "otravă" sunt adesea folosiţi pentru a desemna acelaşi lucru: o substanţă chimică toxică produsă în mod natural de un animal. Cu toate acestea, diferenţa majoră dintre acestea constă în felul în care ele ajung în corpul victimei, după cum explică Ronald Jenner, expert în evoluţia veninului la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care găzduieşte, începând din 10 noiembrie, o expoziţie dedicată acestui subiect, intitulată: "Venom: Killer and cure".
Care este diferenţa dintre veninos şi otrăvitor?
Diferenţa fundamentală dintre venin şi otravă, este de părere Jenner, este dată de modul în care toxinele intră în corpul victimei, iar pentru a sesiza diferenţa, regula oferită de acesta este simplă: "Dacă muşti şi mori este vorba de otravă, dacă eşti muşcat şi mori este venin", explică el, într-un articol publicat pe site-ul muzeului.
De asemenea, atributul distinctiv al veninului este faptul că acesta este introdus printr-o rană - putând fi injectat cu ajutorul mai multor mijloace, cum ar fi dinţii, înţepăturile, spinii sau ghearele. "Otrava este diferită, deoarece în transmiterea ei nu este implicată nicio rană. Ea poate fi absorbită în sânge prin piele, poate fi inhalată sau ingerată", adaugă acesta.
De ce veninul are nevoie de o rană?
Faptul că veninul are nevoie de o rană pentru a intra în organism şi otrava nu ţine până la urma de diferenţa de compoziţie chimică a celor două. Otrava are molecule chimice foarte mici care pot pătrunde uşor prin piele. Prin contrast, moleculele de venin sunt prea mari pentru a fi absorbite, deci trebuie injectate, explică Jenner.
Deşi posibil, băutul veninului cu siguranţă nu este recomandabil. Chiar şi cel mai mic ulcer sau o tăietură în gură sau în gât va permite veninului să fie absorbit, cu acelaşi efect cu a fi injectat.
"Nu aş recomanda nimănui să o facă, dar acesta este motivul pentru care este tehnic posibil să bei venin. Nu poate fi absorbit prin ţesuturi, iar apoi acidul din stomac descompune peptidele şi proteinele, distrugând veninul", adaugă expertul.
În ceea ce priveşte otrava, aceasta este de obicei folosită în scop defensiv sau că măsură de descurajare a prădătorilor. În majoritatea cazurilor, ea este absorbită prin gură şi prin sistemul digestiv.
La rândul său, veninul poate fi folosit în scopuri defensive, însă acesta are o gamă mai largă de roluri, în funcţie de animalul care îl foloseşte. Unele animale îl folosesc ca un instrument de vânătoare, altele pentru parazitism sau în competiţia cu exemplare din aceeaşi specie.
Dubla ameninţare
Unele specii sunt în acelaşi timp otrăvitoare şi veninoase.
"Cobra scuipătoare îşi muşcă prada, astfel că aceasta este paralizată atunci când este mâncată. Însă cobra şi scuipă, iar pentru om acest venin este deosebit de periculos. Dacă veninul cobrei ajunge în ochi, el provoacă orbirea alături de dureri îngrozitoare. Acest venin este, acum, o otravă - potrivit definiţiei - deoarece este absorbit mai degrabă decât injectat printr-o rană", explică el.
Caracatiţa cu inele albastre (Hapalochlaena lunulata) produce venin, la fel ca şi alţi calamari şi caracatiţe, însă caracterul letal al acestui cefalopod vine de la tetrodotoxină, o otravă dobândită de la bacterii care trăiesc în diferite locuri din organism, inclusiv în glandele veninoase.
"Câteodată descoperi ţestoase de mare înecate care voiau să mănânce iarbă de mare şi care au ingerat accidental una din aceste caracatiţe mici, care le paralizează", povesteşte Jenner.
Tetrodotoxina poate acţiona fie ca o otravă în cazul în care un prădător mănâncă caracatiţa, fie ca venin dacă este injectată printr-o muşcătură.
"Veninul pe care aceste animale îl produc în mod natural nu este atât de puternic, însă tetrodotoxina din bacterii blochează transmiterea impulsurilor nervoase către muşchi, astfel că diafragma paralizează, provocând sufocarea", povesteşte Jenner.
Nu tot ce e dureros e şi fatal
Pe de altă parte, nu toate veninurile şi otrăvurile sunt fatale pentru oameni. Injectarea de venin poate fi dureroasă, deoarece substanţa este folosită ca mijloc de a descuraja prădătorii, însă nu letală.
