Dăianu: Trebuie să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară și reformele
Trebuie să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară și reformele, precum și absorbția banilor europeni, susține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
'Criza politică (fiindcă este mai mult decât o simplă criză guvernamentală, cum preferă să o numească unii analiști) schimbă parametrii de judecare a consolidării fiscal-bugetare, chiar dacă avem buget în 2026 (să ne imaginăm cum ar fi fost să fi avut această criză când bugetul nu era încă definitivat). Această criză putea fi evitată dacă ar fi existat responsabilitate și înțelepciune, care să pună pe prim-plan situația macroeconomică gravă. Unii vorbesc de alegerile din 2028, când esențial acum este să ne ocupăm de situația economică. Există o expresie, 'unde sunt adulții din cameră' (nu privește strict vârsta), și care se aplică crizei politice la care s-a ajuns. Trebuie să existe luciditate și responsabilitate, trezire măcar în acest ceas târziu; să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară și reformele, precum și absorbția banilor europeni. Criza pune presiune pe politica monetară (ex.: turbulențe pe piața valutară). Dar BNR nu poate fi un factotum, iar rezolvarea ecuației politice este prin formarea unui nou guvern. Dar ce guvern vom avea contează mult, deoarece de puterea sa, de semnalele date privind consolidarea fiscal-bugetară și reformele, se modelează percepții și 'sentimente' în piețe, în societate. Este impropriu a se asemui criza politică de la noi, schimbarea unui guvern cu altul, cu, de pildă, instabilitatea politică din Bulgaria sau din UK în anii recenți. Aceste țări nu au grija unor deficite bugetare și externe foarte mari', arată Daniel Dăianu, în articolul 'Plătim pentru politici fiscal-bugetare eronate', postat pe pagina instituției.
El precizează că dominanța fiscală complică misiunea BNR, iar banca centrală 'va avea o viață mai grea' din cauza contextului politic, cu frământări și fragilitate instituțională; încrederea în leu este în relație cu consolidarea fiscal-bugetară și finanțarea deficitelor.
'Dominanța fiscală se observă mai intens la noi decât în alte țări, date fiind dimensiunea economiei, nivelul deficitelor și al veniturilor fiscale, riscul suveran, terminarea PNRR. Trăim vremuri tulburi, cu o situație geopolitică foarte complicată, cu multă dezordine în lume, în care trebuie să mizăm mai mult pe resursele noastre, să gândim pozitiv și să căutăm să ieșim din acest impas creat de deficitul bugetar foarte mare. Avem nevoie de un guvern care să nu pună în discuție consolidarea fiscal-bugetară, să gestioneze cât mai bine atragerea de bani europeni și reformele necesare', scrie Daniel Dăianu.
Conform președintelui CF, dominanța fiscală este un concept și fenomen despre care se discută mult în lumea economiștilor/finanțiștilor, datorită unei realități pregnante: șocurile din ultimele două decenii au condus la creșterea deficitelor bugetare și a datoriilor publice, ceea ce influențează politicile economice în ansamblu și au impact asupra conduitei băncilor centrale; aceste șocuri au reliefat imprudențe în politicile fiscal-bugetare și în aranjamentele de reglementare.
'În 2023 și anul următor au fost adoptate măsuri care au condus la un deficit bugetar ESA de peste 9% din PIB în 2024, nivel înregistrat numai în anul pandemiei; a fost cel mai înalt deficit din UE. Deficitul a crescut în 2024 în largă măsură prin noi cheltuieli permanente, cu salarii și pensii. Cu atât mai mult se vede cât de păguboasă este neglijarea necesității de a crește veniturile fiscale, venituri proprii ale bugetului. Corecția bugetară a început prin înghețarea salariilor și pensiilor, creșteri de taxe și impozite, dar deficitul ESA de 7,8% din PIB în 2025 a rămas cel mai înalt din UE (deficitul cash a fost de 7,65% din PIB). În 2026, deficitul ar trebui să se îndrepte către 6,2% din PIB, potrivit proiectului de buget, ceea ce ar fi o ajustare remarcabilă. Dar mai este cale lungă până la realizarea de surplusuri primare (adică deficit înainte de serviciul datoriei publice) care să faciliteze stabilizarea datoriei publice. O corecție fiscal-bugetară de amploare, cum este cazul României, nu se poate realiza fără ca societatea să sufere efectele; cineva trebuie să plătească, chiar dacă povara ajustării, din nefericire, nu este distribuită în mod echitabil. Această corecție se face în mod gradual, dar este oricum cu dureri', menționează Daniel Dăianu.
