Divergenţa între Secţia pentru procurori a CSM şi ministrul Justiţiei a condus la transmiterea premiselor unui conflict către preşedintele României, se arată într-o opinie concurentă la motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) privind refuzul preşedintelui de a da curs propunerii de revocare a procurorului-şef al DNA.

Opinia concurentă este semnată de judecătorii constituţionali Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu.

"Datorită consecinţelor severe, de o importanţă aparte, pe care revocarea din funcţie le are faţă de cariera magistratului respectiv, şi chiar în raport cu parametrii optimi de funcţionare a instituţiei pe care o conduce, cel puţin temporar (...), revocarea din funcţie a magistratului trebuie să aibă la bază o abordare justificată - rezultat al colaborării loiale, instituţionale, între ministrul Justiţiei şi secţia de procurori a CSM. Divergenţa între CSM - secţia de procurori şi ministrul Justiţiei a condus, în acest caz, la transmiterea către Preşedinte a premiselor unui conflict care urma să fie soluţionat de către acesta, prin verificarea respectării regularităţii condiţiilor legale ale propunerii de revocare şi, în consecinţă, prin emiterea unui act juridic", se arată în documentul citat.

Conform aceleiaşi surse, în procedura de numire a procurorilor în funcţii de conducere şi în cea de revocare a acestora este nevoie de o colaborare loială între Secţia pentru Procurori a CSM şi ministrul Justiţiei.

"Astfel, pe de o parte, trebuie avute în vedere atribuţiile constituţionale ale CSM, de garant al independenţei justiţiei (...) şi competenţele sale privind cariera procurorilor (...). Pe de altă parte, trebuie reţinute rolul şi atribuţiunile unice, distincte, ale ministrului justiţiei, ca membru al Guvernului, în arhitectura constituţională, şi anume consacrarea autorităţii sale în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii procurorilor (...), cât şi consacrarea distinctă a calităţii sale de membru al CSM (...). Prin urmare, ministrul justiţiei are un statut distinct, ca membru al CSM, de care secţia de procurori a CSM trebuie să ţină seama, astfel încât ministrul să îşi poată exercita prerogativele constituţionale privind autoritatea sa asupra activităţii procurorilor", se precizează în opinia concurentă.

Semnatarii documentului subliniază că autoritatea ministrului Justiţiei cu privire la desfăşurarea activităţii procurorilor implică anumite responsabilităţi constituţionale ale acestuia, iar CCR a consacrat o responsabilitate a ministrului în ce priveşte eficienţa parchetelor, ceea ce presupune o atitudine activă în evaluarea managerială a şefilor parchetelor.

"În consecinţă, exercitarea atribuţiilor legale în materie, ale ministrului Justiţiei şi, respectiv, ale secţiei de procurori a CSM, trebuie să se desfăşoare în condiţiile unui echilibru stabil, pe care îl pretinde principiul colaborării loiale între autorităţile publice - factor esenţial în asigurarea unităţii sistemice etatice, în condiţiile respectării principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. (...) În acest mod, ar urma să fie evitată deplasarea conflictului juridic de natură constituţională, de la nivelul unde a apărut şi unde trebuia soluţionat, la nivelul superior, al decidentului final", se mai menţionează în opinia concurentă.

CCR a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiţiei. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)