Chisăliță (AEI): România are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației
România are, astăzi, un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației, în condițiile în care este o țară cu hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile în expansiune, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată marți.
''România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației. România trăiește astăzi unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa. O țară cu hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile în expansiune a ajuns să aibă una dintre cele mai apăsătoare facturi la energie raportate la puterea de cumpărare. Explicația oficială este repetată obsesiv: 'criza energetică', 'războiul', 'piețele europene', 'volatilitatea'. Toate sunt reale. Dar toate sunt și insuficiente explicații și doar propagandă de 'prostit' populația'', este de părere specialistul.
În opinia lui Chisăliță, deși și alte state au trecut prin aceeași criză, acestea nu au transformat energia într-o sursă permanentă de tensiune economică și socială, iar ''România însă a făcut exact asta''.
''Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator. Dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală - concurențială, predictibilă și coerent reglementată - factura finală ar fi cu 25-45% mai mică. Nu puțin mai mică, ci radical mai mică. Dacă luăm drept reper un sistem energetic european funcțional - cu reguli stabile, costuri eficiente și concurență reală - comparația devine incomodă (...) aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui să coste într-o economie funcțională. Nu pentru că România ar avea resurse proaste. Ci pentru că și-a construit un sistem scump'', menționează șeful AEI.
Expertul a explicat faptul că, din fiecare 100 de lei la factură, între 25 și 45 de lei reprezintă costul disfuncției, iar în anii de criză, aproape jumătate din factură a devenit cost sistemic suplimentar.
''Acesta este marele adevăr pe care discursul public îl evită: românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului. România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică. România are: hidroenergie cu cost redus; nuclear printre cele mai ieftine surse stabile; gaze interne; regenerabile cu cost marginal aproape zero după amortizare. Teoretic, toate acestea ar trebui să facă din România una dintre cele mai competitive piețe energetice din regiune. În practică, însă, consumatorul final plătește volatilitate regională, mecanismul marginalist european, lipsa contractelor stabile, lichiditate redusă, risc regulatoriu, concentrare de piață'', notează Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent, în condițiile în care, după anul 2022, piața energetică românească a intrat într-un ciclu aproape permanent de plafonări, compensări, suprataxări, contribuții speciale, intervenții administrative și modificări legislative succesive.
''Adevărata problemă nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent. Are un hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea. Din cei 45% în plus plătit de consumator, cât este incompetență și cât este rentă? Aceasta este întrebarea pe care aproape nimeni nu vrea să o pună public (...) Răspunsul incomod este că ambele componente sunt importante. Dar nu în proporții egale. Cu alte cuvinte, România nu plătește doar costul energiei. Plătește și costul unui ecosistem care a învățat să câștige bani din instabilitate'', subliniază sursa citată.
Președintele AEI consideră, totodată, că adevărata problemă a facturii mari la energie este că anumite blocaje au devenit convenabile, iar ''poate cea mai toxică zonă este cea a blocajelor cronice'' - proiecte întârziate, investiții amânate, capacități insuficiente, interconectări limitate și birocrație excesivă.
''Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești, nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru ''băieții deștepți''. Iar atunci când un sistem începe să câștige bani din propriile blocaje, reforma devine nu doar dificilă, ci contrară intereselor celor care controlează jocul'', avertizează specialistul. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bogdan Costaș, revocat din funcția de director general interimar al TAROM; Cristian Anghel a preluat mandatul
Consiliul de Administrație al TAROM l-a numit, miercuri, pe Cristian Anghel în funcția de director general interimar al companiei, după ce l-a revocat din funcție pe Bogdan Costaș. Potrivit unui comunicat al companiei, această numire s-a produs pe fundalul contextului de încredere acordat tinerei generații de manageri formată &icir
Darău: Industria turismului și HoReCa nu trebuie să suporte sută la sută efectele scăderii consumului
Industria turismului din România și cea a HoReCa nu trebuie să suporte sută la sută efectele scăderii consumului și sper ca anul viitor să acordăm din nou prima de incoming, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, într-o conferință de bilanț la șase luni de mandat.
