Asociația Hands across Romania a organizat conferința “Incluziune economică: refugiați pe piața muncii”, care a avut loc pe 14 octombrie 2024, la Marriott Grand Hotel, București. Evenimentul, parte din proiectul „Creșterea rezilienței prin muncă: susținerea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate în România", a adus împreună experți, reprezentanți ai autorităților și ai sectorului privat pentru a discuta provocările și soluțiile legate de integrarea pe piața muncii a persoanelor strămutate.

Refugiații reprezintă o resursă valoroasă pentru piața muncii din România, iar integrarea lor economică este esențială pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea comunităților noastre. Conferința a abordat provocările și oportunitățile legate de angajarea refugiaților, promovând incluziunea și diversitatea în mediul de lucru.

Conform datelor UNHCR România, 162.045 de refugiați au obținut protecție temporară protecție temporară în România (la data de 30 iunie). 16.314 refugiați înscriși pentru asistență în 2024 iar 20.360 au beneficiat de protecție servicii de consiliere și sprijin juridic din ianuarie 2024. 7.532 de refugiați sprijiniți cu mijloace de trai și servicii de ocupare a forței de muncă din ianuarie 2024.

Evenimentul a fost deschis de către doamna Oana Țoiu, Vicepreședinta Camerei Deputaților care a discutat despre reglementările legislative care facilitează integrarea economică a persoanelor strămutate în România, despre nevoia de a crea mecanisme de monitorizare. De asemenea a menționat că procesul de reconstrucție al Ucrainei va fi cel mai proces de reconstrucție din lume la care este nevoie să lucreze echipe mixte de specialiști români și ucraineni.

Integrarea refugiaților pe piața muncii este un proces complex care implică mai multe mecanisme și politici, atât la nivel național, cât și european. România a adoptat măsuri specifice pentru a facilita accesul refugiaților ucraineni la piața muncii:

• Permise de muncă: Refugiații ucraineni pot primi permise de muncă în baza unui statut de protecție temporară, care le permite să lucreze fără a avea nevoie de o viză de muncă obișnuită.
• Acces la servicii publice de ocupare: Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) oferă servicii de mediere și consiliere profesională, cursuri de formare profesională și alte servicii de suport.

Această integrare în contextul economic românesc prezintă multiple provocări, printre care se numără barierele lingvistice, recunoașterea calificărilor profesionale și accesul limitat la locuri de muncă adecvate. Pentru a depăși aceste obstacole, este esențial să se implementeze programe de formare profesională și cursuri de limba română, să se faciliteze recunoașterea diplomelor și calificărilor obținute în Ucraina și să se creeze parteneriate între autoritățile locale, organizațiile non-guvernamentale și sectorul privat. De asemenea, sprijinul psihologic și social este crucial pentru a asigura o integrare armonioasă și pentru a ajuta refugiații să se adapteze la noul mediu. Aceste eforturi concertate pot contribui semnificativ la integrarea eficientă a refugiaților și la valorificarea potențialului lor în economia românească.

În timpul evenimentului, Andreea Negru - Președinte Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) a prezentat o serie de mecanisme și strategii prin care organizațiile din sectorul privat, în special cele conduse de femei antreprenor, pot sprijini integrarea economică a refugiaților. Și din partea patronatelor se vede importanța creării unor programe de mentorat și sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ale femeilor refugiate. Doamna Negru a oferit exemple din alte țări europene, arătând cum companiile pot beneficia de diversitatea adusă de noile talente și cum aceste femei pot deveni lideri în propriile lor afaceri sau comunități.

"Antreprenoriatul poate fi una dintre cele mai viabile soluții de a integra pe piața muncii refugiații ucraineni. În același timp, uitându-ne la nevoile lor, este nevoie de calibrarea cadrului legal astfel încât să le permită și munca zilieră, oferindu-le flexibilitatea necesară pentru a-și asigura un venit și a se adapta mai ușor noilor realități socio-economice. Trebuie să creăm un mediu favorabil care să sprijine atât inițiativele antreprenoriale, cât și accesul la diverse tipuri de muncă, indiferent de statutul lor. Vom continua să promovăm acest demers și să colaborăm cu autoritățile și sectorul privat pentru a transforma aceste idei în realitate" susține Mihaela Sandu, președinta Asociației Hands across Romania.

Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale oferă refugiaților șansa de a-și folosi abilitățile și experiențele pentru a contribui la economia locală, în timp ce își reconstruiesc viețile. Discuțiile recente au subliniat necesitatea unor programe dedicate care să ofere acces la finanțare, mentorat și formare profesională pentru refugiați. Exemplele de succes ale Olenei Boichuk și Nataliei Solovei demonstrează cum, prin suport adecvat, refugiații pot deveni antreprenori de succes, creând afaceri sustenabile și inovatoare care aduc beneficii comunităților locale. Olena Boichuk, președinta Asociației Femeilor Antreprenor din Ucraina a evidențiat rolul crucial pe care l-a jucat rețeaua de sprijin și colaborare dintre antreprenoarele ucrainene și cele românce, subliniind importanța unui mediu de afaceri solidar și cooperant.

