''VENINUL: UCIGAŞ ŞI MEDICAMENT'' A muşca sau a fi muşcat: O discuţie cu un specialist despre diferenţa dintre venin şi otravă
Termenii de "venin" şi "otravă" sunt adesea folosiţi pentru a desemna acelaşi lucru: o substanţă chimică toxică produsă în mod natural de un animal. Cu toate acestea, diferenţa majoră dintre acestea constă în felul în care ele ajung în corpul victimei, după cum explică Ronald Jenner, expert în evoluţia veninului la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care găzduieşte, începând din 10 noiembrie, o expoziţie dedicată acestui subiect, intitulată: "Venom: Killer and cure".
Care este diferenţa dintre veninos şi otrăvitor?
Diferenţa fundamentală dintre venin şi otravă, este de părere Jenner, este dată de modul în care toxinele intră în corpul victimei, iar pentru a sesiza diferenţa, regula oferită de acesta este simplă: "Dacă muşti şi mori este vorba de otravă, dacă eşti muşcat şi mori este venin", explică el, într-un articol publicat pe site-ul muzeului.
De asemenea, atributul distinctiv al veninului este faptul că acesta este introdus printr-o rană - putând fi injectat cu ajutorul mai multor mijloace, cum ar fi dinţii, înţepăturile, spinii sau ghearele. "Otrava este diferită, deoarece în transmiterea ei nu este implicată nicio rană. Ea poate fi absorbită în sânge prin piele, poate fi inhalată sau ingerată", adaugă acesta.
De ce veninul are nevoie de o rană?
Faptul că veninul are nevoie de o rană pentru a intra în organism şi otrava nu ţine până la urma de diferenţa de compoziţie chimică a celor două. Otrava are molecule chimice foarte mici care pot pătrunde uşor prin piele. Prin contrast, moleculele de venin sunt prea mari pentru a fi absorbite, deci trebuie injectate, explică Jenner.
Deşi posibil, băutul veninului cu siguranţă nu este recomandabil. Chiar şi cel mai mic ulcer sau o tăietură în gură sau în gât va permite veninului să fie absorbit, cu acelaşi efect cu a fi injectat.
"Nu aş recomanda nimănui să o facă, dar acesta este motivul pentru care este tehnic posibil să bei venin. Nu poate fi absorbit prin ţesuturi, iar apoi acidul din stomac descompune peptidele şi proteinele, distrugând veninul", adaugă expertul.
În ceea ce priveşte otrava, aceasta este de obicei folosită în scop defensiv sau că măsură de descurajare a prădătorilor. În majoritatea cazurilor, ea este absorbită prin gură şi prin sistemul digestiv.
La rândul său, veninul poate fi folosit în scopuri defensive, însă acesta are o gamă mai largă de roluri, în funcţie de animalul care îl foloseşte. Unele animale îl folosesc ca un instrument de vânătoare, altele pentru parazitism sau în competiţia cu exemplare din aceeaşi specie.
Dubla ameninţare
Unele specii sunt în acelaşi timp otrăvitoare şi veninoase.
"Cobra scuipătoare îşi muşcă prada, astfel că aceasta este paralizată atunci când este mâncată. Însă cobra şi scuipă, iar pentru om acest venin este deosebit de periculos. Dacă veninul cobrei ajunge în ochi, el provoacă orbirea alături de dureri îngrozitoare. Acest venin este, acum, o otravă - potrivit definiţiei - deoarece este absorbit mai degrabă decât injectat printr-o rană", explică el.
Caracatiţa cu inele albastre (Hapalochlaena lunulata) produce venin, la fel ca şi alţi calamari şi caracatiţe, însă caracterul letal al acestui cefalopod vine de la tetrodotoxină, o otravă dobândită de la bacterii care trăiesc în diferite locuri din organism, inclusiv în glandele veninoase.
"Câteodată descoperi ţestoase de mare înecate care voiau să mănânce iarbă de mare şi care au ingerat accidental una din aceste caracatiţe mici, care le paralizează", povesteşte Jenner.
Tetrodotoxina poate acţiona fie ca o otravă în cazul în care un prădător mănâncă caracatiţa, fie ca venin dacă este injectată printr-o muşcătură.
"Veninul pe care aceste animale îl produc în mod natural nu este atât de puternic, însă tetrodotoxina din bacterii blochează transmiterea impulsurilor nervoase către muşchi, astfel că diafragma paralizează, provocând sufocarea", povesteşte Jenner.
Nu tot ce e dureros e şi fatal
Pe de altă parte, nu toate veninurile şi otrăvurile sunt fatale pentru oameni. Injectarea de venin poate fi dureroasă, deoarece substanţa este folosită ca mijloc de a descuraja prădătorii, însă nu letală.
Un caz cunoscut este cel al furnicii glonţ, insecta cu cea mai dureroasă înţepătură. Durerea provocată de această furnică poate dura până la 24 de ore, însă ulterior omul poate scăpa nevătămat.
