''VENINUL: UCIGAŞ ŞI MEDICAMENT'' A muşca sau a fi muşcat: O discuţie cu un specialist despre diferenţa dintre venin şi otravă
Termenii de "venin" şi "otravă" sunt adesea folosiţi pentru a desemna acelaşi lucru: o substanţă chimică toxică produsă în mod natural de un animal. Cu toate acestea, diferenţa majoră dintre acestea constă în felul în care ele ajung în corpul victimei, după cum explică Ronald Jenner, expert în evoluţia veninului la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care găzduieşte, începând din 10 noiembrie, o expoziţie dedicată acestui subiect, intitulată: "Venom: Killer and cure".
Care este diferenţa dintre veninos şi otrăvitor?
Diferenţa fundamentală dintre venin şi otravă, este de părere Jenner, este dată de modul în care toxinele intră în corpul victimei, iar pentru a sesiza diferenţa, regula oferită de acesta este simplă: "Dacă muşti şi mori este vorba de otravă, dacă eşti muşcat şi mori este venin", explică el, într-un articol publicat pe site-ul muzeului.
De asemenea, atributul distinctiv al veninului este faptul că acesta este introdus printr-o rană - putând fi injectat cu ajutorul mai multor mijloace, cum ar fi dinţii, înţepăturile, spinii sau ghearele. "Otrava este diferită, deoarece în transmiterea ei nu este implicată nicio rană. Ea poate fi absorbită în sânge prin piele, poate fi inhalată sau ingerată", adaugă acesta.
De ce veninul are nevoie de o rană?
Faptul că veninul are nevoie de o rană pentru a intra în organism şi otrava nu ţine până la urma de diferenţa de compoziţie chimică a celor două. Otrava are molecule chimice foarte mici care pot pătrunde uşor prin piele. Prin contrast, moleculele de venin sunt prea mari pentru a fi absorbite, deci trebuie injectate, explică Jenner.
Deşi posibil, băutul veninului cu siguranţă nu este recomandabil. Chiar şi cel mai mic ulcer sau o tăietură în gură sau în gât va permite veninului să fie absorbit, cu acelaşi efect cu a fi injectat.
"Nu aş recomanda nimănui să o facă, dar acesta este motivul pentru care este tehnic posibil să bei venin. Nu poate fi absorbit prin ţesuturi, iar apoi acidul din stomac descompune peptidele şi proteinele, distrugând veninul", adaugă expertul.
În ceea ce priveşte otrava, aceasta este de obicei folosită în scop defensiv sau că măsură de descurajare a prădătorilor. În majoritatea cazurilor, ea este absorbită prin gură şi prin sistemul digestiv.
La rândul său, veninul poate fi folosit în scopuri defensive, însă acesta are o gamă mai largă de roluri, în funcţie de animalul care îl foloseşte. Unele animale îl folosesc ca un instrument de vânătoare, altele pentru parazitism sau în competiţia cu exemplare din aceeaşi specie.
Dubla ameninţare
Unele specii sunt în acelaşi timp otrăvitoare şi veninoase.
"Cobra scuipătoare îşi muşcă prada, astfel că aceasta este paralizată atunci când este mâncată. Însă cobra şi scuipă, iar pentru om acest venin este deosebit de periculos. Dacă veninul cobrei ajunge în ochi, el provoacă orbirea alături de dureri îngrozitoare. Acest venin este, acum, o otravă - potrivit definiţiei - deoarece este absorbit mai degrabă decât injectat printr-o rană", explică el.
Caracatiţa cu inele albastre (Hapalochlaena lunulata) produce venin, la fel ca şi alţi calamari şi caracatiţe, însă caracterul letal al acestui cefalopod vine de la tetrodotoxină, o otravă dobândită de la bacterii care trăiesc în diferite locuri din organism, inclusiv în glandele veninoase.
"Câteodată descoperi ţestoase de mare înecate care voiau să mănânce iarbă de mare şi care au ingerat accidental una din aceste caracatiţe mici, care le paralizează", povesteşte Jenner.
Tetrodotoxina poate acţiona fie ca o otravă în cazul în care un prădător mănâncă caracatiţa, fie ca venin dacă este injectată printr-o muşcătură.
"Veninul pe care aceste animale îl produc în mod natural nu este atât de puternic, însă tetrodotoxina din bacterii blochează transmiterea impulsurilor nervoase către muşchi, astfel că diafragma paralizează, provocând sufocarea", povesteşte Jenner.
Nu tot ce e dureros e şi fatal
Pe de altă parte, nu toate veninurile şi otrăvurile sunt fatale pentru oameni. Injectarea de venin poate fi dureroasă, deoarece substanţa este folosită ca mijloc de a descuraja prădătorii, însă nu letală.
