Perspective pozitive pentru anul agricol 2026, cu incertitudini legate de costuri și finanțare (analiză)
Perspectivele pentru anul agricol 2026 sunt pozitive, în special în ceea ce privește producțiile la culturile de toamnă, care reprezintă peste 70% din total, însă fermierii vor continua să se confrunte cu incertitudini legate de prețuri, costuri și acces la finanțare.
''Anticipăm un an 2026 cu rezultate bune din punct de vedere al producțiilor pentru culturile de toamnă. Ați văzut cât a plouat în toamna aceasta și cum a fost iarna. Mai bine avem umiditate excesivă și nu facem tratamente decât să nu facem nimic pentru că nu a plouat de șase luni'', a declarat miercuri Liviu Dobre, CEO Agricover Holding, care a prezentat evoluțiile din agricultura românească.
Acesta estimează pentru 2026 o creștere a cheltuielilor de producție în agricultură între 7% și 10%, pe fondul scumpirii motorinei și a îngrășămintelor.
''Personal, nu anticipez creșteri foarte mari la prețurile outputurilor. (producții agricole n.r.). În materie de inputuri (semințe, îngrășăminte, motorină n.r.), efectul scumpirilor la îngrășăminte și motorină este atenuat pentru culturile de toamnă, deoarece fermierii s-au aprovizionat din toamnă și au beneficiat de costuri mai mici. Probabil că motorina și îngrășămintele puse cap la cap se traduc într-o creștere a cheltuielilor de producție între 7 și 10%'', a subliniat acesta.
În ceea ce privește finanțarea în agricultură, costurile vor rămâne ridicate și în 2026. ''Costul creditării va rămâne ridicat. Inflația se menține la un nivel înalt, iar presiunea asupra acesteia persistă, astfel că nu anticipăm scăderi ale costurilor de finanțare'', a explicat Dobre.
Dependența de importurile de îngrășăminte rămâne un punct sensibil, însă reluarea activității combinatului Azomureș ar putea reduce semnificativ costurile logistice. ''România nu are în prezent o capacitate de producție locală. Dacă se găsește o soluție pentru repornirea Azomureș, acest lucru nu poate decât să ajute. Am avea o facilitate de producție locală (...). Gândiți-vă câte îngrășăminte se importă din Orientul Apropiat. În loc să aduci o tonă de îngrășământ pe vapor din Egipt, practic ai marfa la marginea câmpului'', a subliniat șeful companiei de agribusiness.
Deși conflictul din Iran a generat perturbări pe lanțurile de transport, aprovizionarea cu îngrășăminte în România nu este afectată în prezent. ''Sunt ceva perturbări, dar momentan nu ne afectează. Nu afectează disponibilitatea'', a adăugat el.
Reprezentantul Agricover consideră că gestionarea riscurilor devine tot mai importantă pentru fermieri, anul trecut fiind asigurate aproximativ 2,5 milioane de hectare de culturi, în special de către fermele mari.
''Fermierii se asigură, dar probabil nu la nivelul optim, la care ar trebui să se asigure. Ei fac o balanță între costul asigurării și ce se întâmplă. În general, fermele mari își caută acoperiri pentru riscuri, iar subvenția pentru primele de asigurare ajută'', a explicat Liviu Dobre.
În acest context, este necesară implementarea unui sistem funcțional de reducere a riscurilor din agricultură, fie printr-un fond de risc, fie printr-o asigurare minimă obligatorie, pe modelul PAID.
''Una dintre soluții este fondul de risc, inspirat din modelul francez. A doua opțiune este o asigurare minimă obligatorie, similară PAID, care să acopere riscurile catastrofice. În prezent, statul plătește sume foarte mari pentru despăgubiri. Probabil că o parte din aceste sume ar putea fi direcționate către un sistem de asigurare obligatoriu, astfel încât sumele plătite de statul român să scadă per total, iar riscul să fie preluat de asigurători'', a arătat acesta.
Potrivit sursei citate, alegerea soluției depinde însă de fermieri. ''Ambele variante pot funcționa, nu există o preferință. Important este să existe ceva care să funcționeze'', a punctat Dobre.
