Activitățile din zona rezoluției bancare au o importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro, susține prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea.

'Din punctul meu de vedere, în România, activitățile din zona rezoluției bancare au o importanță strategică pentru pregătirea aderării la Uniunea Bancară și convergența spre zona euro. Deși, în prezent, România nu este membră a Uniunii Bancare, funcția de rezoluție bancară a Băncii Naționale a României nu poate fi considerată o activitate izolată de dimensiunea europeană. Dimpotrivă, ea trebuie înțeleasă și exercitată în strânsă legătură cu obiectivul strategic pe termen lung al aderării României la zona euro și, ca pas premergător necesar, al participării la Uniunea Bancară. Adoptarea monedei unice presupune, în stadiul actual al arhitecturii europene, și aderarea la Uniunea Bancară. Aceasta înseamnă că gradul de pregătire al autorităților naționale - ca și cel al instituțiilor de credit - pentru funcționarea în cadrul Uniunii Bancare devine un criteriu implicit și de substanță al convergenței spre zona euro. Din această perspectivă, consolidarea continuă a capacității de rezoluție a Băncii Naționale a României capătă o semnificație care depășește gestionarea riscurilor în orizontul imediat', a scris Leonardo Badea, în articolul 'Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro'.

Potrivit acestuia, elaborarea și actualizarea planurilor de rezoluție pentru instituțiile de credit cu activitate în România, evaluarea posibilității de soluționare, respectiv a credibilității și fezabilității măsurilor incluse în planurile de rezoluție, calibrarea cerințelor MREL și construirea expertizei instituționale necesare pentru a opera în cadrul mecanismelor europene reprezintă, într-adevăr, instrumente de prevenire a crizelor, dar și investiții în capacitatea instituțională necesară pentru integrarea deplină în arhitectura financiară europeană.

'În egală măsură, participarea activă a BNR în colegiile de rezoluție și în structurile de cooperare europeană, relația de lucru permanentă cu Single Resolution Board - Comitetul Unic de Rezoluție, în contextul deciziilor comune pentru grupurile bancare cu prezență în România, precum și utilizarea, ca bune practici, a standardelor și metodologiilor SRB (Single Resolution Board) contribuie la consolidarea noastră instituțională în raport cu cadrul Uniunii Bancare. Aceasta presupune eforturi constante de aliniere a practicilor, investiții în capacitate analitică și în resurse umane și o viziune instituțională clară cu privire la direcția de convergență. Așa cum știm și discutăm adesea între noi, obiectivul strategic al aderării la zona euro presupune nu doar îndeplinirea criteriilor de convergență nominală, de care suntem, din păcate, încă departe, ci și construirea, între timp, a unor infrastructuri de supraveghere și gestionare a riscurilor financiare care să fie pe deplin compatibile și credibile în cadrul Uniunii Bancare. Funcția de rezoluție este parte integrantă a acestei infrastructuri', a afirmat Leonardo Badea.

El menționează că Banca Națională a României, prin Direcția de Rezoluție Bancară, a continuat atât demersurile de planificare a rezoluției și eforturile de operaționalizare, cât și consolidarea relațiilor de colaborare cu autoritățile de rezoluție din alte state membre, precum și cu instituțiile și forurile europene cu atribuții în domeniu, în vederea asigurării unei implementări unitare și armonizate a cadrului de reglementare.

În plus, anul curent marchează debutul unei noi etape a acestui parcurs - cea a validării, prin testare, a capacităților instituționale consolidate în perioada anterioară. Această nouă perspectivă reprezintă o evoluție normală și cristalizează un obiectiv întemeiat al autorităților de rezoluție europene, acela de a se asigura că băncile pot fi soluționabile nu doar teoretic, ci și în practică.

În acest scop, în România, la fel ca în celelalte state membre UE, au fost elaborate programe multianuale de testare pentru acele bănci pentru care strategia de soluționare identificată în plan este rezoluția, un demers menit să asigure o abordare coerentă, graduală și riguroasă a procesului de verificare a capacităților de soluționare dezvoltate până în prezent.

'Una dintre dimensiunile esențiale ale rezoluției bancare o reprezintă finanțarea, unde prima linie de apărare o constituie resursele pentru absorbția pierderilor și recapitalizare, sau așa cum este cunoscut - MREL (Minimum Requirement for Own Funds and Eligible Liabilities). Asigurarea și menținerea de către instituțiile de credit a unui nivel corespunzător al acestor resurse constituie obiective centrale ale autorității de rezoluție. Sectorul bancar din România a ajuns într-o etapă de maturitate și în ceea ce privește emiterea și gestionarea resurselor MREL. De asemenea, în această perioadă s-a intensificat și activitatea de solicitare de permisiuni pentru reducerea sau înlocuirea instrumentelor eligibile (așa-numitul regim al permisiunilor). În cadrul mecanismului de finanțare a rezoluției, resursele MREL sunt completate de Fondul de Rezoluție Bancară, care are scopul de a asigura un nivel suplimentar de susținere financiară acolo unde resursele instituției de credit s-ar dovedi insuficiente într-un caz de rezoluție (desigur, în limitele trasate de cadrul legal). Resursele Fondului de Rezoluție din România au atins nivelul-țintă de cel puțin 1% din depozitele acoperite la nivel de sector bancar, motiv pentru care băncile au fost deja informate că, în anul curent, BNR nu va colecta contribuții la Fondul de Rezoluție', arată Leonardo Badea.

El precizează că autoritatea de rezoluție și autoritatea de supraveghere, deși, conform prevederilor legale, sunt independente operațional, nu acționează în izolare una față de cealaltă.

Structurile care îndeplinesc funcțiile de rezoluție și de supraveghere în BNR se consultă permanent în activitatea lor, în linie cu mandatele specifice, pe subiecte care includ: planificarea rezoluției pentru instituțiile de credit din aria de responsabilitate a BNR, determinarea cerințelor MREL și, mai nou, acordarea de permisiuni către instituțiile de credit pentru reducerea sau înlocuirea datoriilor eligibile.

'Un element important al cooperării dintre structurile de supraveghere și de rezoluție l-a constituit participarea la exercițiul de simulare a unei acțiuni de rezoluție organizat recent de Financial Stability Institute, la care au participat Banca Centrală Europeană SSM (Single Supervisory Mechanism), Comisia Europeană, Single Resolution Board, Banca Națională a Austriei, Financial Market Authority din Austria, Banca Națională a Ungariei și autoritățile din Bosnia și Herțegovina. Exercițiul a vizat soluționarea unei instituții de credit fictive dintr-un stat membru al Uniunii Bancare, cu subsidiare semnificative în două state membre non-Banking Union și într-o țară din afara Uniunii Europene. Pentru România, din fericire, succesul în domeniul rezoluției bancare nu se contabilizează în numărul de crize gestionate prin mecanismul rezoluției, ci mai ales în cele care nu au avut loc. Acest tip de succes - greu perceptibil prin natura sa, dar cu atât mai valoros - este rezultatul unui efort comun și al unei responsabilități împărtășite între instituțiile sectorului bancar și autoritățile cu rol de reglementare, supraveghere, rezoluție sau macroprudențial. Într-un mediu economic și financiar caracterizat de transformări rapide și de incertitudini persistente, consolidarea continuă a capacității de prevenție, intervenție și coordonare instituțională rămâne esențială pentru menținerea încrederii în sistemul financiar și pentru întărirea rezilienței acestuia pe termen lung', a mai scris Leonardo Badea. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)