Un caz cunoscut este cel al furnicii glonţ, insecta cu cea mai dureroasă înţepătură. Durerea provocată de această furnică poate dura până la 24 de ore, însă ulterior omul poate scăpa nevătămat.
Albinele şi viespile pot provoca la rândul lor o înţepătură dureroasă, însă în cele mai multe cazuri, aceasta nu este fatală - cu excepţia cazurilor de şoc anafilactic, o reacţie alergică extremă la venin.
În mod similar, unele otrăvuri vor determina umflături, stare de greaţă sau alte efecte secundare neplăcute, dacă toxinele sunt absorbite.
Rezistenţa la venin
Unele animale sunt atât de frecvent expuse riscului de venin şi de otrăvire încât au dezvoltat o rezistenţă totală la aceasta.
Suricatele se hrănesc în principal cu insecte, însă consumă şi şopârle, şerpi şi păianjeni. Din cauza dietei lor variate, aceste animale riscă uneori să se confrunte cu unele muşcături veninoase şi înţepături.
Suricatele fac parte din familia mangustelor (Herpestidae), în rândul căreia mai mulţi membri au dezvoltat rezistenţă la venin. Aceasta înseamnă că ele pot vâna în mod liber prada veninoasă, fără a se confrunta cu riscuri semnificative.
Aproape toate animalele au receptori care transmit mesaje chimice în întregul corp. Veninul acţionează prin ataşarea de aceşti receptori, blocând căile vitale de conducere a impulsurilor care permit corpului să funcţioneze normal - cum ar fi comunicarea între muşchi şi nervi.
Animalele care beneficiază de rezistenţă la venin au dezvoltat mecanisme pentru a împiedica ataşarea toxinelor de receptori. Acest lucru are drept rezultat animale ce pot suporta veninul, cu efecte secundare reduse sau nule.
Până în prezent, oamenii de ştiinţă au identificat mecanismul rezistenţei la venin în cazul a doar patru mamifere: mangusta, viezurele melivor, ariciul şi porcul - dar şi la mai mulţi şerpi.
Broasca otrăvitoare aurie (Phyllobates terribilis) este una dintre cele mai toxice creaturi de pe Pământ, mortală pentru aproape toate animalele, cu excepţia unuia. Pielea sa este acoperită cu o otravă puternică, care împiedică nervii să transmită impulsuri, făcând muşchii inactivi. Singurul animal care se hrăneşte cu aceste broaşte este un şarpe, Liophis epinephelus, care a dezvoltat rezistenţă la otrava lor puternică.
Cu toate acestea, dată fiind marea varietate de animale de pe planetă, există o întreagă lume a veninurilor şi otrăvurilor rămase de descoperit, de la cocktailurile de toxine la animalele rezistente la ele. AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: www.nhm.ac.uk
Citește și:
* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' În lumea uneia dintre cele mai distructive forțe ale naturii
* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Cinci animale veninoase nebănuite
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Ninsoare rară în Letonia la sfârșit de primăvară
Ninsoarea care s-a abătut în noaptea de joi spre vineri asupra regiunii Vidzeme din nord-estul Letoniei este una dintre cele mai târzii ninsori de primăvară înregistrate vreodată în această țară, au anunțat meteorologii, informează Xinhua. Potrivit acestora, a fost raportată ninsoare vineri dimineață și în regiune
Încălzirea apei Atlanticului de Nord semnalează că am putea avea o vară fierbinte în Europa (studiu)
Europa ar putea trece anul acesta printr-o vară excepțional de călduroasă, conform unui studiu bazat pe modele computerizate, publicat joi de Institutul german Max Planck pentru Meteorologie (MPI-M), transmite DPA. Valurile de căldură din Europa sunt deseori precedate de încălzirea Atlanticului de Nord, care se acumulează în preala
Masa de gheață antarctică a crescut pentru prima oară după ultimele decenii de scădere accelerată
În cazul a cel puțin patru ghețari majori din regiunea Wilkes Land-Queen Mary Land din estul Antarcticii datele satelitare arată că s-a înregistrat o inversare a procesului de pierdere accelerată de masă prin care au trecut în perioada 2011 - 2020, aceștia înregistrând creșteri record ale masei de gheață în perioada 2021 - 2023, co
Anglia traversează cea mai secetoasă primăvară din 1956
Anglia traversează cea mai secetoasă primăvară din ultimii 69 de ani, a anunțat Agenția britanică pentru mediu, stârnind temeri cu privire la o posibilă secetă în lunile următoare, informează AFP. 'Perioada februarie-aprilie a fost cea mai uscată din 1956', a indicat un raport al agenției guvernamentale dat publicității mar
