Motivarea CAB în cazul Georgescu/Deciziile CCR sunt definitive și obligatorii; anularea alegerilor nu încalcă drepturile fundamentale
Curtea de Apel București a publicat miercuri seara motivarea deciziei prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acțiunea deschisă în justiție de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale.
În esență, judecătoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel București susține că Biroul Electoral Central a pus în aplicare decizia Curții Constituționale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanță.
De asemenea, judecătoarea spune că, prin anularea alegerilor prezidențiale, BEC nu a încălcat drepturi civile și fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul și data organizării turului doi al alegerilor.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții, solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral și s-a dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza deciziei Curții Constituționale.
'Procedând la analiza legalității deciziilor emise de Biroul Electoral prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele: Cu titlu prealabil, Curtea subliniază că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalității deciziilor emise de Biroul Electoral Central, astfel încât analiza se va realiza în limita criticilor care privesc aceste acte administrative. Din această perspectivă, criticile formulate de contestatori cu privire la modalitatea în care CCR a pronunțat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României din anul 2024 și la consecințele pe care pronunțarea acestei decizii le-ar avea asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor excedează prezentei cauze și nu pot fi analizate în acest cadru procesual. Curtea reamintește cu această ocazie că Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32/06.12.2024 este definitiv și general obligatorie, iar analiza în prezenta cauză se va realiza cu luarea în considerare a acestei împrejurări', se arată în motivare.
Pe de altă parte, instanța susține că nu era necesar ca BEC să publice în Monitorul Oficial deciziile cu privire la anularea alegerilor, fiind de ajuns ca acele decizii să fie postate pe pagina de internet a instituției.
'Referitor la nepublicarea deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că, potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Potrivit art. 17 alin. (3) din același act normativ, deciziile adoptate de BEC se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4) hotărârile adoptate de acesta se aduc la cunoștință publică prin afișarea pe propria pagină de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea reține că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinați, iar nu de hotărâri. Or, în privința deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca și modalitate unică de aducere la cunoștința publică, publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză', se arată în documentul instanței.
De asemenea, susține CAB, eventualele neregularități ale procedurii de publicare a actelor administrative emise de Biroul Electoral Central nu afectează legalitatea acestora.
Referitor la emiterea deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că emiterea acestei decizii s-a realizat de Biroul Electoral Central în baza comunicatului publicat de Curtea Constituțională în care a fost adusă la cunoștința publică soluția pronunțată în ședința din 6 decembrie 2024, soluție care este definitivă și are caracter obligatoriu conform art. 147 din Constituție.
'Curtea reține, contrar susținerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluției pronunțate. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este atașat soluției cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanța constituțională la pronunțarea soluției. În aceste condiții, Curtea constată că emiterea de către BEC a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curții Constituționale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ', afirmă CAB.
De asemenea, referitor la necompetența Biroului Electoral Central de a emite cele două decizii de anularea a alegerilor, CAB subliniază că hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivității dispozițiilor Curții poate reclama acțiuni concrete din parte autorităților cu atribuții în domeniul în care s-a pronunțat instanța constituțională.
'Având în vedere rolul BEC de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfășurării activității specifice perioadei electorale, cu atribuții în ceea ce privește asigurarea aplicării unitare a dispozițiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit.a), i) art. 13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), Curtea constată că acesta era organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispozițiilor obligatorii dispuse de CCR prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. În aceste condiții, Curtea reține că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, în materie electorală, în acord cu exigențele impuse de Legea nr. 24/2000', se mai arată în motivare.
Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiate, și susținerile lui Călin Georgescu privind încălcarea de către BEC, prin anularea alegerilor prezidențiale, a unor drepturi civile și fundamentale prevăzute în Constituție.
'Referitor la încălcarea, prin exercitarea unui abuz de putere, de către Biroul Electoral Central, prin adoptarea deciziilor nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024, a următoarelor drepturi civile: dreptul de a vota; dreptul de a fi ales; dreptul poporului român de a exercita suveranitatea națională prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte conform art. 2 alin. (l) din Constituție cu respectarea valorilor constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalității prevăzut la art. l alin. (5) din Constituție, respectiv de a alege președintele României, în condițiile în care mandatul actualului președinte expiră la data de 21 decembrie 2024; dreptul cetățenilor României de a trăi într-un stat de drept și democratic în care principiul securității juridice este respectat, Curtea reține că aceste susțineri ale contestatorilor și ale intervenientei accesorii sunt neîntemeiate și le va respinge. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că prin deciziile contestate BEC a asigurat efectivitatea dispozițiilor obligatorii ale CCR dispuse prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. Or, dispunerea de BEC a măsurilor tehnice privind organizarea procesului electoral, în temeiul competențelor recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării punerii în aplicare a Hotărârii nr. 32/06.12.2024 a CCR, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constituție', mai spune CAB.
Instanța a respins și cererea lui Georgescu de obligare a Guvernului la emiterea unei hotărâri prin care să stabilească programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în al doilea tur de scrutin, inclusiv data organizării turului doi al alegerilor.
'Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condițiile în care Curtea Constituțională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României din anul 2024 și a HG nr. 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului doi de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reține existența unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernul României în ceea ce privește stabilirea calendarului aplicabil turului doi de scrutin', precizează CAB. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Descinderi DIICOT/Vizați - șeful Biroului Vamal Constanța, un șef de la ANAF Bacău și directori de la Oil Terminal (surse)
Șeful Biroului Vamal Constanța și inspectori vamali din acest județ, șeful inspecției fiscale din cadrul ANAF Bacău, directori de la Oil Terminal Constanța și angajați de la CEC Bank București se află printre persoanele vizate de perchezițiile desfășurate joi de DIICOT pentru destructurarea unei grupări care se ocupa cu evaziunea fiscală cu motorină, au decl
Anchetă privind o schemă de fraudare a autorității fiscale britanice cu suma de 1,7 milioane de lire sterline
Procurori de la Parchetul General și polițiști de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice efectuează joi 21 de percheziții pe raza județelor Argeș, Dolj, Ilfov, Dâmbovița, Bihor și Vaslui, la sedii de firme și locuințele unor persoane, în cadrul unui dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de acces ilegal la un sistem infor
Zeci de percheziții DIICOT într-un dosar de deturnare a licitațiilor publice și evaziune cu motorină
Procurorii DIICOT și polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Brigada de Investigare a Criminalității Economico - Financiare efectuează joi 46 de percheziții în București și județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, e
Ministerul Justiției propune reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, prin scăderea numărului lor de la 175 la 41
Ministerul Justiției anunță că a elaborat un proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii, urmând ca numărul acestora să scadă de la 175 la 41. Noile parchete vor avea un sediu principal în orașele reședință de județ, dar și sedii secundare pe lângă toate judecătoriile din țară.
Peste 1,6 milioane de lei, delapidați de trei angajate din fondurile Universității București
Trei angajate de la Universitatea din București sunt cercetate de procurori, sub control judiciar, sub acuzația că au delapidat din taxele plătite de studenți peste 1,6 milioane de lei. Conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 remis miercuri, în perioada 2022 - 2025, având calitatea de salari
SRI: Trei cetățeni pakistanezi - declarați persoane indezirabile pentru România; aveau acțiuni și opinii radicalizate
Trei cetățeni pakistanezi au fost declarați persoane indezirabile pentru România pe o perioadă de zece ani, deoarece aveau 'opinii și acțiuni specifice unor persoane aflate într-un stadiu avansat al procesului de radicalizare' și amenințau securitatea națională, a transmis, miercuri, Serviciul Român de Informații (SRI).
SRI: Atac cibernetic de proveniență rusă - oprit în urma intervenției Centrului Național Cyberint
Serviciul Român de Informații (SRI), prin Centrul Național Cyberint, a identificat, în decembrie anul trecut, un atac cibernetic de compromitere a unei instituții guvernamentale naționale de către actorul cibernetic rus APT TURLA și a implementat măsuri de contracarare a acestuia și de remediere a efectelor sale, a transmis, miercuri, SRI.
VIDEO Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații/Radu Oprea: Profesionalismul - baza cooperării militare cu aliații
Profesionalismul militarilor români din teatrele de operații, de-a lungul timpului, a reprezentat baza încrederii și cooperării militare cu aliații NATO, a declarat, miercuri, ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea. El a participat la o ceremonie mil
De ce vrea o judecătoare eliberarea lui Georgescu din arest: Nu există nicio dovadă că banii ar fi ajuns la el
Judecătoarea Diana Nicoleta Costea de la Tribunalul București susține că nu există nicio dovadă că banii din presupusa faptă de înșelăciune de care este acuzat Călin Georgescu ar fi ajuns la el, acesta fiind unul dintre motivele invocate de magistrat când a dispus în urmă cu două zile eliberarea din arest a fostului candidat la alegerile prezidenția
Reacția CNSAS după conferința președintelui: Pe site-ul Consiliului sunt liste cu 6.000 de cadre și colaboratori ai Securității
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității transmite că, în cei 26 de ani de activitate, instituția a deconspirat 17.104 informatori ai fostei Securități comuniste, iar pe site-ul CNSAS sunt publicate liste cu 4.920 de ofițeri și subofițeri și 1.120 de colaboratori ai fostei poliții politice. Reacția CNSAS vine după ce &ic
Diana Șoșoacă, trimisă în judecată - acuzată că a amenințat doi polițiști: Dacă nu oi pune eu bâta pe ăștia
Europarlamentara Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru ultraj, fiind acuzată că în decembrie 2024 i-a amenințat și s-a manifestat agresiv față de doi polițiști care veniseră la ea acasă să-i înmâneze o amendă. 'La data de 15 decembrie 2024, persoanele vătămate, polițiști în cadru
Procurorul Sandu (CSM), reacție după conferința lui Nicușor Dan: Cu ochii larg închiși
Procurorul Claudiu Sandu, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, îi transmite președintelui Nicușor Dan că există două decizii ale CEDO și CJUE, prin care s-a stabilit că Inspecția Judiciară și Secția pentru judecători a CSM au făcut abuzuri împotriva unor magistrați, dar că nu s-a făcut nimic pentru a corecta aceste lucruri.
Judecătoarea Sorina Marinaș îi răspunde lui Nicușor Dan: I-am trimis tot dosarul disciplinar; cineva minte
Judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova susține că i-a trimis în luna octombrie președintelui Nicușor Dan dosarul deschis împotriva ei de Inspecția Judiciară, contrazicându-l astfel pe șeful statului care afirma că 'nu a văzut' să vină la el un magistrat cu 'extrasul' de la IJ. 'L-am ascul
Gorj: Bărbat de 40 de ani, reținut după ce și-a violat în repetetate rânduri fiica minora
Un bărbat în vârstă de 40 de ani, din Târgu Jiu, a fost reținut, marți, de polițiști, acesta fiind acuzat că și-a violat, în repetate rânduri, fiica minoră, au informat reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Gorj. Potrivit unui comunicat de presă al IPJ Gorj, din cercetările efectuate a reieșit c
Patru medici de la Spitalul Pantelimon, trimiși în judecată pentru că au provocat decesul unor pacienți
Patru medici de la Spitalul Clinic de Urgență 'Sf. Pantelimon' au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de omor calificat, tentativă de omor calificat, încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni, fiind acuzați că au provocat decesul a patru pacienți internați la Terapie Intensivă, prin reducerea dozei de noradr