Prima ediție a International Online Gambling Forum s-a concentrat pe principalele provocări ale industriei jocurilor de noroc precum lipsa de claritate a textelor legislative, piața neagră și nevoia de desfășurare a unor ample campanii naționale de educare și informare a publicului.

Evenimentul, desfășurat la Palatul Parlamentului, a fost organizat de Asociația Operatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță și a reunit factori decizionali de top, experți din industria europeană a jocurilor de noroc, reprezentanți ai industriei și formatori de opinie.

Cu această ocazie a fost prezentat și un studiu care a analizat profilul jucătorilor de noroc din online.  Studiul, realizat de iVox.ro la solicitarea AOJND, arată că majoritatea românilor care joacă online fac acest lucru relativ rar, investesc  sume relativ mici, și consideră că jocurile de noroc sunt o sursă de relaxare sau divertisment. Pentru 55,51% dintre respondenți, jocurile de noroc reprezintă distracție, divertisment sau relaxare iar pentru 40,30% o speranță de câștig financiar. Cu toate acestea, 47,15% dintre respondenți sunt dispuși să piardă lunar doar câteva zeci de lei, 19,01% indică o disponibilitate de a pierde câteva sute de lei, iar 3,80% menționează o sumă echivalentă cu un salariu.    

Frecvența cu care participanții aleg să joace variază de la 13,31% zilnic, la 22,05% săptămânal, în timp ce 24,71% dintre respondenți afirmă că se implică în astfel de activități doar de câteva ori pe lună. În schimb, 39,92% declară că nu au un program regulat.

Studiul a fost prezentat în cadrul primei ediții a evenimentului cu titlul International Online Gambling Forum, care s-a desfășurat, miercuri, la Palatul Parlamentului. La eveniment au luat parte oficiali de nivel înalt din domeniul jocurilor de noroc din România și din străinătate, reprezentanți ai industriei, autorități guvernamentale, organizații independente și lideri de opinie au avut o dezbatere aprofundată

„Deși studiul relevă un comportament în majoritate rațional, este îngrijorător că există încă români care identifică jocurile de noroc cu potențialele câștiguri financiare”, a atras atenția Odeta Nestor, președinta Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță, organizatorul acestui eveniment. În acest context, ea a insistat asupra importanței deosebite pe care o are educaea publicului pentru corecta înțelegere a jocurilor de noroc.

Educația – element cheie pentru jocuri sigure pe termen lung

Prezent la eveniment a fost și șeful autorității daneze de reglementare a jocurilor de noroc, Anders Dorph, care a aprofundat chestiunea educației tinerilor, oferind exemple din țara sa. “În Danemarca ne-am pus problema cum putem educa tinerii. Cum putem să îi facem mai puternici, cum putem să îi facem să înteleagă că jocurile de noroc sunt divertisment și, ca orice formă de divertisment ele costă bani, si nu aduc venituri pe termen lung. E un mesaj simplu pe care în Danemarca îl promovăm în școli, mergem și vorbim cu elevii despre ce înseamnă jocuri de noroc și îi facem să înțeleagă despre ce este vorba, în așa fel încât, atunci cand ajung pe Internet și descoperă jocurile de noroc, sunt informați, știu cum să procedeze. Facem filme scurte și amuzante, campanii pe social media. Este cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru că trebuie să fim sinceri - Europa nu este Coreea de Nord, aici nu interzicem Internetul, deci este evident că tinerii oricum se vor întâlni la un moment dat pe Internet cu acest subiect și este mai bine să știe exact ce înseamnă”, a spus Dorph.

La rândul său, Simon Vincze, Head of Sustainable & Safer Gambling Casinoguru.com, a ținut să introducă o nuanță în ceea ce privește percepția asupra jocurilor de noroc, explicând că, din perspectiva lui este previzibil că oamenii așteaptă un câștig atunci când joacă însă important este să înțeleagă că nu este vorba despre o sursă de venit. “Până la urmă de ce ar mai juca dacă nu pentru a câștiga ceva? Da, gamblingul este o activitate de recreere, dar este una motivată de ideea de a câștiga ceva. Ideea de îmbogățire din jocuri de noroc în schimb este într-adevar complet greșită”. O părere similară a susținut și Birgitte Sand, fostă șefă a autorității de reglementare din Danemarca, în prezent consultant în domeniu. Ea a subliniat că este important să se înțeleagă că “la fel ca și mersul la cinema sau o cină în oraș cu prietenii, și jocurile de noroc sunt un divertisment care implică o cheltuială. Însă trebuie să fie vorba despre o sumă limitată și care să nu fie percepută ca o posibilă sursă de venituri sau de îmbogățire”.

Un alt aspect important dezbătut la eveniment a fost cel legat de regementarea domeniului jocurilor de noroc. În mod special chestiunea autoexcluderii a ocupat un loc de top pe agenda discuțiilor. Maarten Haijer, secretar general al Asociației Europene de Jocuri de Noroc (European Gambling and Betting Association – EGBA) a evidențiat necesitatea existenței unui registru de auto-excluderi unic la nivel national. “Recomandarea noastra este sa existe un registru pentru toti operatorii cu licență. Acesta trebuie să fie disponibil printr-un site accesibil și ușor de parcurs și să fie conform cu regulile GDPR. Trebuie să se verifice dacă un jucător vrea să se excludă, trebuie să poată face asta imediat și să primească sprijin. Deci functionarea trebuie sa fie facilă iar oamenii trebuie sa stie unde gasesc ajutor si sprijin”, a spus el.

La rândul său, Rolf SIMS, head of corporate affairs in cadrul FDJ United, a subliniat importanța stabilirii și menținerii unui echilibru între reglementare și realitate. “Trebuie să înțelegem realitatea consumatorilor, a jucătorilor, și avem pârghii în acest sens, cum ar fi AI, tehnologia, inovația. Reglementarea mai bună se poate obține printr-o abordare pragmatică și un dialog realist. Factorii de decizie trebuie să aibă deschidere și o bună înțelegere a consumatorilor. Ar trebui sa reprezinte parteneri de nădejde, să înțelegem problemele cu care se confruntă de la țară la țară autoritățile. Abordarea duală între industrie și autorități trebuie să fie echilibrată. Trebuie de asemenea să ne concentrăm pe jocuri de noroc sigure, însă cerințele prea stricte sau limitele de depozit prea stricte cum sunt în Germania sau Olanda duc la înflorirea pieței negre”.

Grayling