El afirmă că se poate vorbi de patru chestiuni mari ce privesc dominanța fiscală când judecăm situația economiei noastre: chestiunea monetară, chestiunea fiscală în sine, relația cu banii europeni și chestiunea politică.
'Inflația mult crescută și încetinirea economică, către recesiune, reprezintă prețul pe care România îl plătește pentru imprudențe/erori în politicile fiscal-bugetare. Aici se vede un cost al dominanței fiscale asupra economiei', susține autorul.
Daniel Dăianu precizează că în semestrul al doilea din acest an este prognozată de BNR o dezinflație considerabilă prin efecte de bază și este probabil să se termine anul cu o inflație în jur de 5%, dacă nu se vor manifesta alte șocuri puternice; anticipațiile inflaționiste rămân în continuare o grijă.
'Dominanța fiscală puternică și dereglările pe piața de energie autohtonă au scos România din peisajul european al dinamicii inflației. BNR a fost obligată să mențină rata nominală de politică monetară la un nivel mult superior ratelor de politică monetară din majoritatea statelor din UE (numai în Ungaria această rată a fost similară cu cea de la noi). Această situație s-a reflectat și în condițiile monetare interne. Aproape în toate comunicatele după ședințe de politică monetară ale BNR, în alte documente, se fac referiri la conduita politicii fiscale, la incertitudini legate de aceasta; este o modalitate de a vorbi despre dominanța fiscală și un mix de politici defectuos. Politica fiscal-bugetară din România a fost o constrângere pentru politica monetară a BNR, un corset', afirmă Daniel Dăianu.
El menționează că este esențial să nu avem devieri semnificative în 2026 de la traiectoria consolidării fiscal-bugetare și ca noul guvern să continue procesul de corecție.
'Agențiile de rating, piețele externe în general, așteaptă instalarea noului guvern și, mai ales, semnalele pe care le va transmite, acțiunile întreprinse. De aceea, este mai mult decât oportun ca în acest an să nu se întârzie cu proiectul de buget pentru 2027. Deficitele bugetare mari întrețin rate de dobândă ridicate pe piața internă, care ilustrează un efect de evicțiune (crowding out). Poate suna paradoxal această afirmație, dacă avem în vedere că depozitele din bănci sunt considerabil mai mari decât volumul de credite ale băncilor comerciale. Dar efectul de evicțiune se vede prin nivelul ridicat al ratelor de dobândă. Sunt voci care vorbesc despre reducerea de taxe. Dacă noul guvern ar opera o asemenea măsură, ar trebui să reducă concomitent cheltuielile publice pentru a nu periclita consolidarea fiscal-bugetară. Oricum, ar fi o operațiune, puțin spus, riscantă. Există oboseală a populației în contextul programului de corecție fiscal-bugetară și al caracterului său regresiv (mai afectați sunt cetățenii cu venituri mici); de aceea, bugetul pentru 2027 ar putea include o indexare cumpătată a pensiilor și salariilor. Coeziunea socială nu trebuie să fie neglijată. Din nefericire, corecțiile fiscal-bugetare de amploare sunt dureroase, iar economia noastră nu are gradele de libertate ale unor economii mari și robuste. Consolidarea nu se termină în 2026; trebuie să continue pentru a ajunge la un deficit de 3% din PIB în câțiva ani, chiar sub acest nivel, pentru a avea spațiu fiscal. Este vital să existe o colectare mult mai bună de venituri fiscale care să ajute consolidarea fiscal-bugetară, acoperirea creșterii cheltuielilor de apărare și pentru a atenua subfinanțarea unor domenii de bază din sectorul public (educație și sănătate)', atrage atenția Daniel Dăianu.