Albinele şi viespile pot provoca la rândul lor o înţepătură dureroasă, însă în cele mai multe cazuri, aceasta nu este fatală - cu excepţia cazurilor de şoc anafilactic, o reacţie alergică extremă la venin.
În mod similar, unele otrăvuri vor determina umflături, stare de greaţă sau alte efecte secundare neplăcute, dacă toxinele sunt absorbite.
Rezistenţa la venin
Unele animale sunt atât de frecvent expuse riscului de venin şi de otrăvire încât au dezvoltat o rezistenţă totală la aceasta.
Suricatele se hrănesc în principal cu insecte, însă consumă şi şopârle, şerpi şi păianjeni. Din cauza dietei lor variate, aceste animale riscă uneori să se confrunte cu unele muşcături veninoase şi înţepături.
Suricatele fac parte din familia mangustelor (Herpestidae), în rândul căreia mai mulţi membri au dezvoltat rezistenţă la venin. Aceasta înseamnă că ele pot vâna în mod liber prada veninoasă, fără a se confrunta cu riscuri semnificative.
Aproape toate animalele au receptori care transmit mesaje chimice în întregul corp. Veninul acţionează prin ataşarea de aceşti receptori, blocând căile vitale de conducere a impulsurilor care permit corpului să funcţioneze normal - cum ar fi comunicarea între muşchi şi nervi.
Animalele care beneficiază de rezistenţă la venin au dezvoltat mecanisme pentru a împiedica ataşarea toxinelor de receptori. Acest lucru are drept rezultat animale ce pot suporta veninul, cu efecte secundare reduse sau nule.
Până în prezent, oamenii de ştiinţă au identificat mecanismul rezistenţei la venin în cazul a doar patru mamifere: mangusta, viezurele melivor, ariciul şi porcul - dar şi la mai mulţi şerpi.
Broasca otrăvitoare aurie (Phyllobates terribilis) este una dintre cele mai toxice creaturi de pe Pământ, mortală pentru aproape toate animalele, cu excepţia unuia. Pielea sa este acoperită cu o otravă puternică, care împiedică nervii să transmită impulsuri, făcând muşchii inactivi. Singurul animal care se hrăneşte cu aceste broaşte este un şarpe, Liophis epinephelus, care a dezvoltat rezistenţă la otrava lor puternică.
Cu toate acestea, dată fiind marea varietate de animale de pe planetă, există o întreagă lume a veninurilor şi otrăvurilor rămase de descoperit, de la cocktailurile de toxine la animalele rezistente la ele. AGERPRES/(AS - autor: Ana Bîgu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: www.nhm.ac.uk
Citește și:
* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' În lumea uneia dintre cele mai distructive forțe ale naturii
* ''VENINUL: UCIGAȘ ȘI MEDICAMENT'' Cinci animale veninoase nebănuite
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BTA/Un cercetător bulgar, printre autorii unui studiu internațional despre genetica pelicanului creț
Svilen Cheshmedzhiev, un cercetător bulgar de la Muzeul Național de Istorie Naturală din cadrul Academiei Bulgare de Științe, se numără printre autorii unui studiu internațional care a realizat prima evaluare genetică cuprinzătoare a pelicanului creț (Pelecanus crispus) pe întregul său areal de răspândire. Oameni de știință și ecol
Vânătoarea de balene a reînceput să fie practicată în Islanda după o pauză de doi ani
Baleniera Hvalur, una dintre ultimele două pe care le mai deține Islanda, a ridicat ancora pentru a pleca la vânătoare de balene după o pauză de doi ani, au relatat sâmbătă presa locală și activiști ecologiști, informează AFP. Cele două nave au început pregătirile de plecare vineri seară, după ce și-au testat în prealab
Europa este afectată de un val de căldură toridă, care a dus la activarea unei celule de criză în Franța
O caniculă extremă care a cuprins o mare parte a Europei a determinat organizarea unor ședințe de urgență în Franța, emiterea de avertizări meteorologice la nivel național în Germania și a creat dificultăți pentru turiștii și locuitorii din Italia, pe măsură ce temperaturile au urcat spre niveluri record, informează sâmbătă Reuters.
Grecia: Un cutremur cu magnitudinea 5,8 s-a produs la sud-vest de insula Creta
Un cutremur cu magnitudinea 5,8 a fost înregistrat sâmbătă în Grecia, însă, deocamdată, nu au fost raportate victime și nici pagube materiale, informează Reuters. Seismul s-a produs la adâncimea de 13 kilometri, iar epicentrul său a fost localizat la 69 de kilometri sud-vest de orașul Rethymno de pe insula Creta,
Primul caz de gripă aviară H5, extrem de contagioasă, detectat în Australia
Un prim caz de infectare cu H5, o tulpină extrem de contagioasă a gripei aviare, a fost detectat în Australia, a anunțat sâmbătă Guvernul acestei țări, ceea ce înseamnă că boala s-a răspândit de acum pe toate continentele, informează agențiile de presă internaționale. Tulpina contagioasă H5 a fost descoperită la o pasăr
Europa se confruntă cu al doilea val de căldură în decurs de o lună, care se va accentua în acest weekend
Vara anului 2026 a început într-o manieră extremă pentru zeci de milioane de europeni, cu un nou val de caniculă asociat schimbărilor climatice, ce va lovi 'Bătrânul Continent' începând de vineri, din Spania până în Regatul Unit, și care se va accentua în acest weekend, în special în Franța, informează AFP.
