Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat, miercuri, că nu poate da un aviz pe proiectul Guvernului privind modificarea vârstei de pensionare și cuantumul pensiilor magistraților, deoarece premierul nu are competența de a iniția un astfel de demers.

Potrivit unui comunicat al CSM, Consiliul arată că modalitatea de ''consultare'' inițiată de Guvern este în afara oricărui cadru legal de legiferare în domeniul justiției, prim-ministrul neavând competența de a iniția un astfel de demers.

'Ca urmare a adresei dumneavoastră 5/7032 din 29 iulie 2025, prin care ați transmis Consiliului Superior al Magistraturii 'tabelul comparativ aferent propunerii pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu din domeniul Justiției', materialul transmis nu constituie un proiect de lege inițiat și asumat de către ministerele cu competențe în acest domeniu, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării', se arată într-un răspuns trimis de CSM Guvernului.

De asemenea, CSM spune că propunerile comunicate nu reprezintă nici o formă de inițiativă legislativă care să fie elaborată la nivelul autorității legiuitoare, în acord cu regulile procedurii parlamentare.

'În aceste condiții, semnalăm faptul că nu aveți abilitarea legală de a iniția un astfel de demers, motiv pentru care prezentul răspuns nu constituie un aviz consultativ în sensul dispozițiilor art. 39 alin. (3) din Legea 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii', subliniază sursa citată.

Consiliul mai notează că reglementările în vigoare referitoare la pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor sunt rezultatul 'unei reforme substanțiale' realizate, de dată recentă, prin Legea 282/2023, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2024. În aceste condiții, 'imperativul' asigurării stabilității legislative trebuie să reprezinte un element de reflecție pentru autoritatea executivă, astfel încât să fie exclusă repunerea în discuție a soluțiilor normative adoptate recent, în acord cu cele statuate de Curtea Constituțională.

'Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi părtaș la desfășurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează sistemul de justiție și care, în esență, este doar o simulare de consultare a autorității judecătorești', se mai menționează în răspunsul trimis Executivului.

Marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat că printr-un proiect legislativ se propune creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani.

'Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie', a explicat Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.

'În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate - patru ani, cinci ani și așa mai departe - și din această medie de salarii există calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente. În unele țări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți funcționari. În cele mai multe țări există o formulă care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 - 70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situație, (...) am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci, nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, și maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene', a arătat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, 'calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net'. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)