Referitor la anul agricol 2025, specialistul afirmă că a fost unul peste medie, cu producții record de peste 30 de milioane de tone de cereale, însă fermierii au operat într-un context dificil, marcat de scăderea marjelor și creșterea costurilor, ceea ce a pus presiune asupra veniturilor.
''2025 a fost un an în care am funcționat într-un context dificil de piață. Producțiile obținute de fermierii români au fost foarte bune, peste 30 de milioane de tone, deci un an peste medie. În același timp, prețurile cerealelor și oleaginoaselor au fost stabile, dar relativ scăzute pentru fermieri'', a explicat expertul agricol.
Un fenomen important observat anul trecut a fost legat de schimbarea structurii culturilor, cu o orientare mai puternică spre culturile de toamnă. ''Am văzut o migrare de la o structură 50-50 între culturi de toamnă și de primăvară la una în care culturile de toamnă reprezintă aproape 70% din suprafață'', a adăugat el, subliniind că acestea sunt considerate mai sigure în contextul schimbărilor climatice.
Deși producțiile bune au oferit fermierilor români ''o gură de oxigen'', aceștia rămân vulnerabili financiar și în 2026. ''Gradul de îndatorare este ridicat, marjele sunt în scădere la nivelul fermelor din România, dar, pe partea pozitivă, fermierii sunt mult mai atenți la cheltuielile pe care le fac, încercând să-și planifice mai bine financiar business-ul'', a mai spus Liviu Dobre.
Pe piața inputurilor, tendința majoră în 2025 a fost de orientare către produse generice. ''Se observă o creștere a utilizării produselor generice, care au avantajul unui cost mai bun la hectar. Piața produselor de protecție a plantelor a crescut cu 5-6% ca valoare, însă acest lucru reflectă volume mai mari, deoarece produsele sunt mai ieftine. Fermierii aplică tehnologie în continuare, doar că se uită care este raportul optim între ce pun în pământ și ce ce obțin'', a explicat acesta.
Pe de altă parte, pe piața îngrășămintelor au existat dereglări generate de reglementările europene privind certificatele de carbon, ceea ce a dus la scumpiri în ultimele luni ale anului și, uneori, la indisponibilitate de produs.
De asemenea, evoluțiile recente au adus presiuni suplimentare, în contextul conflictului din Iran, iar lucrurile 'au derapat' având în vedere că motorina, carburanții, au înregistrat creșteri de preț. ''Prețul motorinei a înregistrat o creștere de aproximativ 40% față de anul trecut, iar la îngrășăminte vedem scumpiri de până la 40% la uree. Există scumpiri și la celelalte categorii de îngrășăminte. Probabil că, în medie, vorbim de o creștere cu 25% a costului îngrășămintelor disponibile pentru fermieri'', a adăugat Dobre.
În opinia sa, măsurile anunțate de autorități privind sprijinul pentru motorină utilizata pentru lucrări agricole la preț redus, fără accize și TVA, vor fi benefice pentru sectorul agricol.
Grupul Agricover a încheiat anul 2025 cu rezultate solide și o poziție financiară consolidată, într-un context agricol marcat de presiuni asupra lichidității și volatilitatea prețurilor. Compania a raportat un profit net de 103,9 milioane lei, în creștere cu 12% față de anul anterior, iar portofoliul de credite a depășit 3,72 miliarde lei, în urcare cu 17% față de decembrie 2024.
''Activitatea de finanțare a continuat să fie principalul motor de creștere al grupului, într-un context în care creditarea bancară a rămas prudentă. Portofoliul de credite a depășit 3,72 miliarde lei, susținut de cererea ridicată pentru capital de lucru și de nevoia fermierilor de a-și stabiliza operațiunile într-un mediu volatil'', potrivit datelor furnizate de companie.
