Perspective pozitive pentru anul agricol 2026, cu incertitudini legate de costuri și finanțare (analiză)
Perspectivele pentru anul agricol 2026 sunt pozitive, în special în ceea ce privește producțiile la culturile de toamnă, care reprezintă peste 70% din total, însă fermierii vor continua să se confrunte cu incertitudini legate de prețuri, costuri și acces la finanțare.
''Anticipăm un an 2026 cu rezultate bune din punct de vedere al producțiilor pentru culturile de toamnă. Ați văzut cât a plouat în toamna aceasta și cum a fost iarna. Mai bine avem umiditate excesivă și nu facem tratamente decât să nu facem nimic pentru că nu a plouat de șase luni'', a declarat miercuri Liviu Dobre, CEO Agricover Holding, care a prezentat evoluțiile din agricultura românească.
Acesta estimează pentru 2026 o creștere a cheltuielilor de producție în agricultură între 7% și 10%, pe fondul scumpirii motorinei și a îngrășămintelor.
''Personal, nu anticipez creșteri foarte mari la prețurile outputurilor. (producții agricole n.r.). În materie de inputuri (semințe, îngrășăminte, motorină n.r.), efectul scumpirilor la îngrășăminte și motorină este atenuat pentru culturile de toamnă, deoarece fermierii s-au aprovizionat din toamnă și au beneficiat de costuri mai mici. Probabil că motorina și îngrășămintele puse cap la cap se traduc într-o creștere a cheltuielilor de producție între 7 și 10%'', a subliniat acesta.
În ceea ce privește finanțarea în agricultură, costurile vor rămâne ridicate și în 2026. ''Costul creditării va rămâne ridicat. Inflația se menține la un nivel înalt, iar presiunea asupra acesteia persistă, astfel că nu anticipăm scăderi ale costurilor de finanțare'', a explicat Dobre.
Dependența de importurile de îngrășăminte rămâne un punct sensibil, însă reluarea activității combinatului Azomureș ar putea reduce semnificativ costurile logistice. ''România nu are în prezent o capacitate de producție locală. Dacă se găsește o soluție pentru repornirea Azomureș, acest lucru nu poate decât să ajute. Am avea o facilitate de producție locală (...). Gândiți-vă câte îngrășăminte se importă din Orientul Apropiat. În loc să aduci o tonă de îngrășământ pe vapor din Egipt, practic ai marfa la marginea câmpului'', a subliniat șeful companiei de agribusiness.
Deși conflictul din Iran a generat perturbări pe lanțurile de transport, aprovizionarea cu îngrășăminte în România nu este afectată în prezent. ''Sunt ceva perturbări, dar momentan nu ne afectează. Nu afectează disponibilitatea'', a adăugat el.
Reprezentantul Agricover consideră că gestionarea riscurilor devine tot mai importantă pentru fermieri, anul trecut fiind asigurate aproximativ 2,5 milioane de hectare de culturi, în special de către fermele mari.
''Fermierii se asigură, dar probabil nu la nivelul optim, la care ar trebui să se asigure. Ei fac o balanță între costul asigurării și ce se întâmplă. În general, fermele mari își caută acoperiri pentru riscuri, iar subvenția pentru primele de asigurare ajută'', a explicat Liviu Dobre.
În acest context, este necesară implementarea unui sistem funcțional de reducere a riscurilor din agricultură, fie printr-un fond de risc, fie printr-o asigurare minimă obligatorie, pe modelul PAID.
''Una dintre soluții este fondul de risc, inspirat din modelul francez. A doua opțiune este o asigurare minimă obligatorie, similară PAID, care să acopere riscurile catastrofice. În prezent, statul plătește sume foarte mari pentru despăgubiri. Probabil că o parte din aceste sume ar putea fi direcționate către un sistem de asigurare obligatoriu, astfel încât sumele plătite de statul român să scadă per total, iar riscul să fie preluat de asigurători'', a arătat acesta.
Potrivit sursei citate, alegerea soluției depinde însă de fermieri. ''Ambele variante pot funcționa, nu există o preferință. Important este să existe ceva care să funcționeze'', a punctat Dobre.
Referitor la anul agricol 2025, specialistul afirmă că a fost unul peste medie, cu producții record de peste 30 de milioane de tone de cereale, însă fermierii au operat într-un context dificil, marcat de scăderea marjelor și creșterea costurilor, ceea ce a pus presiune asupra veniturilor.
''2025 a fost un an în care am funcționat într-un context dificil de piață. Producțiile obținute de fermierii români au fost foarte bune, peste 30 de milioane de tone, deci un an peste medie. În același timp, prețurile cerealelor și oleaginoaselor au fost stabile, dar relativ scăzute pentru fermieri'', a explicat expertul agricol.
Un fenomen important observat anul trecut a fost legat de schimbarea structurii culturilor, cu o orientare mai puternică spre culturile de toamnă. ''Am văzut o migrare de la o structură 50-50 între culturi de toamnă și de primăvară la una în care culturile de toamnă reprezintă aproape 70% din suprafață'', a adăugat el, subliniind că acestea sunt considerate mai sigure în contextul schimbărilor climatice.
