Motivarea CAB în cazul Georgescu/Deciziile CCR sunt definitive și obligatorii; anularea alegerilor nu încalcă drepturile fundamentale
Curtea de Apel București a publicat miercuri seara motivarea deciziei prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acțiunea deschisă în justiție de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale.
În esență, judecătoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel București susține că Biroul Electoral Central a pus în aplicare decizia Curții Constituționale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive și obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanță.
De asemenea, judecătoarea spune că, prin anularea alegerilor prezidențiale, BEC nu a încălcat drepturi civile și fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul și data organizării turului doi al alegerilor.
Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central și mai multe instituții, solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral și s-a dispus reluarea alegerilor prezidențiale de la zero, în baza deciziei Curții Constituționale.
'Procedând la analiza legalității deciziilor emise de Biroul Electoral prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele: Cu titlu prealabil, Curtea subliniază că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalității deciziilor emise de Biroul Electoral Central, astfel încât analiza se va realiza în limita criticilor care privesc aceste acte administrative. Din această perspectivă, criticile formulate de contestatori cu privire la modalitatea în care CCR a pronunțat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României din anul 2024 și la consecințele pe care pronunțarea acestei decizii le-ar avea asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor excedează prezentei cauze și nu pot fi analizate în acest cadru procesual. Curtea reamintește cu această ocazie că Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32/06.12.2024 este definitiv și general obligatorie, iar analiza în prezenta cauză se va realiza cu luarea în considerare a acestei împrejurări', se arată în motivare.
Pe de altă parte, instanța susține că nu era necesar ca BEC să publice în Monitorul Oficial deciziile cu privire la anularea alegerilor, fiind de ajuns ca acele decizii să fie postate pe pagina de internet a instituției.
'Referitor la nepublicarea deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că, potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Potrivit art. 17 alin. (3) din același act normativ, deciziile adoptate de BEC se aduc la cunoștința publică prin afișarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4) hotărârile adoptate de acesta se aduc la cunoștință publică prin afișarea pe propria pagină de internet și prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea reține că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinați, iar nu de hotărâri. Or, în privința deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca și modalitate unică de aducere la cunoștința publică, publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză', se arată în documentul instanței.
De asemenea, susține CAB, eventualele neregularități ale procedurii de publicare a actelor administrative emise de Biroul Electoral Central nu afectează legalitatea acestora.
Referitor la emiterea deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că emiterea acestei decizii s-a realizat de Biroul Electoral Central în baza comunicatului publicat de Curtea Constituțională în care a fost adusă la cunoștința publică soluția pronunțată în ședința din 6 decembrie 2024, soluție care este definitivă și are caracter obligatoriu conform art. 147 din Constituție.
'Curtea reține, contrar susținerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluției pronunțate. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este atașat soluției cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanța constituțională la pronunțarea soluției. În aceste condiții, Curtea constată că emiterea de către BEC a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curții Constituționale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ', afirmă CAB.
De asemenea, referitor la necompetența Biroului Electoral Central de a emite cele două decizii de anularea a alegerilor, CAB subliniază că hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivității dispozițiilor Curții poate reclama acțiuni concrete din parte autorităților cu atribuții în domeniul în care s-a pronunțat instanța constituțională.
'Având în vedere rolul BEC de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfășurării activității specifice perioadei electorale, cu atribuții în ceea ce privește asigurarea aplicării unitare a dispozițiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit.a), i) art. 13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), Curtea constată că acesta era organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispozițiilor obligatorii dispuse de CCR prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. În aceste condiții, Curtea reține că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, în materie electorală, în acord cu exigențele impuse de Legea nr. 24/2000', se mai arată în motivare.
Curtea de Apel București a respins, ca neîntemeiate, și susținerile lui Călin Georgescu privind încălcarea de către BEC, prin anularea alegerilor prezidențiale, a unor drepturi civile și fundamentale prevăzute în Constituție.
'Referitor la încălcarea, prin exercitarea unui abuz de putere, de către Biroul Electoral Central, prin adoptarea deciziilor nr. 230D/06.12.2024 și nr. 231D/07.12.2024, a următoarelor drepturi civile: dreptul de a vota; dreptul de a fi ales; dreptul poporului român de a exercita suveranitatea națională prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte conform art. 2 alin. (l) din Constituție cu respectarea valorilor constituționale prevăzute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalității prevăzut la art. l alin. (5) din Constituție, respectiv de a alege președintele României, în condițiile în care mandatul actualului președinte expiră la data de 21 decembrie 2024; dreptul cetățenilor României de a trăi într-un stat de drept și democratic în care principiul securității juridice este respectat, Curtea reține că aceste susțineri ale contestatorilor și ale intervenientei accesorii sunt neîntemeiate și le va respinge. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că prin deciziile contestate BEC a asigurat efectivitatea dispozițiilor obligatorii ale CCR dispuse prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. Or, dispunerea de BEC a măsurilor tehnice privind organizarea procesului electoral, în temeiul competențelor recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării punerii în aplicare a Hotărârii nr. 32/06.12.2024 a CCR, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constituție', mai spune CAB.
Instanța a respins și cererea lui Georgescu de obligare a Guvernului la emiterea unei hotărâri prin care să stabilească programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în al doilea tur de scrutin, inclusiv data organizării turului doi al alegerilor.
'Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condițiile în care Curtea Constituțională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României din anul 2024 și a HG nr. 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului doi de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reține existența unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernul României în ceea ce privește stabilirea calendarului aplicabil turului doi de scrutin', precizează CAB. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Hunedoara: Profesorul acuzat că a violat o elevă din clasa la care era diriginte a fost arestat preventiv
Profesorul din municipiul Hunedoara acuzat că ar fi violat o elevă de 16 ani de la clasa la care era diriginte a primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, în cauză fiind deschis un dosar penal, a informat sâmbătă Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ). Suspectul, în vârstă de 44 de ani, este bănuit că, în lu
Vâlcea: Antrenor de karate, arestat preventiv pentru că ar fi violat o cursantă minoră
Un antrenor de karate din Râmnicu Vâlcea a fost arestat preventiv după ce ar fi violat-o pe una dintre cursantele minore, informează reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vâlcea. Potrivit sursei citate, cea care a sesizat autoritățile a fost chiar tânăra, care a precizat că bărbatul în vâr
Parchetul General lansează cu sprijin elvețian un proiect strategic pentru combaterea criminalității financiare
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) anunță că a fost semnat un contract de finanțare pentru implementarea unui proiect strategic în domeniul investigațiilor financiare și al recuperării activelor provenite din infracțiuni. Programul - numit 'Consolidarea capacității instituționale în do
'Ziua Z' - amplă operațiune a Poliției și DIICOT de combatere a traficului de droguri
Poliția Română și DIICOT au organizat în această săptămână o amplă operațiune sub denumirea generică 'Ziua Z' pentru destructurarea unor grupări infracționale specializate în trafic de droguri, trafic de persoane și minori, pornografie infantilă, criminalitate informatică și înșelăciune. În acest con
SIE: Șeful serviciului francez de informații externe nu a vizitat România; sunt tentative de manipulare și dezinformare
Serviciul de Informații Externe a precizat că șeful serviciului francez de informații externe, Nicolas Lerner, nu a vizitat România înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, menționând că nu va da curs unor 'tentative de manipulare și dezinformare' instrumentate în spațiul public, iar insinuările privind o posibilă implicar
UPDATE Bacău: Cei trei minori dispăruți de acasă au fost găsiți de polițiști
Cei trei minori din municipiul Bacău, prieteni, care au dispărut joi de acasă, au fost găsiți de polițiști, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Bacău, agentul șef adjunct Gabriel Dumitrache. 'Minorii au fost identificați de polițiști în municipiului Bacău. Pe durata plecării, aceștia nu au f
Hunedoara: Profesorul acuzat de violarea unei eleve a fost reținut de polițiști
Profesorul din municipiul Hunedoara, acuzat că ar fi violat o elevă de 16 ani de la clasa la care era diriginte, a fost reținut preventiv pentru 24 de ore, în cursul nopții de joi spre vineri, acesta urmând să fie prezentat în fața magistraților pentru luarea măsurilor legale care se impun, a anunțat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ). &
Reacția ANI la secretizarea averilor: Decizia CCR poate afecta procesul de aderare la OCDE
Decizia Curții Constituționale prin care nu mai pot fi publicate declarațiile de avere și interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani și poate afecta procesul de aderare la OCDE, susține Agenția Națională de Integritate (ANI) într-un comunicat de presă. Reacț
Dolj: Patronul unui bar din Poiana Mare - reținut pentru că ar fi ucis cu ferocitate un bărbat de 38 de ani
Un bărbat în vârstă de 33 de ani, patronul unui bar din comuna Poiana Mare, a fost reținut pentru 24 de ore pentru omor calificat, după ce ar fi ucis cu ferocitate un bărbat de 38 de ani, din aceeași localitate, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) și Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj. Potrivit surselor cita
CCR: Declarațiile de avere nu se mai publică și nu mai cuprind bunurile soților și copiilor (oficial)
Curtea Constituțională a decis joi că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor. Potrivit unui comunicat transmis joi, cu majoritate de
CCR: Declarațiile de avere să nu mai includă veniturile și bunurile soților; publicarea pe site-ul ANI - neconstituțională (surse)
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, care prevede că declarațiile de avere cuprind și veniturile și bunurile soților și copiilor, au declarat surse din CCR pentru AGERPRES. Concret, este vorba de art.3 alin.(2) din Legea
Dolj: Cinci persoane, reținute pentru trafic de droguri de mare risc
Cinci persoane din Craiova au fost reținute și una se sustrage urmăririi penale, într-un dosar de trafic de droguri de mare risc. Potrivit IPJ Dolj, în perioada 2024 - mai 2025, la diferite intervale de timp, 6 persoane (dintre care una se sustrage urmăririi penale) ar fi procurat, deținut, manipulat și vândut diferite cantit
Dolj: Fost director și doi angajați ABA Jiu, trimiși în judecată într-un dosar de corupție
Un fost director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Jiu și doi angajați ai instituției, împreună cu doi administratori de societăți comerciale, au fost trimiși în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Craiova într-un dosar de corupție. Potrivit unui comunicat DNA transm
Prahova: Tineri traficanți de droguri, cercetați de DIICOT Ploiești
Doi tineri în vârstă de 19 și 17 ani sunt cercetați de DIICOT Ploiești și polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești pentru trafic de droguri de risc și deținere de droguri de risc, pentru consum propriu, fără drept. Potrivit unui comunicat transmis, joi, de Inspectoratul Județean de Poliție Prahova, &ici
Evaziune fiscală de milioane de lei prin intermediul platformei Bolt
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au efectuat opt percheziții în București și județele Ilfov, Arad și Cluj la domiciliile unor persoane și sedii de firme în cadrul unui dosar penal care vizează săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în domeniul serviciilor de transport prin intermediul platformei de ride-sharing Bolt.