Potrivit președintelui CF, reforma salarizării trebuie să fie aplicată fără a avea impact negativ asupra corecției deficitului bugetar. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Parcul auto electric din România a ajuns la 68.454 de unități; creștere de 113% a înmatriculărilor, în aprilie (analiză)
Parcul auto electric din România a ajuns la un volum de 68.454 de vehicule, în acest moment, dintre care 1.308 de unități înmatriculate doar în luna aprilie a acestui an, în creștere cu 113% față de aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate, luni, de către unul dintre principalii jucători din domeniul mobilității electrice de pe
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit în scădere la 5,3 miliarde euro, în primele trei luni
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele trei luni din 2026 un deficit de 5,338 miliarde euro, comparativ cu 6,153 miliarde euro în perioada ianuarie-martie 2025, informează Banca Națională a României (BNR), printr-un comunicat. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai
Thomas Sim (FIATA): Europa de Sud-Est nu mai este doar o regiune de tranzit; ea devine o poartă logistică strategică
Europa de Sud-Est nu mai este doar o regiune de tranzit, ci devine o poartă logistică strategică, în condițiile în care deține un potențial enorm în modelarea viitorului comerțului european și euro-asiatic, a declarat, luni, președintele FIATA, Thomas Sim, la deschiderea Congresului European al Caselor de Expediții (SEEFF x FIATA REU Field Meeting 2
Cae (USER): Trăim într-o perioadă în care transportul și logistica se confruntă simultan cu provocări economice, geopolitice, tehnologice și de securitate
Transportul și logistica se confruntă, în această perioadă, simultan, cu provocări economice, geopolitice, tehnologice și de securitate, iar lanțurile logistice au devenit mai rapide, mai complexe și mai conectate decât oricând, dar și mai vulnerabile, a afirmat, luni, președintele Uniunii Societăților de Expediții din România (USER), Marius C
Romaero a semnat în cadrul BSDA două memorandumuri de înțelegere
Romaero a semnat în cadrul BSDA 2026 două memorandumuri de înțelegere, cu WB Group, pentru producția de sisteme aeriene fără pilot, și cu Leonardo, pentru servicii de mentenanță a elicopterelor, care pun bazele unei noi etape în dezvoltarea industriei naționale de apărare. 'Romaero, una dintre cele mai importante companii
Nuclearelectrica a realizat prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente, în cadrul retehnologizării a Unității 1 de la Cernavodă
Nuclearelectrica a realizat prima turnare continuă de beton pentru structurile permanente ale Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, potrivit unui comunicat de presă al societății transmis, luni, AGERPRES. 'În septembrie 2025, Nuclearelectrica a obținut de la Comisia pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) Aut
AOJND solicită adoptarea unei strategii naționale de combatere a pieței ilicite a jocurilor de noroc online
Reprezentanții Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND) solicită adoptarea, cât mai curând, a unei strategii naționale de combatere a pieței ilicite a jocurilor de noroc online și avertizează că, în lipsa unui demers coordonat, acest flagel se va extinde, iar costurile fiscale, dar și sociale, vor fi plătite de întreag
Darău: Anularea procedurii de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate, un pas făcut în direcția normalității
Anularea procedurii de achiziție pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) este un pas făcut în direcția normalității, prin care oprim practicile toxice care au marcat vechiul mod de a face 'digitalizare' în România, susține ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău.
AEI: România nu dezvoltă stocare pentru prețuri mici și securitate energetică, ci cumpără baterii pentru profit
România nu dezvoltă stocare pentru prețuri mai mici și securitate energetică, ci cumpără baterii pentru profit din haosul energetic și comisioane din importuri, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'Stocarea în România a fost abordată t&acir
ANCOM alocă peste 13,4 milioane lei pentru închirierea de licențe software
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) alocă peste 13,4 milioane de lei, fără TVA, pentru închirierea de licențe software, contractul urmând să fie încheiat pe o perioadă de 36 de luni, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Darău: Peste jumătate din banii din SAFE vor rămâne în România
Peste jumătate din banii din SAFE vor rămâne în România, fiind o infuzie de capital mult mai ieftină decât oricare alta, a declarat duminică, la Digi 24, ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău. 'Peste jumătate din sumă cu siguranță va rămâne direct în România
Darău: A existat, de-a lungul timpului, foarte multă nepăsare la unele companii ale statului
Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a declarat, duminică, la Digi 24, că a existat, de-a lungul timpului, foarte multă nepăsare la unele companii la care statul român este acționar, referindu-se concret la Șantierul Damen Shipyards Mangalia, unde statul este acționar majoritar cu 51%. 'A fo
INS: Producția de țiței a României a scăzut cu 8,3%, în primul trimestru din 2026; importurile s-au redus cu 30,6%
România a produs, în primele trei luni din 2026, o cantitate de țiței de 579.400 de tone echivalent petrol (tep), cu 52.300 tep mai mică (-8,3%) față de cea înregistrată în perioada similară din 2025, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de țiței au depășit, în primul trimestru al acest
BNR: Peste 28 de milioane de carduri erau active în România, la finele anului trecut
Numărul total de carduri active era, la finele anului trecut, de 28,63 milioane de unități, în creștere cu 10,07% comparativ cu iunie 2025, arată datele centralizate de Banca Națională a României (BNR) și consultate de AGERPRES. Dintre acestea, 24,68 milioane aveau funcție de numerar, cu 5,06% mai multe în comparație cu iunie 2025.