Conferința „Incluziune economică: refugiați pe piața muncii” a demonstrat că integrarea refugiaților ucraineni în economia românească nu este doar o responsabilitate umanitară, ci și o oportunitate pentru dezvoltare durabilă. Colaborarea dintre autorități, sectorul privat și organizațiile non-guvernamentale este esențială pentru a depăși provocările curente și pentru a transforma diversitatea în beneficiu comun. Antreprenoriatul și munca zilieră sau normă redusă pot oferi refugiaților flexibilitate și oportunități de a-și construi un viitor mai bun, contribuind astfel la prosperitatea comunităților locale. Asociația Hands across Romania își reafirmă angajamentul de a susține inițiativele de integrare și de a continua dialogul cu toate părțile implicate pentru a găsi soluții concrete și eficiente.

Informații suplimentare pot fi obținute la următoarele date de contact:

• Alina NOVAC, tel. 0743.144.160, e-mail: [email protected]

Notă pentru redactori:

Despre Hands across Romania

Asociaţia Hands Across România (HAR), membră a Federației Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil (FONPC) și Alianța europeană pentru ucenicii (EAfA), acționează ca un „hub” între societatea civilă şi instituţiile guvernamentale şi sectorul privat. HAR implementează proiecte menite să aducă o valoare adăugată serviciilor sociale, culturale şi educaţionale, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor în care activează. În anul 2020 a înființat o coaliție de promovare a învățământului profesional dual, VoHub, care are rol de advocacy. In anul 2022, în parteneriat cu DGASMB, a înființat un centru de consiliere vocațională pentru refugiați în cadrul căruia au oferit servicii de consiliere și integrare pe piața muncii pentru aproximativ 1200 de persoane.

Despre proiectul „Creșterea rezilienței prin muncă: susținerea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate în România" finanțat de EPIM

Proiectul „Creșterea rezilienței prin muncă: susținerea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate forțat în România" sprijină integrarea pe piața muncii și dezvoltarea antreprenorială pentru cel puțin 500 de persoane strămutate forțat din Ucraina. Prin consiliere profesională, mentorat și ateliere, participanții vor dezvolta competențele necesare fie pentru angajare, fie pentru inițiative antreprenoriale. Proiectul oferă sprijin adaptat nevoilor de gen, având ca scop îmbunătățirea calității vieții și a independenței financiare.

Obiectivul principal este reprezentat de integrarea economico-socială a acestor persoane prin campanii de advocacy menite să eficientizeze politicile naționale, dezvoltarea competențelor necesare pentru o integrare reușită pe piața muncii și îmbunătățirea accesului la oportunități antreprenoriale.

Rezultatele anticipate includ creșterea semnificativă a ratei de ocupare și a capacității de inserție profesională în rândul persoanelor strămutate forțat din Ucraina. 

Ordonanța de Urgență nr. 96 din 28 iunie 2024 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina. Actul normativ stabilește o perioadă maximă de 3 luni consecutive pentru acordarea sumelor forfetare de cazare, în valoare de 750 lei/lună pentru o persoană singură și 2000 lei/lună pentru o familie. Pentru beneficiarii anteriori, sumele sunt reduse la 500 lei/lună pentru o persoană singură și 1500 lei/lună pentru o familie, în locațiile stabilite de comitetele județene și municipiul București pentru situații de urgență. De asemenea, antepreșcolarii și preșcolarii sunt considerați înscriși în grupe de studiu dacă solicitantul prezintă un document de la unitatea de învățământ care confirmă lipsa locurilor disponibile. În plus, se elimină verificările prin sistemul informatic PatrimVen și Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR).

Articolul 19 din Ordonanța de Urgență nr. 96 din 28 iunie 2024 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina regelemtează integrarea pe piața muncii:

1. Angajarea fără aviz: Beneficiarii protecției temporare și cei anteriori pot fi angajați fără avizul de angajare prevăzut în Ordonanța Guvernului nr. 25/2014, până la încetarea protecției temporare.
2. Prelungirea dreptului de ședere: Persoanele menționate la alin. (1) își pot prelungi dreptul de ședere în scop de muncă fără a obține o viză de lungă ședere, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, până la expirarea perioadei de protecție temporară stabilită de Comisia Europeană.
3. Angajarea fără documente de calificare: Beneficiarii și cei anteriori care nu dețin documente de calificare profesională sau experiență pot fi angajați pe baza unei declarații pe propria răspundere, până la încetarea conflictului armat din Ucraina. Aceștia trebuie să declare că îndeplinesc condițiile necesare și că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea desfășurată.
4. Procedura de angajare: Procedura pentru angajarea persoanelor menționate la alin. (3) va fi aprobată prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale.
5. Respectarea Codului muncii: Angajarea persoanelor menționate la alin. (3) trebuie să respecte prevederile art. 29 și 31 din Codul muncii, referitoare la verificarea aptitudinilor profesionale și personale și stabilirea unei perioade de probă.
6. Excepții pentru profesii reglementate: Prevederile alin. (3) nu se aplică celor care doresc să exercite profesii reglementate precum medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect, sau profesiile din anexele nr. 2, 4 și 8 la Legea nr. 200/2004.
7. Termene: Termenele prevăzute la alin. (1) și (3) încep de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.