Numărul cererilor de insolvență personală a crescut semnificativ în primele patru luni din 2026 și ar putea ajunge de trei ori mai mare decât în 2025, a declarat luni Mihai Silviu Stejar, șef Birou în Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

'Legea insolvenței persoanelor fizice a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. În fiecare an, numărul de cereri a crescut cu aproximativ 50 de unități. Anul acesta a depășit toate așteptările. De exemplu, în raport cu primele luni ale anului trecut, 2025, când au fost înregistrate 57 de cereri, anul acesta s-au înregistrat 124 de cereri. Practic, în primele patru luni ale anului s-a depășit jumătate din numărul cererilor din 2025, când au fost 226. La nivel național au fost înregistrate până în prezent 848 de cereri. Dintre acestea, 387 sunt dosare active aflate în diverse stadii de instrumentare; 354 privesc procedura pe bază de plan de rambursare, 30 procedura simplificată de insolvență și 3 post-procedura judiciară de insolvență', a menționat Stejar, la o dezbatere organizată de Financial Intelligence.

El a menționat că profilul celor care apelează la această procedură este extraordinar de variat, însă procedurile de insolvență se adresează doar debitorilor de bună-credință. Mihai Silviu Stejar a precizat că, în marea majoritate a cazurilor, debitorii nu se încadrează în aceste prevederi, ajungând în stare de insolvență din culpă proprie, deoarece și-au asumat obligații excesive raportate la situația patrimonială.

'Vă dau două exemple reprezentative pentru a se vedea variația tipului de motive care pot fi invocate și măsura în care sunt justificate. În anul curent au fost depuse două cereri la Comisia de Insolvență București. O doamnă împrumutase peste 100.000 de lei, motivând că apartamentul în care locuia s-a infestat cu ploșnițe și a trebuit să facă dezinsecție, să arunce tot mobilierul și să renoveze apartamentul. Un motiv foarte plauzibil. Comisia de Insolvență a solicitat documente, însă a fost depus doar un proces-verbal de dezinsecție în valoare de 380 de lei, astfel că nu și-a dovedit motivele invocate. Un alt exemplu este al unui bărbat care a împrumutat aproape 300.000 de lei pentru investiții la bursă, susținând că are experiență, lucrând pe bursa din New York. Investițiile au avut succes și a realizat profit, însă nu a putut să plătească creditorii deoarece pierduse cheia portofoliului electronic în care erau banii. I s-au solicitat documente, dar nu a putut depune dovezi pentru nimic. Este foarte important ca debitorii să poată proba scopul pentru care au luat creditele și motivele pentru care au ajuns în incapacitate de plată', a spus Mihai Silviu Stejar.

Potrivit acestuia, debitorii care se prezintă la direcția de insolvență au, în medie, aproximativ 20 de credite.

De asemenea, el a declarat că anul acesta este posibil să fie înregistrat de trei ori numărul de dosare din 2025. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)