Sudul Braziliei, în reconstrucție după inundațiile-record de acum doi ani, se pregătește pentru El Nino
Comunitățile din sudul Braziliei, încă în reconstrucție după inundațiile devastatoare de acum doi ani, se pregătesc pentru un episod intens El Nino care, potrivit meteorologilor, ar putea aduce ploi extreme anul acesta, informează Reuters. În Porto Alegre, capitala statului Rio Grande do Sul, molozul rezultat în urma dezastrului - inclu
Indonezia: Inseminare artificială pentru a salva rinocerii de Borneo
O agenție indoneziană pentru conservarea faunei încearcă să captureze ultimul exemplar cunoscut de rinocer de Borneo care trăiește în sălbăticie, cu scopul de a salva această specie prin intermediul unei fecundări in vitro, a anunțat vineri un reprezentant al agenției, citat de AFP. Doar doi rinoceri de Borneo mai există astăzi în lume și amb
Mongolia, afectată de o ninsoare rară de vară și de o răcire bruscă a vremii
Un fenomen rar de ninsoare în plină vară a fost înregistrat în noaptea de joi spre vineri în nordul și centrul Mongoliei, inclusiv în provincia Khuvsgul și în capitala Ulan Bator, a anunțat Agenția Națională de Meteorologie și Monitorizarea Mediului din această țară, transmite Xinhua. Temperaturile de la sol din zonele afect
Furtuna tropicală Arthur s-a format în apropiere de coasta Texasului, potrivi NHC
Furtuna tropicală Arthur s-a format în apropiere de coasta Texasului și este așteptată să aducă inundații care pot pune viața în pericol în regiuni din sud-estul Statelor Unite, a anunțat miercuri Centrul Național pentru Uragane (NHC) din Statele Unite, potrivit Reuters. Este prima furtună care a primit un nume din sezonul 2026 al uraganelor
Plantele folosesc un mecanism ascuns pentru a-și menține fotosinteza în condiții de caniculă și secetă (studiu)
Cercetătorii din Australia au identificat un mecanism important, dar mult timp trecut cu vederea, care le permite plantelor să își mențină fotosinteza în condiții de căldură extremă și de aer uscat, o descoperire care ar putea îmbunătăți modelarea climatică și agricolă, informează miercuri Xinhua. Noul studiu, coordonat de oameni de ș
Depozitul de Semințe din Svalbard găzduiește peste 1,4 milioane de eșantioane
Depozitul Global de Semințe din Arhipelagul Svalbard, cunoscut și sub denumirea de 'Depozitul Apocalipsei', a depășit pragul de 1,4 milioane de eșantioane după ce a primit un lot cu peste 15.000 de mostre noi în urma celui de-al doilea transport efectuat în acest an, au anunțat miercuri partenerii acestei inițiative, informează Xinhua.
Germania se pregătește pentru un val de caniculă; temperaturile ar putea urca până la 37 de grade Celsius
Temperaturile ar putea depăși 35 de grade Celsius în Germania săptămâna aceasta pe fundalul unui val de caniculă de început de vară care afectează teritoriul țării, informează miercuri DPA. Vremea toridă va începe miercuri, Serviciul Meteorologic din Germania prognozând pentru regiunile sud-vestice temperaturi de peste 30 de grade
Indonezia/ Un mort și sute de persoane afectate în urma unui cutremur cu magnitudinea 6,7
Un cutremur cu magnitudinea 6,7 care a lovit marți provincia Central Sulawesi din Indonezia a provocat moartea unei persoane și a afectat peste 300 de locuitori, potrivit Agenției naționale pentru gestionarea dezastrelor din această țară, transmite miercuri Xinhua. Cel puțin 25 de persoane au suferit răni ușoare, iar alte 13 au fost rănite gra
Un mort și opt răniți în urma unui cutremur cu magnitudinea 6,3 produs în nord-vestul Chinei
O persoană a murit, iar alte opt au fost rănite în urma unui seism cu magnitudinea 6,3 care a zguduit marți prefectura autonomă mongolă și tibetană Haixi din provincia Qinghai, situată în nord-vestul Chinei, au confirmat echipele de salvare, transmite miercuri agenția Xinhua. Răniții au părăsit spitalul după ce au primit îngr