VIDEO/Un cutremur puternic cu magnitudinea 6,1 în largul coastelor Greciei
Un cutremur puternic cu magnitudinea de 6,1 a lovit Grecia miercuri dimineață devreme, epicentrul fiind situat în mare, la 15 kilometri de insula Kasos, în sudul Mării Egee, potrivit Institutului american de geofizică (USGS), relatează AFP. Seismul s-a produs la o adâncime de 78 de kilometri în jurul orei locale 01.51 (
BTA: Apicultorii avertizează cu privire la mortalitatea alarmant de ridicată a albinelor
Apicultorii au avertizat cu privire la o rată alarmant de mare a mortalității albinelor din Bulgaria de la începutul primăverii, în cadrul unei conferințe de presă organizată marți de BTA. Mihail Mihailov, președintele Uniunii Apicultorilor din Bulgaria și al Sindicatului Unit al Apicultorilor din Bulgaria a declarat că primele inf
Cutremur cu magnitudinea 4,4, resimțit la Napoli; nu există răniți sau pagube materiale
Un cutremur cu magnitudinea 4,4 a zguduit, marți la prânz, zona Campi Flegrei (Câmpiile Flegree) de lângă Napoli, unde a fost resimțit inclusiv în centrul istoric al acestui oraș portuar din sudul Italiei. Seismul nu a provocat victime sau pagube materiale, transmite AFP. Cutremurul, produs la o adâncime de trei k
Bananele, în pericol pe fondul creșterii temperaturilor
Bananele sunt din ce în ce mai amenințate pe fondul schimbărilor climatice, fermierii afirmând că vremea extremă le 'omoară' culturile, conform unui raport citat luni de DPA/PA Media. O analiză a organizației neguvernamentale britanice Christian Aid, făcută publică luni, arată că temperaturile în creștere și dăunători
Intemperii în Bangladesh/ Cel puțin 14 decese din cauza fulgerelor și a copacilor căzuți în timpul unei furtuni
Cel puțin 14 persoane au murit duminică în diferite părți ale Bangladeshului în urma fulgerelor și a copacilor căzuți în timpul unei furtuni, informează luni Xinhua. Potrivit unor surse locale, majoritatea victimelor lucrau pe câmp atunci când o furtună tropicală s-a abătut duminică după-amiază asupra a șase distr
Danemarca: Copenhaga îi va recompensa pe turiștii respectuoși cu mediul înconjurător
Oficiul pentru turism din Copenhaga a anunțat luni că va oferi avantaje turiștilor respectuoși cu mediul, în special celor care sosesc cu trenul în capitala Regatului Danemarcei, informează AFP. Inițiativa, denumită CopenPay și testată la o scară mai mică în 2024, 'vizează să sensibilizeze turiștii să călătorească în mod mai respons
Cutremur de 5,9 grade în zona celei mai populate insule din Vanuatu
Un seism cu magnitudinea 5,9 grade s-a produs duminică în arhipelagul Vanuatu din Pacificul de Sud. Nu au fost raportate pagube materiale imediate și nu a fost emisă alertă de tsunami, transmite agenția EFE. Cutremurul s-a produs la ora locală 22:22 (11:22 GMT), potrivit Serviciului geologic al Statelor Unite (USGS), care monitorizează a
Indonezia/ Cutremur cu magnitudinea 6 în zona insulei Sumatra (GFZ)
Un seism cu magnitudinea 6 s-a produs duminică în nordul insulei Sumatra din Indonezia, a anunțat Centrul german de cercetare în geoștiințe (GFZ), transmite Reuters. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 89 de kilometri, a indicat GFZ. Arhipelagul indonezian este situat pe așa-numitul ''Cerc de Foc al
Iran/ Un nor de praf obligă milioane de iranieni să rămână în case
Un nor dens de praf care a cuprins marți o mare parte din vestul Iranului a determinat autoritățile să închidă local școli și să ceară unui număr de circa 13 milioane de locuitori să rămână în case, potrivit televiziunii de stat, informează AFP. Provinciile Lorestan, Ilam, Kermanshah, Kurdistan (vest), Zanjan (nord-vest), Bushehr (sud
Un seism s-a produs în largul coastei estice a Taiwanului, nu au fost raportate pagube imediate
Un seism cu magnitudinea 5,9 s-a produs luni în largul coastei estice a Taiwanului, a anunțat Administrația meteorologică locală, însă nu au fost raportate pagube imediate, informează Reuters. Seismul a zgâlțit pentru scurt timp clădirile din capitala Taipei. Cutremurul s-a produs la o distanță de circa 30 de kilometri în largul insulei
Mexic/ Cutremur cu magnitudinea 6,2 în regiunea Chiapas (GFZ)
Un seism cu magnitudinea 6,2 s-a produs luni în regiunea Chiapas din Mexic, a anunțat Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ), transmite Reuters. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 269 de kilometri, a precizat GFZ. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Gabriela Badea) * Sursa foto