O PERSONALITATE PE ZI: Pictorul Nicolae Dărăscu

Nicolae Dărăscu, unul dintre cei mai importanţi pictori români ai secolului XX, s-a născut la 18 februarie 1883, la Giurgiu, potrivit https://www.artindex.ro/ şi https://www.icr.ro/.
A studiat pictura la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, în perioada 1902-1906. După absolvire, a plecat cu o bursă la Paris. În perioada sa pariziană, Dărăscu a studiat şi a lucrat la Academia Julian sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens, în anii 1906-1907, apoi s-a mutat la École des Beaux-Arts, pregătindu-se cu Luc-Olivier Merson.
Călător neobosit, a trăit şi a lucrat în sudul Franţei, la Toulon şi Saint-Tropez (1908), apoi s-a mutat la Veneţia (1909) şi de acolo în zona colinară a Munteniei, ajungând mai apoi pe coasta Mării Negre, la Mangalia şi Balcic, în sudul Dobrogei (1919), conform https://www.icr.ro/ A revenit cu plăcere la Veneţia, ori de câte ori a avut prilejul. S-a aflat în oraşul lagunar vreme de un an, în răstimpul 1915-1916, întorcându-se la Bucureşti cu puţin timp înainte de intrarea României în Primul Război Mondial. A mers apoi cu regularitate la Veneţia, în perioada interbelică, în anii 20 şi 30 ai secolului XX.
În 1910, a expus un autoportret la Societé des Artistes Français (Societatea Artiştilor Francezi ) din Paris, pentru ca în toamna anului 1911, artistul, întors în ţară, să organizeze prima sa expoziţie personală într-una din sălile Ateneului. Dărăscu a expus la Bucureşti în expoziţii personale (1913, 1914, 1924) şi colective (1919, 1937), însă cea mai vastă şi cea mai importantă expoziţie din întreaga sa activitate artistică a fost expoziţia personală inaugurată în 1936, la sala Dalles, unde a adunat lucrări relevante pentru cariera sa de până atunci.
Nicolae Dărăscu are meritul de a fi conturat o şcoală naţională de pictură şi de a fi creat un climat cultural deschis noilor idei în epocă. Pictor peisagist prin excelenţă, rar pictând interioare sau naturi moarte, Dărăscu a asimilat, în perioada de formare şi cu prilejul sejururilor ulterioare în Franţa, influenţa cercurilor impresioniste şi a artiştilor neoimpresionişti, devenind unul dintre cei mai rafinaţi exponenţi ai acestor curente artistice în România postbelică. Pânzele sale înfăţişează peisaje din oraşe portuare europene, în care artistul se găsea adesea în largul său pictând "en plein air", folosind o paletă cromatică relativ constantă: nuanţe de albastru, verde, roşu, galben şi uneori chiar violet şi alb-negru. Chiar dacă a excelat prin peisaje marine şi mediteraneene, Dărăscu a fost fascinat şi de peisajul rural românesc, de misterul Veneţiei, de colinele Balcicului sau de poezia bulevardelor bucureştene. Printre lucrările sale de referinţă se numără tablourile "Vedere din Saint Tropez", "Peisaj cu pomi", "Portul Saint Tropez", "Palat veneţian", "Vedere din Argeş", "Ciobănaş cu oi, la Vlaici", "Calea Victoriei pe ploaie", "Peisaj la Curtea de Argeş", "Cafeneaua lui Mamut de la Balcic" sau seria de peisaje din Deltă.
În 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, bombardamentele nu i-au distrus pictorului doar atelierul, ci şi tablouri, cărţi preţioase şi mobilă veche.
Din 1936 până în 1950 a fost profesor la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1946 a primit, împreună cu Francisc Şirato, Premiul Naţional pentru Pictură, arată site-ul https://vatra-mcp.ro/.
Spre sfârşitul vieţii, bolnav, s-a retras în zona colinară din sudul României, revenind cu regularitate la Câmpulung Muscel şi mai ales la Curtea de Argeş.
