Dăianu: Trebuie să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară și reformele
Trebuie să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară și reformele, precum și absorbția banilor europeni, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
'Criza politică (fiindcă este mai mult decât o simplă criză guvernamentală, cum preferă să o numească unii analiști) schimbă parametrii de judecare a consolidării fiscal-bugetare, chiar dacă avem buget în 2026 (să ne imaginăm cum ar fi fost să fi avut această criză când bugetul nu era încă definitivat). Această criză putea fi evitată dacă ar fi existat responsabilitate și înțelepciune, care să pună pe prim-plan situația macroeconomică gravă. Unii vorbesc de alegerile din 2028, când esențial acum este să ne ocupăm de situația economică. Există o expresie, 'unde sunt adulții din cameră' (nu privește strict vârsta), și care se aplică crizei politice la care s-a ajuns. Trebuie să existe luciditate și responsabilitate, trezire măcar în acest ceas târziu; să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară și reformele, precum și absorbția banilor europeni. Criza pune presiune pe politica monetară (ex.: turbulențe pe piața valutară). Dar BNR nu poate fi un factotum, iar rezolvarea ecuației politice este prin formarea unui nou guvern. Dar ce guvern vom avea contează mult, deoarece de puterea sa, de semnalele date privind consolidarea fiscal-bugetară și reformele, se modelează percepții și 'sentimente' în piețe, în societate. Este impropriu a se asemui criza politică de la noi, schimbarea unui guvern cu altul, cu, de pildă, instabilitatea politică din Bulgaria sau din UK în anii recenți. Aceste țări nu au grija unor deficite bugetare și externe foarte mari', arată Daniel Dăianu, în articolul 'Plătim pentru politici fiscal-bugetare eronate', postat pe pagina instituției.
El precizează că dominanța fiscală complică misiunea BNR, iar banca centrală 'va avea o viață mai grea' din cauza contextului politic, cu frământări și fragilitate instituțională; încrederea în leu este în relație cu consolidarea fiscal-bugetară și finanțarea deficitelor.
'Dominanța fiscală se observă mai intens la noi decât în alte țări, date fiind dimensiunea economiei, nivelul deficitelor și al veniturilor fiscale, riscul suveran, terminarea PNRR. Trăim vremuri tulburi, cu o situație geopolitică foarte complicată, cu multă dezordine în lume, în care trebuie să mizăm mai mult pe resursele noastre, să gândim pozitiv și să căutăm să ieșim din acest impas creat de deficitul bugetar foarte mare. Avem nevoie de un guvern care să nu pună în discuție consolidarea fiscal-bugetară, să gestioneze cât mai bine atragerea de bani europeni și reformele necesare', scrie Daniel Dăianu.
Conform președintelui CF, dominanța fiscală este un concept și fenomen despre care se discută mult în lumea economiștilor/finanțiștilor, datorită unei realități pregnante: șocurile din ultimele două decenii au condus la creșterea deficitelor bugetare și a datoriilor publice, ceea ce influențează politicile economice în ansamblu și au impact asupra conduitei băncilor centrale; aceste șocuri au reliefat imprudențe în politicile fiscal-bugetare și în aranjamentele de reglementare.
'În 2023 și anul următor au fost adoptate măsuri care au condus la un deficit bugetar ESA de peste 9% din PIB în 2024, nivel înregistrat numai în anul pandemiei; a fost cel mai înalt deficit din UE. Deficitul a crescut în 2024 în largă măsură prin noi cheltuieli permanente, cu salarii și pensii. Cu atât mai mult se vede cât de păguboasă este neglijarea necesității de a crește veniturile fiscale, venituri proprii ale bugetului. Corecția bugetară a început prin înghețarea salariilor și pensiilor, creșteri de taxe și impozite, dar deficitul ESA de 7,8% din PIB în 2025 a rămas cel mai înalt din UE (deficitul cash a fost de 7,65% din PIB). În 2026, deficitul ar trebui să se îndrepte către 6,2% din PIB, potrivit proiectului de buget, ceea ce ar fi o ajustare remarcabilă. Dar mai este cale lungă până la realizarea de surplusuri primare (adică deficit înainte de serviciul datoriei publice) care să faciliteze stabilizarea datoriei publice. O corecție fiscal-bugetară de amploare, cum este cazul României, nu se poate realiza fără ca societatea să sufere efectele; cineva trebuie să plătească, chiar dacă povara ajustării, din nefericire, nu este distribuită în mod echitabil. Această corecție se face în mod gradual, dar este oricum cu dureri', menționează Daniel Dăianu.
El afirmă că se poate vorbi de patru chestiuni mari ce privesc dominanța fiscală când judecăm situația economiei noastre: chestiunea monetară, chestiunea fiscală în sine, relația cu banii europeni și chestiunea politică.
