Chisăliță (AEI): România are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației
România are, astăzi, un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației, în condițiile în care este o țară cu hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile în expansiune, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată marți.
''România nu are doar cea mai scumpă energie electrică raportată la puterea de cumpărare, are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației. România trăiește astăzi unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa. O țară cu hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne și regenerabile în expansiune a ajuns să aibă una dintre cele mai apăsătoare facturi la energie raportate la puterea de cumpărare. Explicația oficială este repetată obsesiv: 'criza energetică', 'războiul', 'piețele europene', 'volatilitatea'. Toate sunt reale. Dar toate sunt și insuficiente explicații și doar propagandă de 'prostit' populația'', este de părere specialistul.
În opinia lui Chisăliță, deși și alte state au trecut prin aceeași criză, acestea nu au transformat energia într-o sursă permanentă de tensiune economică și socială, iar ''România însă a făcut exact asta''.
''Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator. Dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală - concurențială, predictibilă și coerent reglementată - factura finală ar fi cu 25-45% mai mică. Nu puțin mai mică, ci radical mai mică. Dacă luăm drept reper un sistem energetic european funcțional - cu reguli stabile, costuri eficiente și concurență reală - comparația devine incomodă (...) aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui să coste într-o economie funcțională. Nu pentru că România ar avea resurse proaste. Ci pentru că și-a construit un sistem scump'', menționează șeful AEI.
Expertul a explicat faptul că, din fiecare 100 de lei la factură, între 25 și 45 de lei reprezintă costul disfuncției, iar în anii de criză, aproape jumătate din factură a devenit cost sistemic suplimentar.
''Acesta este marele adevăr pe care discursul public îl evită: românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului. România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică. România are: hidroenergie cu cost redus; nuclear printre cele mai ieftine surse stabile; gaze interne; regenerabile cu cost marginal aproape zero după amortizare. Teoretic, toate acestea ar trebui să facă din România una dintre cele mai competitive piețe energetice din regiune. În practică, însă, consumatorul final plătește volatilitate regională, mecanismul marginalist european, lipsa contractelor stabile, lichiditate redusă, risc regulatoriu, concentrare de piață'', notează Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent, în condițiile în care, după anul 2022, piața energetică românească a intrat într-un ciclu aproape permanent de plafonări, compensări, suprataxări, contribuții speciale, intervenții administrative și modificări legislative succesive.
''Adevărata problemă nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent. Are un hibrid care socializează costurile și privatizează volatilitatea. Din cei 45% în plus plătit de consumator, cât este incompetență și cât este rentă? Aceasta este întrebarea pe care aproape nimeni nu vrea să o pună public (...) Răspunsul incomod este că ambele componente sunt importante. Dar nu în proporții egale. Cu alte cuvinte, România nu plătește doar costul energiei. Plătește și costul unui ecosistem care a învățat să câștige bani din instabilitate'', subliniază sursa citată.
Președintele AEI consideră, totodată, că adevărata problemă a facturii mari la energie este că anumite blocaje au devenit convenabile, iar ''poate cea mai toxică zonă este cea a blocajelor cronice'' - proiecte întârziate, investiții amânate, capacități insuficiente, interconectări limitate și birocrație excesivă.
''Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești, nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru ''băieții deștepți''. Iar atunci când un sistem începe să câștige bani din propriile blocaje, reforma devine nu doar dificilă, ci contrară intereselor celor care controlează jocul'', avertizează specialistul. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Guvernatorul băncii centrale prezintă marți Raportul trimestrial asupra inflației
Banca Națională a României organizează marți o conferință de presă, susținută de guvernatorul Mugur Isărescu, pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Rata anuală a inflației va consemna un amplu salt în trimestrul III din 2025, sub impactul tranzitoriu al expirării schemei de plafonare a prețului la energia elec
Vevera: Tehnologiile dual-use reprezintă un element esențial pentru consolidarea capacităților de securitate și apărare
Tehnologiile dual-use reprezintă un element esențial pentru consolidarea capacităților de securitate și apărare, consideră Adrian Victor Vevera, director general al ICI București. ''Tehnologiile dual-use reprezintă un element esențial pentru consolidarea capacităților de securitate și apărare. Pentru ICI București, implicarea în
Fitch: Căderea Guvernului României și deteriorarea contextului macroeconomic evidențiază riscuri semnificative pentru eforturile de consolidare fiscală
Căderea Guvernului României și deteriorarea contextului macroeconomic evidențiază riscuri semnificative pentru eforturile multianuale de consolidare fiscală ale țării, avertizează agenția de evaluare financiară Fitch Ratings într-un raport publicat luni. Agenția amintește, în context, că perspectiva negativă asociată ratingul
Nazare: Fitch avertizează serios asupra riscurilor legate de instabilitatea politică, întârzierile în reformele PNRR și presiunile externe asupra economiei
Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings avertizează serios asupra riscurilor legate de instabilitatea politică, întârzierile în reformele din PNRR și presiunile externe asupra economiei, iar următoarele luni sunt decisive, a anunțat luni seara ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'După ultima evaluare
Persoanele fizice cu venituri din drepturi de autor și activități agricole ar putea fi exceptate de la obligația utilizării e-Factura
Amendamentul Ministerului Finanțelor potrivit căruia vor fi exceptate de la obligația utilizării e-Factura persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor, activități agricole, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România a fost adoptat luni în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților. &#
Tribunalul a aprobat planul modificat de valorificare a activelor Liberty Galați; licitația se reia la o valoare de 463 milioane euro
Tribunalul Galați a aprobat planul modificat de valorificare a activelor Liberty Galați, deschizând astfel calea pentru reluarea licitației pentru unul dintre cele mai importante active industriale din România, a anunțat luni consorțiul de practicieni Euro Insol - CITR. Licitația va avea loc pe data de 19 iunie 2026 și vizează atât combinatul
Leonardo Badea (BNR): Cadrul de rezoluție bancară, esențial pentru drumul României către zona euro
Activitățile din zona rezoluției bancare au o importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea. 'Din punctul meu de vedere, în România, activitățile din zona rezoluției bancare au o importanță strategică pentru
ONRC: Numărul insolvențelor a crescut în 2026; peste 2.400 de cazuri în primele patru luni
Numărul procedurilor de insolvență a continuat să crească în 2026, iar în primele patru luni au fost înregistrate peste 2.400 de cazuri noi, în ușoară accelerare față de anul anterior, a declarat, luni, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), Valentina Burdescu.
Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal a ajuns la 77 de cooperative membre active
Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și-a mărit numărul de membri cu 11 noi cooperative agricole, organizația ajungând astfel la 77 de cooperative membre active, informează un comunicat transmis luni AGERPRES. Potrivit sursei citate, Adunarea Generală a UNCSV s-a desfășurat în perioada 15-17 mai, la Miercurea Ci
Copiii sunt așteptați pe 1 iunie la Gara de Nord să viziteze trenuri de patrimoniu și Salonul Regal
Copiii sunt așteptați pe 1 iunie în Gara de Nord, unde, timp de patru ore, vor descoperi universul feroviar prin activități interactive, expoziții și momente dedicate prezentării patrimoniului și activităților specifice infrastructurii feroviare. Evenimentul 'Descoperă Lumea Feroviară' este dedicat Zilei Copilului și este organizat, în inte
Florin Jianu (IMM România): Am trecut de la meteodependență la politicodependență
România a trecut de la meteodependență la politicodependență, mediul de afaceri fiind tot mai atent la evoluțiile politice și la formarea unui nou guvern, a declarat, luni, președintele IMM România, Florin Jianu. 'Mi se pare că am trecut de la meteodependență la politicodependență. Suntem un pic prea atenți și așteptările sunt mult prea mari, i
Stejar (ANPC): Numărul cererilor de insolvență personală ar putea fi de trei ori mai mare în 2026
Numărul cererilor de insolvență personală a crescut semnificativ în primele patru luni din 2026 și ar putea ajunge de trei ori mai mare decât în 2025, a declarat luni Mihai Silviu Stejar, directorul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). 'Legea
UE propune 14,3 milioane de euro pentru a ajuta România să repare infrastructura afectată de inundațiile din 2025
Comisia Europeană a propus, luni, mobilizarea a 144 de milioane de euro de la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a ajuta la redresarea Spaniei, României și Ciprului după dezastrele devastatoare din 2025, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Cea mai mare sumă, peste 120 de milioane de euro, ar
Parcul auto electric din România a ajuns la 68.454 de unități; creștere de 113% a înmatriculărilor, în aprilie (analiză)
Parcul auto electric din România a ajuns la un volum de 68.454 de vehicule, în acest moment, dintre care 1.308 de unități înmatriculate doar în luna aprilie a acestui an, în creștere cu 113% față de aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, luni, de către unul dintre principalii jucători din domeniul mobilității electrice de pe