Corecția economică trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă, iar o economie nu repornește din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice, ci repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, în august s-a consemnat cea mai rapidă frânare a inflației din ultimii ani, iar aceasta vine dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei.

'Cu puțin peste un an în urmă, în iunie 2025, am preluat Ministerul Finanțelor într-un moment în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaș de finanțare și inflația persistentă se alimentau reciproc. Fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari și mai puțin spațiu pentru dezvoltare. Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat o corecție fiscală dificilă, dar necesară. Responsabilitatea Ministerului Finanțelor a fost să transforme această direcție într-un buget realist, într-o execuție controlată zi de zi și într-o administrare prudentă a finanțării statului. Obiectivul: politica fiscală să nu mai amplifice inflația și dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate. Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice. Rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani și, spre deosebire de episoadele anterioare, nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei. Sunt date care confirmă, în cifre, ceea ce până acum era doar o promisiune', a scris Nazare, luni seara, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că o parte a scăderii se explică statistic, prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. În același timp, cealaltă parte ține de fundamente, respectiv o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici.

De asemenea, a adăugat ministrul, datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizați cu atenție: fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară. Prețul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele și fructele sunt mai ieftine decât acum un an.

'Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piața externă a petrolului: benzina și motorina sunt singurele capitole cu creșteri de două cifre. Este un factor pe care nu îl controlăm, ale cărui efecte pot fi însă absorbite - iar capacitatea unei economii de a le absorbi depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne. Acesta a fost sensul ajustării începute în vara anului trecut. Am preluat un buget construit pe un model care nu se mai putea susține. În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele. Aceste rezultate contează nu doar în statisticile economice, ci și în viața de zi cu zi', susține Nazare.

Acesta a precizat că aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți, iar aceștia sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi.

'Fiecare punct în minus la costul de finanțare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret', a punctat șeful de la Finanțe.

Totuși, a atras atenția el, o inflație de 6,2% este încă una ridicată, iar scăderea din august nu înseamnă că prețurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creștere încetinește.

'Știm că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. De aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție. Media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar aceasta se vede în facturi și la raft. Refacerea veniturilor reale vine cu întârziere față de statistică, iar pentru cei mai mulți oameni ultimul an a fost dificil. Știm foarte bine acest lucru și, de aceea, corecția finanțelor publice rămâne prioritară. Din această perspectivă, următoarea etapă este la fel de importantă.
Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții. Dar corecția economică nu este un scop în sine. Ea trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă. O economie nu repornește din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice. Repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine. Când o familie poate face un plan pe doi ani. Când un antreprenor angajează al zecelea om pentru că vede cerere, nu pentru că speră. Când cineva care a amânat o investiție se hotărăște să o facă aici, nu în altă parte', a transmis Alexandru Nazare.

Ministrul interimar a mai subliniat că dezinflația este o veste bună pentru puterea de cumpărare: cu cât prețurile cresc mai încet, cu atât salariile și pensiile valorează mai mult. Astfel se reface cererea internă sănătos, din venituri reale care încep să își recapete valoarea, nu din deficite și împrumuturi tot mai scumpe, ca în trecut.

'Înlocuim consumul finanțat pe datorie din anii trecuți prin consum susținut de venituri reale, alături de investiții. (...) Avem acum o șansă pe care nu am mai avut-o de mult: să transformăm un an dificil într-un prilej de restart - energie, industrie, infrastructură, fonduri europene folosite până la ultimul euro, capital românesc care rămâne acasă. Drumul nu s-a terminat și nu va fi ușor. Dar direcția este, pentru prima dată de mult timp, cea bună. România nu își permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit', a punctat Alexandru Nazare. AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Preda)