'Inflația mult crescută și încetinirea economică, către recesiune, reprezintă prețul pe care România îl plătește pentru imprudențe/erori în politicile fiscal-bugetare. Aici se vede un cost al dominanței fiscale asupra economiei', susține autorul.
Daniel Dăianu precizează că în semestrul al doilea din acest an este prognozată de BNR o dezinflație considerabilă prin efecte de bază și este probabil să se termine anul cu o inflație în jur de 5%, dacă nu se vor manifesta alte șocuri puternice; anticipațiile inflaționiste rămân în continuare o grijă.
'Dominanța fiscală puternică și dereglările pe piața de energie autohtonă au scos România din peisajul european al dinamicii inflației. BNR a fost obligată să mențină rata nominală de politică monetară la un nivel mult superior ratelor de politică monetară din majoritatea statelor din UE (numai în Ungaria această rată a fost similară cu cea de la noi). Această situație s-a reflectat și în condițiile monetare interne. Aproape în toate comunicatele după ședințe de politică monetară ale BNR, în alte documente, se fac referiri la conduita politicii fiscale, la incertitudini legate de aceasta; este o modalitate de a vorbi despre dominanța fiscală și un mix de politici defectuos. Politica fiscal-bugetară din România a fost o constrângere pentru politica monetară a BNR, un corset', afirmă Daniel Dăianu.
El menționează că este esențial să nu avem devieri semnificative în 2026 de la traiectoria consolidării fiscal-bugetare și ca noul guvern să continue procesul de corecție.
'Agențiile de rating, piețele externe în general, așteaptă instalarea noului guvern și, mai ales, semnalele pe care le va transmite, acțiunile întreprinse. De aceea, este mai mult decât oportun ca în acest an să nu se întârzie cu proiectul de buget pentru 2027. Deficitele bugetare mari întrețin rate de dobândă ridicate pe piața internă, care ilustrează un efect de evicțiune (crowding out). Poate suna paradoxal această afirmație, dacă avem în vedere că depozitele din bănci sunt considerabil mai mari decât volumul de credite ale băncilor comerciale. Dar efectul de evicțiune se vede prin nivelul ridicat al ratelor de dobândă. Sunt voci care vorbesc despre reducerea de taxe. Dacă noul guvern ar opera o asemenea măsură, ar trebui să reducă concomitent cheltuielile publice pentru a nu periclita consolidarea fiscal-bugetară. Oricum, ar fi o operațiune, puțin spus, riscantă. Există oboseală a populației în contextul programului de corecție fiscal-bugetară și al caracterului său regresiv (mai afectați sunt cetățenii cu venituri mici); de aceea, bugetul pentru 2027 ar putea include o indexare cumpătată a pensiilor și salariilor. Coeziunea socială nu trebuie să fie neglijată. Din nefericire, corecțiile fiscal-bugetare de amploare sunt dureroase, iar economia noastră nu are gradele de libertate ale unor economii mari și robuste. Consolidarea nu se termină în 2026; trebuie să continue pentru a ajunge la un deficit de 3% din PIB în câțiva ani, chiar sub acest nivel, pentru a avea spațiu fiscal. Este vital să existe o colectare mult mai bună de venituri fiscale care să ajute consolidarea fiscal-bugetară, acoperirea creșterii cheltuielilor de apărare și pentru a atenua subfinanțarea unor domenii de bază din sectorul public (educație și sănătate)', atrage atenția Daniel Dăianu.
