Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la modificarea şi completarea Legii referitoare la executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin care se introduce regimul de detenţie la domiciliu.

Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberărilor, Curtea, cu unanimitate de voturi, a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul său.

"În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a constatat că între forma legii adoptate de Camera Deputaţilor şi cea adoptată de Senat există o diferenţă majoră de conţinut, forma finală îndepărtându-se de la scopul urmărit de iniţiator, şi anume consacrarea dreptului persoanei private de libertate de a participa la funeraliile unui membru de familie şi stabilirea unei proceduri efective/eficiente pentru exercitarea acestui drept. Astfel, Curtea a constatat că forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, reglementează în ceea ce priveşte comisia pentru liberare condiţionată şi atribuţiile judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în ceea ce priveşte regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce priveşte contestaţia împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, precum şi în materia liberării condiţionate", arată CCR.

Curtea a reţinut existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Pe 4 iulie, preşedintele anunţa că a transmis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

"În opinia noastră, prin modul în care a fost adoptată, legea menţionată încalcă principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) şi de art. 75 din Constituţie, astfel cum a fost acesta dezvoltat prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, prin conţinutul normativ, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 24 alin. (2) din Constituţie, precum şi convenţiile internaţionale la care România este parte", arăta şeful statului în sesizarea transmisă CCR.

Preşedintele preciza că această lege a fost adoptată cu nerespectarea cerinţelor constituţionale ce consacră principiul bicameralismului, potrivit căruia dezbaterea parlamentară a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. El menţiona că în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor au fost modificate şi adoptate o serie de reglementări esenţiale cu privire la modul de executare a pedepselor privative de libertate, intervenţii legislative ce nu au făcut deloc obiectul analizei primei Camere competente.

Potrivit şefului statului, posibilitatea instanţei de judecată de a nu asculta persoana condamnată încalcă şi principiul egalităţii armelor, ca element fundamental al unui proces echitabil, legea reglementând doar posibilitatea reprezentantului administraţiei locului de deţinere de a pune concluzii, atunci când este prezent.

El mai susţinea că dreptul persoanei arestate de a participa la ceremonia funerară a rudelor încalcă prevederile Constituţiei sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii.

Iohannis mai arăta că legea înlătură calitatea de preşedinte al comisiei a judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prevăzându-se că acesta "participă la şedinţele comisiei de liberare condiţionată" şi reglementează componenţa Comisiei pentru liberare condiţionată, care este alcătuită din: "directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un consilier de probaţiune din cadrul serviciului competent, potrivit legii în circumscripţia căruia se află penitenciarul. Secretariatul comisiei se asigură de către şeful serviciului evidenţă din penitenciarul respectiv".

"În opinia noastră, această prevedere este imprecisă, nefiind clar care este rolul judecătorului de supraveghere a privării de libertate. (...) Pe de o parte, nu este clară calitatea în care judecătorul de supraveghere a privării de libertate participă la şedinţele comisiei de liberare condiţionată de vreme ce textul indicat nu îi recunoaşte calitatea de membru al acestei comisii. Pe de altă parte, nu este clar de ce ar participa judecătorul de supraveghere a privării de libertate la şedinţele comisiei de liberare condiţionată, pentru ca ulterior să se pronunţe prin încheiere asupra liberării condiţionate a unei persoane private de libertate", argumenta şeful statului.

În opinia lui Iohannis, prevederea conform căreia "liberarea condiţionată se dispune prin încheiere de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate la propunerea comisiei pentru liberare condiţionată la cererea persoanei condamnate" este lipsită de claritate, inducând confuzie în interpretarea şi, ulterior, în eventuala sa aplicare, întrucât, din modul de redactare, nu rezultă dacă judecătorul de supraveghere poate fi sesizat atât de către comisia pentru liberare condiţionată, prin propunere, cât şi de către persoana condamnată, prin cerere.

Preşedintele mai susţinea în sesizare că legea nu este coroborată cu textele în vigoare din Codul de procedură penală. AGERPRES/(AS - autor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)