Venitul net din dobânzi a crescut cu 13%, ajungând la 262 milioane de lei. Evoluția a fost susținută de o abordare prudentă a riscului, inclusiv de creșterea nivelului de colateralizare al finanțărilor, ajustând politica de garanții. Această măsură a contribuit la consolidarea calității portofoliului, fără a încetini ritmul de creștere, susținând o dezvoltare echilibrată și sustenabilă. Compania a înregistrat o rată a creditelor neperformante (NPL) de 4,72%, menținând acest indicator la un nivel stabil în ciuda unei ușoare creșteri și a contextului de piață volatil.
Segmentul Agribusiness a înregistrat o evoluție solidă a veniturilor din vânzarea de inputuri agricole (semințe certificate, produse de protecție a culturilor, produse de nutriție a culturilor și combustibili), care au urcat la 1,53 miliarde lei în 2025, în creștere cu 13% față de 2024, pe fondul extinderii portofoliului de clienți, a volumelor, dar și a creșterii prețurilor. În ciuda contextului marcat de presiuni asupra costurilor, eficiența comercială a readus segmentul Agribusiness în zona de profitabilitate stabilă, cu un rezultat operațional de 17,5 milioane lei (față de 4,1 milioane în 2024). EBITDA a crescut cu 60%, ajungând la 33,5 milioane lei.
Pe termen mediu, grupul își continuă strategia de dezvoltare a unui ecosistem integrat, care combină finanțarea, distribuția de inputuri și soluțiile digitale, cu obiectivul de a crește accesibilitatea produselor și serviciilor necesare fermierilor.
Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu, grupul Agricover reprezintă un reper în domeniul agricol din România și deservește peste 10.000 de fermieri la nivel național. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Transportatorii solicită amânarea cu șase luni a aplicării TollRo
Patronatul Industriei de Transport și Logistică Astra și Asociația Operatorilor de Transport Rutier Apulum cer amânarea cu șase luni, până la 1 aprilie 2027, a aplicării TollRo, arătând că, pe 1 octombrie, statul începe să sancționeze transportatorii pentru un sistem pe care nici el nu l-a terminat. 'TollRo este încă în
FinBan: România are cea mai mică marjă la creditele pentru locuințe din regiune
Diferența dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost, în medie, de 2,52 puncte procentuale în România în perioada august 2016 - iulie 2026, sub nivelul din Ungaria (2,56 puncte) și Polonia (3,18 puncte), potrivit unei analize a Federației Patronale FinBan, realizate pe baza datelor BCE și BNR.
ANSVSA intră în campania europeană #NoBirdFlu, dedicată micilor crescători de păsări
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) se alătură campaniei #NoBirdFlu, pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și Comisia Europeană o derulează în această toamnă. Potrivit unui comunicat al instituției din România, transmis joi AGERPRES, campania se adresează în primul r&a
Nazare: Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în evaluarea S&P
Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în cadrul actualei evaluări a ratingului de țară realizate de S&P, a afirmat, joi, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'O nouă rundă de discuții la Finanțe azi cu experții S&P, în cadrul procedurii de evaluare a
MADR: Granturi directe pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în acest an
Crescătorii de porci pot accesa o schemă de ajutor de stat cu un buget în valoare de aproximativ 59 de milioane de lei pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Potrivit s
BID: România alocă 50 milioane euro pentru Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat joi acordul prin care participă, în numele și contul statului român, la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, o nouă platformă regională administrată de Fondul European de Investiții (FEI) și dedicată finanțării infrastructurii strategice în statele Uniunii Europene dintre Ma
AEI propune zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție, care cuprinde zece decizii prioritare, pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică. 'România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a pre
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antre
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după u
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui s
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Muni
APIA: Sprijin financiar de peste 2,1 milioane lei pentru crescătorii de animale
Peste 2,1 milioane de lei au ajuns la crescătorii de animale în baza cererilor de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026, a anunțat joi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul centrelor județene, efectuează plata ajutorului de stat &i
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, în scădere cu 9% în primele șapte luni
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9%, pe serie brută, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-16,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumuse
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au scăzut cu 2,4% în primele șapte luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut, pe serie brută, cu 2,4% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, și cu 1,3% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.