Judecătoarea Dana Gîrbovan afirmă că Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) este singura structură de parchet complet în afara controlului politic, iar acesta e motivul pentru care "politicul doreşte cu ardoare desfiinţarea sa".

"Şefii PÎCCJ, ai DNA şi ai DIICOT, precum şi şefii de secţie ai acestora, unde se vor întoarce dosarele cu magistraţi dacă SIIJ va fi desfiinţată, sunt numiţi politic, de către Preşedintele României la propunerea Ministrului Justiţiei. Este inadmisibil că se ignoră ostentativ motivul principal pentru care SIIJ a fost creată: modul în care dosarele cu magistraţi erau instrumentate, în special de către DNA, devenise o presiune reală asupra judecătorilor. Este deja de notorietate că în repetate rânduri procurori DNA au anchetat judecători pentru că nu au fost de acord cu soluţiile pronunţate, că au încălcat secretul deliberării judecătorilor, că au deschis din oficiu dosare judecătorilor şi le-au ţinut deschise cu anii. În fostul CSM, de exemplu, aproape toţi membrii aveau dosare la DNA", afirmă pe pagina sa de socializare Dana Gîrbovan, care a fost propusă în august a.c. ca ministru al Justiţiei de către fostul premier Viorica Dăncilă, însă nominalizarea sa a fost respinsă de către preşedintele Klaus Iohannis.

Gîrbovan consideră că Memorandumul elaborat de Ministerul Justiţiei "nu doar că ignoră opiniile exprimate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitie, ai Curţii de Apel Bucureşti - judecătorii care simt cel mai puternic presiunile, având competenţa în dosare ce vizează politicienii de la vârful puterii - sau ai altor curţi de apel din ţară, dar prezintă trunchiat şi, punctual, chiar eronat poziţia Comisiei de la Veneţia cu privire la SIIJ".

Judecătoarea Dana Gîrbovan a adăugat că din partea Comisiei de la Veneţia a fost apreciată modalitatea de numire a procurorilor în SIIJ, cu implicarea plenului CSM, dar a fost făcută şi o recomandare către Guvern să regândească înfiinţarea unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori, prin recurgerea la procurori specializaţi, combinată cu mecanisme procedurale de protectie efective.

"Or, Guvernul nu îşi propune să 'regândească' nimic, cu atât mai mult să vină în contrapondere cu mecanisme procedurale de protecţie efectivă, ci pur şi simplu doreşte desfiinţarea SIIJ şi revenirea la status quo-ul iniţial, adică la presiunile asupra judecătorilor", mai afirmă judecătoarea Dana Gîrbovan.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri, Memorandumul înaintat de Ministerul Justiţiei prin care se propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat, vineri seara, în începutul şedinţei de guvern, în legătură cu memorandumul propus privind desfiinţarea SIIJ, că aceasta este o instituţie sui generis care iese din principiile de funcţionare ale Ministerului Public, prin modul de reglementare a funcţionării.

El a subliniat că propunerea sa are în vedere şi "dimensiunea externă a activităţii aceste secţii".

"Am reluat că a fost criticată atât de Comisia GRECO, Comisia de la Veneţia şi MCV, dar aş vrea să deschid o perspectivă şi cu privire la anul 2020 în care Comisia Europeană (CE) îşi pune problema introducerii unui mecanism de screening, de monitorizare, de evaluare a statului de drept în toate statele europene. Preşedinţia germană din partea a doua a anului a anunţat că deja va face o prioritate din acest lucru şi noi suntem în poziţia de a elimina cât mai multe critici din Raportul de ţară până la acea dată, astfel încât să nu intervină suprapuneri între MCV şi acel mecanism. Nu mai spun de impactul pe terţe dosare europene din cauza acestor critici pe care încă le înregistrăm în MCV", a spus Predoiu.

Ministrul Justiţiei a afirmat că înfiinţarea acestei secţii, prin legea 207 din 2018 care a modificat legea 304 din 2004, a creat o structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar contextul în care au fost promovate aceste modificări a fost unul plin de tensiune, "fără consultare publică, cu reacţii foarte virulente din partea multor magistraţi care s-au opus modificărilor".

Premierul Ludovic Orban a precizat că propunerea MJ de desfiinţare a acestei secţii i se pare o propunere corectă, care de altfel este şi în programul de guvernare.

"Practic angajamentul nostru legat de MCV este de transpunere a recomandărilor, pentru că obiectivul nostru este la un moment dat să punem punct acestui MCV", a afirmat premierul Orban.

Adoptarea acestui Memorandum nu înseamnă că Guvernul desfiinţează SIIJ, ci că îşi asumă ca poziţie oficială soluţia propusă de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Următorul pas va fi elaborarea de către Guvern a unui proiect de lege pe acest subiect pe care îl va înainta Parlamentului pentru dezbatere, au precizat, pentru AGERPRES, surse guvernamentale. AGERPRES / (AS - editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)

Citiţi şi:

*  Marcel Ciolacu despre defiinţarea SIIJ: Este revoltătoare, când zi de zi vedem ticăloşiile şi abuzurile din justiţie

* Vosganian: Desfiinţarea SIIJ confirmă maniera defectuoasă în care este abordată chestiunea Justiţiei în România

* Judecătorul Cristi Danileţ: Decizia Guvernului de desfiinţare a SIIJ este corectă atât politic, cât şi juridic

* Băsescu: Dacă SIIJ se va desfiinţa, trebuie pusă în loc o altă structură de Parchet General, obligatoriu independentă

* Birchall: Se impune adoptarea de către Guvern a unui proiect de lege pentru desfiinţarea SIIJ