Potrivit președintelui CF, reforma salarizării trebuie să fie aplicată fără a avea impact negativ asupra corecției deficitului bugetar. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pîslaru: Europa socială trebuie să fie, în același timp, o Europă a muncii, a demnității și a competitivității
Europa socială trebuie să fie, în același timp, o Europă a muncii, a demnității și a competitivității, consideră ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Am reprezentat astăzi România la reuniunea Consiliului EPSCO, dedicată ocupării forței de muncă, politicilor sociale și locuirii, care s-a desfășura
În doar un an de la reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanță, efectele sunt deja grave și vizibile în turism (asociație)
Numărul apartamentelor de închiriat autorizate de pe Litoral s-a înjumătățit în doar un an de la reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanță, pentru că o mare parte dintre proprietari au renunțat la clasificare și s-au întors în zona închirierilor nefiscalizate, în economia gri, susține președintele Asociației patronale Resto Co
Ministerul Finanțelor: Moody's avertizează că incertitudinea politică poate afecta consolidarea fiscală
Miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de țară, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, după ce, la finalul săptămânii trecute, agenția de rating Moody's a atras atenția că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune pe procesul de consolidare fiscală și pe imp
UPDATE Codirlașu: Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România este la valori minime
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România se află la valori minime, situații de scădere fiind înregistrate în 2012, 2018 și în 2020, a declarat luni, pentru AGERPRES, președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. 'Începând cu 2024, indicatorul a avut valori re
Firmele nu vor mai depune raportări contabile semestriale pentru anul 2026
Ministerul Finanțelor elimină, pentru acest an, obligația operatorilor economici de a întocmi și depune raportări contabile semestriale la 30 iunie. Potrivit unui comunicat al instituției, decizia face parte dintr-o abordare orientată spre simplificare și reducere a sarcinilor administrative pentru mediul economic, fără a afecta obligațiile de raportare
ANPC recomandă atenție deosebită la achiziția de alimente pe caniculă
Consumatorii trebuie să manifeste o atenție deosebită la achiziționarea, transportul și depozitarea produselor alimentare, în condițiile în care căldura excesivă poate favoriza alterarea rapidă a unor alimente și băuturi, crescând riscul apariției toxiinfecțiilor alimentare, susțin reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Transelectrica a pregătit infrastructura la capacitate maximă, în contextul avertizărilor de caniculă; se estimează un consum de 8.000MW, în orele de vârf
Transelectrica SA a decis anularea unor retrageri programate din exploatare ale unor instalații, astfel încât infrastructura de transport să fie disponibilă la capacitate maximă și să fie redus orice risc suplimentar asociat condițiilor meteorologice extreme. 'Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, în cal
Angajatorii care nu respectă măsurile de protecție a salariaților în zilele cu temperaturi extreme vor fi sancționați
Inspectorii de muncă vor verifica respectarea măsurilor de protecție de către angajatori în zilele cu temperaturi extreme iar acolo unde vor constata abateri vor aplica sancțiunile prevăzute de lege, a anunțat inspectorul general adjunct de la Inspecția Muncii, Mihai Uca. 'Canicula nu suspendă obligațiile legale ale angajatorilor. Inspectorii
Deciziile de cumpărare a caselor s-au mutat puternic în online (analiză)
Rețelele sociale și alte canale digitale au devenit, pentru mulți beneficiari, primul loc în care caută constructori, oferte și modele de case, iar specialiștii avertizează că au apărut practici comerciale care pot crea confuzie și îi pot determina pe aceștia să ia decizii fără să înțeleagă exact ce cumpără, cât vor plăti în final și pentru ce p
Sectorul bancar din România se confruntă cu provocări dincolo de normalizarea dobânzilor (studiu)
Sectorul bancar din România trebuie să gestioneze simultan un deficit fiscal ridicat, măsuri de consolidare fiscală, o creștere economică slabă, dar și o inflație peste media Uniunii Europene, relevă studiul 'European Retail Banking Radar 2026', realizat de compania de consultanță Kearney. În același timp, băncile se confru
Shopping-ul online din afara UE se scumpește de la 1 iulie; consumatorii vor suporta taxe suplimentare (consultanți)
Consumatorii români vor avea de suportat, după 1 iulie 2026, prețuri mai mari la produsele comandate prin intermediul platformelor de comerț online din afara Uniunii Europene, în colete de valoare redusă, sub 150 de euro, ca urmare a aplicării unei taxe vamale de trei euro/articol, care se adaugă la taxa logistică de 25 de lei/colet, susțin specialiștii D
Trei câștiguri a câte 55.000 de lei s-au înregistrat la tragerea Noroc de duminică
Trei câștiguri a câte 55.015,84 lei fiecare s-au înregistrat la tragerea Noroc (categoria a III-a), care a avut loc duminică, informează, luni, Loteria Română. Două dintre biletele norocoase au fost jucate la agenții loto din Păuliș, jud. Arad, și Constanța, iar cel de-al treilea online pe joaca.loto.ro.
INS: Peste 18 milioane de persoane au vizitat muzeele și colecțiile publice din România, în 2025
Bibliotecile au eliberat anul trecut 18,7 milioane volume către 2,4 milioane utilizatori activi, numărul volumelor fiind cu 0,3 milioane mai mic decât în anul 2024, în timp ce numărul utilizatorilor activi a rămas constant, arată datele Institutului Național de Statistică, publicate luni. Conform statisticii, numărul vizitato
Opt din zece creme de plajă ascund substanțe chimice (studiu InfoCons)
Peste opt din zece produse de protecție solară au prezentat un risc chimic, aproape unul din șase s-a dovedit contrafăcut, iar unele creme etichetate cu SPF 50+ aveau, în realitate, o protecție de până la cinci ori mai mică, relevă un studiu comparativ pe perioada 2022-2026, realizat de InfoCons, în care s-au analizat 65 de produse de protecție sola
Rata șomajului înregistrat la nivel național a scăzut la 3,21%, în luna mai, față de aprilie
Rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de 3,21% la sfârșitul lunii mai 2026, cu 0,03 puncte procentuale mai mică decât în luna anterioară și cu 0,03 puncte procentuale mai mare decât în luna mai 2025, a anunțat, luni, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform sursei cita