Un caz cunoscut este cel al furnicii glonţ, insecta cu cea mai dureroasă înţepătură. Durerea provocată de această furnică poate dura până la 24 de ore, însă ulterior omul poate scăpa nevătămat.
Albinele şi viespile pot provoca la rândul lor o înţepătură dureroasă, însă în cele mai multe cazuri, aceasta nu este fatală - cu excepţia cazurilor de şoc anafilactic, o reacţie alergică extremă la venin.
În mod similar, unele otrăvuri vor determina umflături, stare de greaţă sau alte efecte secundare neplăcute, dacă toxinele sunt absorbite.
Rezistenţa la venin
Unele animale sunt atât de frecvent expuse riscului de venin şi de otrăvire încât au dezvoltat o rezistenţă totală la aceasta.
Suricatele se hrănesc în principal cu insecte, însă consumă şi şopârle, şerpi şi păianjeni. Din cauza dietei lor variate, aceste animale riscă uneori să se confrunte cu unele muşcături veninoase şi înţepături.
Suricatele fac parte din familia mangustelor (Herpestidae), în rândul căreia mai mulţi membri au dezvoltat rezistenţă la venin. Aceasta înseamnă că ele pot vâna în mod liber prada veninoasă, fără a se confrunta cu riscuri semnificative.
Aproape toate animalele au receptori care transmit mesaje chimice în întregul corp. Veninul acţionează prin ataşarea de aceşti receptori, blocând căile vitale de conducere a impulsurilor care permit corpului să funcţioneze normal - cum ar fi comunicarea între muşchi şi nervi.
Animalele care beneficiază de rezistenţă la venin au dezvoltat mecanisme pentru a împiedica ataşarea toxinelor de receptori. Acest lucru are drept rezultat animale ce pot suporta veninul, cu efecte secundare reduse sau nule.
Până în prezent, oamenii de ştiinţă au identificat mecanismul rezistenţei la venin în cazul a doar patru mamifere: mangusta, viezurele melivor, ariciul şi porcul - dar şi la mai mulţi şerpi.
Broasca otrăvitoare aurie (Phyllobates terribilis) este una dintre cele mai toxice creaturi de pe Pământ, mortală pentru aproape toate animalele, cu excepţia unuia. Pielea sa este acoperită cu o otravă puternică, care împiedică nervii să transmită impulsuri, făcând muşchii inactivi. Singurul animal care se hrăneşte cu aceste broaşte este un şarpe, Liophis epinephelus, care a dezvoltat rezistenţă la otrava lor puternică.
Cu toate acestea, dată fiind marea varietate de animale de pe planetă, există o întreagă lume a veninurilor şi otrăvurilor rămase de descoperit, de la cocktailurile de toxine la animalele rezistente la ele. AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: www.nhm.ac.uk
Citește și:
* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' În lumea uneia dintre cele mai distructive forțe ale naturii
* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Cinci animale veninoase nebănuite
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bilanțul inundațiilor din Thailanda urcă la 60 de morți; meteorologii au emis noi alerte de furtună
Bilanțul inundațiilor din Thailanda a crescut la 60 de morți, conform datelor anunțate miercuri dimineață de Departamentul pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor, citat de agenția de presă Xinhua. Inundațiile persistă la Bangkok și în alte 27 de provincii, aproximativ 1,15 milioane de gospodării fiind afectate în prezent, a p
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs la Aleneva, Alaska (USGS)
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs marți la Aleneva, Alaska, a anunțat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS), potrivit Reuters. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 87,3 kilometri, potrivit USGS. USGS a raportat inițial că seismul s-ar fi produs la Kokhanok.AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu ,editor onlin
COP31/ Electrificarea, banii, deșeurile, principalele subiecte de pe ordinea de zi
Energia, finanțele, deșeurile sau metanul se numără printre temele aflate pe ordinea de zi a celei de-a 31-a reuniuni a Conferinței Părților (COP31) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care va avea loc în noiembrie în Antalya, Turcia, deși niciun subiect nu se impune cu adevărat în fruntea agendei, țările având de
Un ghețar din Slovenia ar putea dispărea în câteva zile, potrivit cercetătorilor
Odinioară punct de atracție pentru schiorii din timpul verii și celebrat de mai multe generații drept un simbol al moștenirii alpine a Sloveniei, unul dintre cei mai mari ghețari din această țară s-a micșorat la doar câteva porțiuni de gheață care, potrivit cercetătorilor, ar putea și acestea dispărea în câteva zile, informează Reuters. Oamen