Deși producțiile bune au oferit fermierilor români ''o gură de oxigen'', aceștia rămân vulnerabili financiar și în 2026. ''Gradul de îndatorare este ridicat, marjele sunt în scădere la nivelul fermelor din România, dar, pe partea pozitivă, fermierii sunt mult mai atenți la cheltuielile pe care le fac, încercând să-și planifice mai bine financiar business-ul'', a mai spus Liviu Dobre.
Pe piața inputurilor, tendința majoră în 2025 a fost de orientare către produse generice. ''Se observă o creștere a utilizării produselor generice, care au avantajul unui cost mai bun la hectar. Piața produselor de protecție a plantelor a crescut cu 5-6% ca valoare, însă acest lucru reflectă volume mai mari, deoarece produsele sunt mai ieftine. Fermierii aplică tehnologie în continuare, doar că se uită care este raportul optim între ce pun în pământ și ce ce obțin'', a explicat acesta.
Pe de altă parte, pe piața îngrășămintelor au existat dereglări generate de reglementările europene privind certificatele de carbon, ceea ce a dus la scumpiri în ultimele luni ale anului și, uneori, la indisponibilitate de produs.
De asemenea, evoluțiile recente au adus presiuni suplimentare, în contextul conflictului din Iran, iar lucrurile 'au derapat' având în vedere că motorina, carburanții, au înregistrat creșteri de preț. ''Prețul motorinei a înregistrat o creștere de aproximativ 40% față de anul trecut, iar la îngrășăminte vedem scumpiri de până la 40% la uree. Există scumpiri și la celelalte categorii de îngrășăminte. Probabil că, în medie, vorbim de o creștere cu 25% a costului îngrășămintelor disponibile pentru fermieri'', a adăugat Dobre.
În opinia sa, măsurile anunțate de autorități privind sprijinul pentru motorină utilizata pentru lucrări agricole la preț redus, fără accize și TVA, vor fi benefice pentru sectorul agricol.
Grupul Agricover a încheiat anul 2025 cu rezultate solide și o poziție financiară consolidată, într-un context agricol marcat de presiuni asupra lichidității și volatilitatea prețurilor. Compania a raportat un profit net de 103,9 milioane lei, în creștere cu 12% față de anul anterior, iar portofoliul de credite a depășit 3,72 miliarde lei, în urcare cu 17% față de decembrie 2024.
''Activitatea de finanțare a continuat să fie principalul motor de creștere al grupului, într-un context în care creditarea bancară a rămas prudentă. Portofoliul de credite a depășit 3,72 miliarde lei, susținut de cererea ridicată pentru capital de lucru și de nevoia fermierilor de a-și stabiliza operațiunile într-un mediu volatil'', potrivit datelor furnizate de companie.
Venitul net din dobânzi a crescut cu 13%, ajungând la 262 milioane de lei. Evoluția a fost susținută de o abordare prudentă a riscului, inclusiv de creșterea nivelului de colateralizare al finanțărilor, ajustând politica de garanții. Această măsură a contribuit la consolidarea calității portofoliului, fără a încetini ritmul de creștere, susținând o dezvoltare echilibrată și sustenabilă. Compania a înregistrat o rată a creditelor neperformante (NPL) de 4,72%, menținând acest indicator la un nivel stabil în ciuda unei ușoare creșteri și a contextului de piață volatil.
Segmentul Agribusiness a înregistrat o evoluție solidă a veniturilor din vânzarea de inputuri agricole (semințe certificate, produse de protecție a culturilor, produse de nutriție a culturilor și combustibili), care au urcat la 1,53 miliarde lei în 2025, în creștere cu 13% față de 2024, pe fondul extinderii portofoliului de clienți, a volumelor, dar și a creșterii prețurilor. În ciuda contextului marcat de presiuni asupra costurilor, eficiența comercială a readus segmentul Agribusiness în zona de profitabilitate stabilă, cu un rezultat operațional de 17,5 milioane lei (față de 4,1 milioane în 2024). EBITDA a crescut cu 60%, ajungând la 33,5 milioane lei.
Pe termen mediu, grupul își continuă strategia de dezvoltare a unui ecosistem integrat, care combină finanțarea, distribuția de inputuri și soluțiile digitale, cu obiectivul de a crește accesibilitatea produselor și serviciilor necesare fermierilor.
Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu, grupul Agricover reprezintă un reper în domeniul agricol din România și deservește peste 10.000 de fermieri la nivel național. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Bugetul Rabla crește la 300 milioane lei; eligibile, autovehiculele din UE, SEE sau state parte la Tratatul mediteranean
Autovehiculele fabricate în Uniunea Europeană (UE), în Spațiul Economic European (SEE) sau în state parte la Tratatul mediteranean vor fi eligibile în cadrul programului Rabla, care beneficiază în acest an de un buget majorat la 300 de milioane de lei, a anunțat marți ministra Mediului, Diana Buzoianu. 'Astăzi vom publica ghid
VIDEO Buzoianu: Au fost aprobate organigramele direcțiilor silvice regionale; am făcut trecerea de la 101 directori la 38 de directori
Numărul directorilor din cadrul direcțiilor silvice regionale va fi redus de la 101 la 38, în baza noilor organigrame avizate de Ministerul Mediului și aflate în procedură de aprobare la Romsilva, a anunțat marți ministra Mediului, Diana Buzoianu. 'Tocmai au fost aprobate organigramele direcțiilor silvice regionale. Noi le-am avizat, urmează să
VIDEO Ministerul Mediului a depus plângere penală după vandalizarea camerelor din sistemul de monitorizare a transporturilor de lemn
Ministerul Mediului a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după vandalizarea a nouă camere din Sistemul Național de monitorizare video a drumurilor forestiere, finanțat prin PNRR, și a dispus intensificarea controalelor în zonele vizate, a anunțat marți ministra de resort, Diana Buzoianu.
Petrescu (ASF): Asigurările private de sănătate pot avea un rol tot mai important ca soluții complementare sistemului public
Asigurările private de sănătate pot juca un rol tot mai important ca soluții complementare sistemului public, însă nu îl pot înlocui, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La Aspen Healthcare Summit 2026 am vorbit despre una dintre întrebările esențiale ale prezentului: cum regândi
Stocklosa (CCIB): Relația dintre România și Republica Kârgâză are un potențial real de dezvoltare
Schimburile comerciale bilaterale între România și Republica Kârgâză au înregistrat anul trecut o creștere de peste 43% comparativ cu 2024 și există în continuare un potențial semnificativ pentru dezvoltarea relațiilor economice, a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, Iuliu Stocklosa, în cadr
CONAF Galați organizează un eveniment de orientare profesională pentru 150 de elevi
Elevii claselor a VII-a și a VIII-a de la Școala Gimnazială 'Emil Gârleanu' din Galați vor participa, pe 10 iunie, la evenimentul 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri', în cadrul căruia vor interacționa cu profesioniști din mai multe domenii de activitate, a anunțat marți Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Centrul Național de Consiliere Financiară lansează un comandament privind sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței
Centrul Național de Consiliere și Consultanță a Consumatorilor în Domeniul Financiar Bancar și Nebancar, structură aflată sub egida InfoCons, a lansat un comandament dedicat analizării sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței celor 10 bănci amendate pentru încălcarea normelor de concurență. Potrivit organizației, noul comandament are rolul de
Aeroportul 'Henri Coandă' devine primul din România cu aterizări și decolări coordonate
Cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume 'Airport Coordination Limited' va furniza servicii complete de coordonare la Aeroportul 'Henri Coandă' București începând cu sezonul de iarnă 2026 - 2027, în cadrul unui acord multianual ce va intra în vigoare pe 25 octombrie 2026, a anunțat, marți, Compania Național
Chisăliță: România a traversat o succesiune de crize energetice în ultimii 35 de ani
România nu s-a confruntat cu o singură criză energetică, ci cu o succesiune de crize suprapuse, generate de subinvestiții, reglementări instabile, intervenții politice și liberalizări insuficient pregătite, iar problemele actuale ale sectorului își au originea în vulnerabilități acumulate după 1990, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI),
Deficitul balanței comerciale, în scădere cu 7%, în primele patru luni
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2026 a fost de 10,814 miliarde euro, mai mic cu 818,6 milioane euro (-7%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2025, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Exporturile FOB au însumat 32,018 miliarde euro, con
Câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ în 2026 (CNSP)
Câștigul salarial mediu brut este estimat să se majoreze în 2026 cu 5,8%, până la un nivel de 9.217 lei, ceea ce reprezintă o creștere moderată pe fondul măsurilor de echilibrare a cheltuielilor salariale, însă câștigul salarial real se va menține în teritoriu negativ, fiind determinat de interacțiunea dintre creșterile nominale mo
CNSP estimează pentru acest an o creștere economică de 0,1%, în scădere cu 0,9% față de prognoza anterioară
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o scădere a creșterii economice cu 0,9 puncte procentuale, de la 1% în prognoza anterioară la 0,1%, ca urmare a condițiilor macroeconomice actuale. Astfel, pentru 2026, Produsul Intern Brut este preconizat la 2.056 miliarde lei, față de 1.916 miliarde lei î
UPDATE Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în urcare inflația medie anuală pentru 2026, la 7,9%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflația medie anuală în 2026, cu 1,4% în creștere față de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, se arată în prognoza macroeconomică 2026 - 2029 varianta de primăvară. Tot &i
Pistol (CNAIR): Obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 kilometri de autostradă de la București la Pașcani
Antreprenorul român UMB Spedition a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești - Pașcani și s-a angajat să deschidă circulația pe acest tronson al Autostrăzii Moldovei (A7) până la finalul anului, a anunțat, luni, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie
Trenurile de călători nu vor avea oprire în stația Costinești Tabără, în perioada 13 - 30 iunie, însă vor staționa în stația Costinești, informează luni CFR Călători. 'Urmare a comunicării primite de la managerul infrastructurii feroviare, CNCF CFR SA, privind redeschiderea circulației pe secția Hm Costinești - Mangalia pe înt