Darău: ANCPI are datoria să dea un raport care să clarifice în Parlament speculațiile în urma atacului cibernetic
Conducerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) are datoria, pe lângă securizarea datelor, să prezinte un raport la final prin care să clarifice în Parlament orice fel de speculație legată de pierderea sau vinderea informațiilor, după atacul cibernetic, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antr
Pistol: Pe A13, tronsonul 3 Arpașu de Jos-Sâmbăta de Sus are un stadiu fizic de aproximativ 44%
Tronsonul 3 Arpașu de Jos - Sâmbăta de Sus al Autostrăzii Sibiu - Făgăraș (A13) a atins un stadiu fizic de aproximativ 44%, în timp ce pe tronsonul 4 Sâmbăta de Sus - municipiul Făgăraș acesta se apropie de 27%, notează miercuri directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa
Pîslaru: Ministerul Muncii nu contestă pe fond decizia Curții de Apel București pe proiectul Legii salarizării
Ministerul Muncii nu contestă pe fond ceea ce spune Curtea de Apel București, dar pe procedură ar fi fost normal să fim citați, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, la finalul discuțiilor cu sindicatele, organizate la ministerul de resort. 'Orice imixtiun
Feedbackul contribuabililor care au evaluat ANAF arată progrese la ghișeu și așteptări ridicate pentru serviciile digitale (MF)
Feedbackul celor aproape 100.000 de respondenți care au evaluat serviciile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) arată progrese la ghișeu, dar și așteptări ridicate, în mod justificat, pentru serviciile digitale ale instituției, a anunțat, miercuri, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministerul Finanțelor a
Ministrul Economiei a contestat în instanță amenda de 104.832 lei dată de AMEPIP
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a contestat în instanță amenda de 104.832 lei dată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) pentru nefinalizarea procedurilor de selecție a administratorilor la companiile de stat în cadrul procesului
România, lider în UE la creșterea veniturilor din taxele de mediu în 2024
Veniturile din taxele de mediu în Uniunea Europeană s-au ridicat la 371,9 miliarde de euro în 2024, o creștere de 6,1% (21,4 miliarde de euro) comparativ cu veniturile de 350,4 miliarde de euro înregistrate în 2023, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Conform acestor date, veniturile din taxele de mediu au cres
Consiliul Concurenței analizează tranzacția de preluare a Azomureș de către Romgaz
Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care SNGN Romgaz S.A. intenționează să preia activele și activitățile producătorului și comerciantului de îngrășăminte pe bază de azot, Azomureș S.A. 'În conformitate cu prevederile Legii concurenței nr. 21/1996, această tranzacție trebuie autorizată de Consiliul Concurenței, care o va evalua &ic
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în luna iunie 2026
Prețul mediu al combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 13,7%, în luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025, România fiind printre țările membre cu cele mai mari creșteri de prețuri în ritm anual, arată datele publicate miercuri de Eurostat. Potrivit oficiului european de stati
Nazare: România trebuie să devină o platformă regională pentru marile companii franceze și nu numai
România trebuie să devină o platformă regională pentru marile companii franceze și nu numai, nu doar o piață de desfacere, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta s-a întâlnit, la sediul Ministerului Finanțelor, cu Ambasadorul Republicii Franceze în România, Nicolas Warnery. 'Franța
Negrescu: România riscă o criză majoră pe piața carburanților, după ce Kazahstan a întrerupt livrările de țiței
România riscă o criză majoră pe piața carburanților după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de țiței, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. 'România riscă o criză majoră pe piața carburanților după ce Kazahstan, de unde vin 63% din importuri, a întrerupt livrările de țiței. Piața rom&acir
România retrogradează 12 locuri în clasamentul mondial al excelenței manageriale (IMD)
România se clasează pe locul 61 din 70 de poziții în clasamentul anual publicat de Institute for Management Development (IMD), cu 12 poziții mai jos decât în anul anterior, se arată într-un comunicat de presă al inițiatorilor Romanian Performance Excellence Program (RPEP), transmis miercuri AGERPRES. Potrivit datelor analizate, ac
Alexandru Păunescu (BNR): Compararea ROBOR cu EURIBOR este limitată de diferențele structurale dintre piețe
Interpretări potrivit cărora situațiile care au condus la sancționarea unor practici legate de EURIBOR și LIBOR ar putea fi extrapolate și în cazul ROBOR nu sunt susținute de o analiză comparativă a caracteristicilor acestor indici, subliniază directorul Direcției juridice al băncii centrale, Alexandru Păunescu, într-un material de opinie cu privire la cei trei i
Oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la AI a crescut mai lent, în ultimii ani (raport)
Oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la Inteligența Artificială (AI) a crescut mai lent în ultimii ani decât în cele mai puțin expuse, iar dintre cele 382 de ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08, un număr de 201 au expunere ridicată la noua tehnologie, relevă raportul global PwC AI Jobs Barometer.