Japonia/ Record de precipitații la Tokyo, cu 37 de zile ploioase consecutive
Un weekend însorit la Tokyo a pus capăt unei serii record de 37 de zile ploioase consecutive în capitala Japoniei, a anunțat luni agenția meteorologică japoneză, citată de AFP. Sezonul ploios se manifestă de obicei în acest megalopolis în luna iunie, însă anul acesta capitala Tokyo a fost afectată de averse regulate pe tot parcurs
Cercetătorii apelează la AI pentru a identifica enzime care pot descompune poluanții plastici
Oameni de știință din Australia apelează la biotehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica enzime capabile să descompună plasticul și alți poluanți nocivi, transmite luni Xinhua. Cercetătorii combină tehnologia de învățare automată (machine learning) cu biochimia pentru a analiza milioane de enzime stocate &icir
Mesaje ''SOS'' gigantice în albia secată a unui lac de la granița franco-elvețiană (GALERIE FOTO)
Lipsit de apă aproape toată vara, Lacul Brenets, situat la granița franco-elvețiană, are albia aproape complet secată, acoperită de vegetație, iar localnicii au scris recent în albie mesajele ''AJUTOR'' și ''SOS'' cu litere gigantice, transmite vineri AFP. Yvan Durig, proprietarul și căpitanul companiei de
VIDEO O persoană a murit în urma furtunilor abătute asupra insulei Creta
Furtunile și ploile torențiale s-au dezlănțuit asupra Cretei și a numeroaselor insule din Marea Egee, un deces fiind confirmat până la această oră, informează DPA. Un păstor și-a pierdut viața după ce a fost luat de apele provenite de la inundații într-o zonă muntoasă din Creta, au anunțat serviciile de urgență. P&ac
Indonezia / Două noi insule au apărut după erupția vulcanului Anak Krakatau
Două noi insule au apărut în apropierea vulcanului indonezian Anak Krakatau în urma erupțiilor de luna trecută care au paralizat principalul aeroport al țării, a declarat vineri un oficial, potrivit AFP. Insulele sunt situate la cel puțin 1 kilometru de muntele Anak Krakatau, potrivit imaginilor satelitare, a indicat Centrul pentru vulcanologie și
Râurile din Europa au atins cel mai scăzut debit de vară din ultimii peste 30 de ani
Râurile și fluviile din Europa au înregistrat cele mai scăzute debite medii din perioada de vară de la începutul înregistrărilor, în 1992, în timp ce mările din jurul continentului au fost în 2026 neobișnuit de calde, a declarat vineri Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene (UE), transmite agenția de pres
Uraganul Rachel crește în intensitate până la categoria a 3-a și amenință coastele Mexicului
Uraganul Rachel a atins joi categoria a 3-a, după ce s-a intensificat 'rapid' în timp ce avansa în largul coastelor mexicane de la Oceanul Pacific, conform informațiilor furnizate de Serviciul Meteorologic Național (SMN) din Mexic, informează agenția de presă EFE. Ochiul uraganului se afla joi, la ora locală 15:00 (21:00 GMT), la 390 km sud
Europa/ Nivel record de stres termic în timpul celei mai calde veri înregistrate vreodată
Un procent record de 52% din teritoriul Europei a fost expus unui stres termic intens în timpul verii excepțional de calde care a afectat continentul în acest an, a indicat vineri observatorul climatic al Uniunii Europene (UE), citat de AFP. Continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume s-a confruntat, pe fondul schimbărilor climatice, cu
Un lac din Grecia care s-a micșorat expune impactul rapid al schimbărilor climatice
Înainte de instalarea secetei, lacul Koroneia din nordul Greciei era o zonă umedă protejată, un refugiu pentru mii de păsări migratore și acvatice inclusiv flamingo, precum și un magnet pentru turiști și pentru pescari și fermierii locali, informează joi Reuters. În prezent, după un deceniu de precipitații insuficiente și irigații excesive, lacul,
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la 34
Bilanțul deceselor în urma inundațiilor și alunecărilor de teren din Nepal a urcat la cel puțin 34, au spus miercuri autoritățile, iar cel mai mare pod suspendat din țară a fost închis din cauza avariilor, informează DPA. Potrivit unui purtător de cuvânt al Autorității naționale pentru reducerea riscului și managementul în caz de dezast
Topirea ghețarilor se accelerează; un nou an 'catastrofal' în Elveția
Ghețarii elvețieni au trecut printr-un nou an 'catastrofal', pierderea volumului lor ajungând la aproape 20% în cinci ani. Acesta este al doilea cel mai sumbru bilanț anual după 2022, conform unui studiu publicat joi și citat de AFP. Conform datelor Rețelei elvețiene de monitorizare glaciologică (Glamos), ghețarii elvețieni au pierdut &icir