A murit în august 1959, la Bucureşti, lăsând neterminată ultima sa compoziţie, "Târg de oale la Curtea de Argeş". AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.vatra-mcp.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Artistul Renașterii italiene Michelangelo Buonarroti
Michelangelo Buonarroti pictor, sculptor, arhitect și poet, considerat unul dintre cei mai străluciți artiști ai Renașterii italiene, a fost cel care a creat memorabilele sculpturile 'David' și 'Pieta' și picturile din Capela Sixtină și 'Judecata de Apoi'. Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni s-a născut la 6 martie 1475, înt
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Calea ferată Semmering din Austria
Calea ferată Semmering, construită între 1848-1854, parcurge o distanță de 41 km, între orașul Gloggnitz, din Austria Inferioară și Semmering, din Stiria. Este una dintre cele mai mari realizări ale ingineriei civile din această fază de pionierat a construcției căilor ferate, fiind prima cale ferată inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, în 1998. Stan
Festivalul Internațional al Filmului Documentar de la Salonic
Între zilele de 6 și 16 martie 2025, se desfășoară Festivalul Internațional al Filmului Documentar de la Salonic, Grecia, ajuns la ediția cu numărul 27, arată filmfestival.gr. În competiția internațională sunt nominalizate 10 filme documentare, care se întrec pentru obținerea prestigiosului
CITATUL ZILEI
'Mama pentru-al ei copil are scumpe dismierdări, / Are inimă cu ochi, are ochi cu sărutări ; / Ea trăiește pentru el; când el moare și ea moare!' - Vasile Alecsandri, 'Mărgărinta din Muscel' ('Miere și fiere - cugetări, aforisme, paradoxuri', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 martie
Ortodoxe Sf. 42 de Mucenici din Amoreea; Aflarea Sfintei Cruci (Canonul Mare) Greco-catolice Cei 42 m. din Amoreea Romano-catolice Sf. Coletta, fc.; Fer. Roza din Viterbo, fc. Sfinții 42 Mucenici din Amoreea sunt pomeniți în calendarul creștin or
Consiliul JAI al UE: printre subiecte, Schengen, migrația, securitatea internă (6-7 martie)
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește în zilele de 6-7 martie 2025, la Bruxelles, între subiectele luate în discuție numărându-se Schengen, migrația, securitatea internă, sistemul de intrare/ieșire, statul de drept, drepturile fundamentale etc, informează site-ul Consiliului,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 martie
Este a 65-a zi a anului 2025. Au mai rămas 300 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 44 m și apune la 18 h 10 m. Luna apune la 01 h 29 m și răsare la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril)
Consiliul European extraordinar din 6 martie 2025 pe tema apărării europene
Consiliul European se reunește într-un summit extraordinar la 6 martie 2025, pentru a discuta sprijinul continuu pentru Ucraina și despre apărarea europeană. Este invitat și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Liderii UE vor discuta
Expoziția de fotografie 'Silviu Purcărete - 50 de ani de teatru'
În ziua de 5 martie 2025, are loc la Muzeul Național al Țăranului Român din București deschiderea expoziției de fotografie 'Silviu Purcărete - 50 de ani de teatru'. Expoziția conține fotografii din spectacole de teatru și operă montate de regizor, fiind realizate atât de Silviu Purcărete, cât și de alte personalități ale lumii a
5 martie - Ziua internațională pentru dezarmare și neproliferare (ONU)
Ziua internațională pentru dezarmare și neproliferare a fost stabilită recent, la 7 decembrie 2022, când Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție privind proclamarea zilei de 5 martie drept zi internațională pentru dezarmare și neproliferare. Prin marcarea zilei se dorește o mai bună conștientizare și înțelegere în rândul publicului, în spe
5 martie - Ziua florii de colț (Leontopodium alpinum Cass.)
Pe 5 martie este celebrată de Google, Floarea de colț (Leontopodium alpinum Cass.), care a devenit un simbol puternic pentru România, fiind declarată 'monument al naturii' și fiind ocrotită prin lege încă din 1933, în rezervații naturale. În țara noastră poate fi întâlnită în Munții Maramureșului, Munții Rodnei
CITATUL ZILEI
'Teatru fără femei frumoase este o enormitate. Dintre sutele poate și miile de romane care s-au scris, nu știu dacă e vreunul care să aibă drept eroină o femeie urâtă.' - Camil Petrescu, 'Teze și antiteze' ('Miere și fiere - cugetări, aforisme, paradoxuri', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 martie
Ortodoxe Sf. Mc. Conon din Isauria și Conon Grădinarul; Sf. Cuv. Marcu Pustnicul (Canonul Mare) Greco-catolice Sf. cuv. m. Conon Romano-catolice Miercurea Cenușii (post și ab.) Ss. Luciu I, pp.; Teofil, ep; Adrian din Cezareea, m. Sfâ
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 martie
Este a 64-a zi a anului 2025. Au mai rămas 301 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 18 h 09 m. Luna apune la 00 h 10 m și răsare la 09 h 15 m. Luna la Primul Pătrar 10 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ionela Gavril)
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Khaled Hosseini
Scriitorul american de origine afgană, Khaled Hosseini, este unul dintre cei mai cunoscuți și mai bine vânduți autori din lume, cărțile sale 'The Kite Runner', 'A Thousand Splendid Suns' sau 'And the Mountains Echoed' fiind publicate în peste șaptezeci de țări și vândute în peste 40 de milioane de exemplare în între