Perspective pozitive pentru anul agricol 2026, cu incertitudini legate de costuri și finanțare (analiză)
Perspectivele pentru anul agricol 2026 sunt pozitive, în special în ceea ce privește producțiile la culturile de toamnă, care reprezintă peste 70% din total, însă fermierii vor continua să se confrunte cu incertitudini legate de prețuri, costuri și acces la finanțare.
''Anticipăm un an 2026 cu rezultate bune din punct de vedere al producțiilor pentru culturile de toamnă. Ați văzut cât a plouat în toamna aceasta și cum a fost iarna. Mai bine avem umiditate excesivă și nu facem tratamente decât să nu facem nimic pentru că nu a plouat de șase luni'', a declarat miercuri Liviu Dobre, CEO Agricover Holding, care a prezentat evoluțiile din agricultura românească.
Acesta estimează pentru 2026 o creștere a cheltuielilor de producție în agricultură între 7% și 10%, pe fondul scumpirii motorinei și a îngrășămintelor.
''Personal, nu anticipez creșteri foarte mari la prețurile outputurilor. (producții agricole n.r.). În materie de inputuri (semințe, îngrășăminte, motorină n.r.), efectul scumpirilor la îngrășăminte și motorină este atenuat pentru culturile de toamnă, deoarece fermierii s-au aprovizionat din toamnă și au beneficiat de costuri mai mici. Probabil că motorina și îngrășămintele puse cap la cap se traduc într-o creștere a cheltuielilor de producție între 7 și 10%'', a subliniat acesta.
În ceea ce privește finanțarea în agricultură, costurile vor rămâne ridicate și în 2026. ''Costul creditării va rămâne ridicat. Inflația se menține la un nivel înalt, iar presiunea asupra acesteia persistă, astfel că nu anticipăm scăderi ale costurilor de finanțare'', a explicat Dobre.
Dependența de importurile de îngrășăminte rămâne un punct sensibil, însă reluarea activității combinatului Azomureș ar putea reduce semnificativ costurile logistice. ''România nu are în prezent o capacitate de producție locală. Dacă se găsește o soluție pentru repornirea Azomureș, acest lucru nu poate decât să ajute. Am avea o facilitate de producție locală (...). Gândiți-vă câte îngrășăminte se importă din Orientul Apropiat. În loc să aduci o tonă de îngrășământ pe vapor din Egipt, practic ai marfa la marginea câmpului'', a subliniat șeful companiei de agribusiness.
Deși conflictul din Iran a generat perturbări pe lanțurile de transport, aprovizionarea cu îngrășăminte în România nu este afectată în prezent. ''Sunt ceva perturbări, dar momentan nu ne afectează. Nu afectează disponibilitatea'', a adăugat el.
Reprezentantul Agricover consideră că gestionarea riscurilor devine tot mai importantă pentru fermieri, anul trecut fiind asigurate aproximativ 2,5 milioane de hectare de culturi, în special de către fermele mari.
''Fermierii se asigură, dar probabil nu la nivelul optim, la care ar trebui să se asigure. Ei fac o balanță între costul asigurării și ce se întâmplă. În general, fermele mari își caută acoperiri pentru riscuri, iar subvenția pentru primele de asigurare ajută'', a explicat Liviu Dobre.
În acest context, este necesară implementarea unui sistem funcțional de reducere a riscurilor din agricultură, fie printr-un fond de risc, fie printr-o asigurare minimă obligatorie, pe modelul PAID.
''Una dintre soluții este fondul de risc, inspirat din modelul francez. A doua opțiune este o asigurare minimă obligatorie, similară PAID, care să acopere riscurile catastrofice. În prezent, statul plătește sume foarte mari pentru despăgubiri. Probabil că o parte din aceste sume ar putea fi direcționate către un sistem de asigurare obligatoriu, astfel încât sumele plătite de statul român să scadă per total, iar riscul să fie preluat de asigurători'', a arătat acesta.
Potrivit sursei citate, alegerea soluției depinde însă de fermieri. ''Ambele variante pot funcționa, nu există o preferință. Important este să existe ceva care să funcționeze'', a punctat Dobre.
Referitor la anul agricol 2025, specialistul afirmă că a fost unul peste medie, cu producții record de peste 30 de milioane de tone de cereale, însă fermierii au operat într-un context dificil, marcat de scăderea marjelor și creșterea costurilor, ceea ce a pus presiune asupra veniturilor.
''2025 a fost un an în care am funcționat într-un context dificil de piață. Producțiile obținute de fermierii români au fost foarte bune, peste 30 de milioane de tone, deci un an peste medie. În același timp, prețurile cerealelor și oleaginoaselor au fost stabile, dar relativ scăzute pentru fermieri'', a explicat expertul agricol.
Un fenomen important observat anul trecut a fost legat de schimbarea structurii culturilor, cu o orientare mai puternică spre culturile de toamnă. ''Am văzut o migrare de la o structură 50-50 între culturi de toamnă și de primăvară la una în care culturile de toamnă reprezintă aproape 70% din suprafață'', a adăugat el, subliniind că acestea sunt considerate mai sigure în contextul schimbărilor climatice.
Deși producțiile bune au oferit fermierilor români ''o gură de oxigen'', aceștia rămân vulnerabili financiar și în 2026. ''Gradul de îndatorare este ridicat, marjele sunt în scădere la nivelul fermelor din România, dar, pe partea pozitivă, fermierii sunt mult mai atenți la cheltuielile pe care le fac, încercând să-și planifice mai bine financiar business-ul'', a mai spus Liviu Dobre.
Pe piața inputurilor, tendința majoră în 2025 a fost de orientare către produse generice. ''Se observă o creștere a utilizării produselor generice, care au avantajul unui cost mai bun la hectar. Piața produselor de protecție a plantelor a crescut cu 5-6% ca valoare, însă acest lucru reflectă volume mai mari, deoarece produsele sunt mai ieftine. Fermierii aplică tehnologie în continuare, doar că se uită care este raportul optim între ce pun în pământ și ce ce obțin'', a explicat acesta.
Pe de altă parte, pe piața îngrășămintelor au existat dereglări generate de reglementările europene privind certificatele de carbon, ceea ce a dus la scumpiri în ultimele luni ale anului și, uneori, la indisponibilitate de produs.
De asemenea, evoluțiile recente au adus presiuni suplimentare, în contextul conflictului din Iran, iar lucrurile 'au derapat' având în vedere că motorina, carburanții, au înregistrat creșteri de preț. ''Prețul motorinei a înregistrat o creștere de aproximativ 40% față de anul trecut, iar la îngrășăminte vedem scumpiri de până la 40% la uree. Există scumpiri și la celelalte categorii de îngrășăminte. Probabil că, în medie, vorbim de o creștere cu 25% a costului îngrășămintelor disponibile pentru fermieri'', a adăugat Dobre.
În opinia sa, măsurile anunțate de autorități privind sprijinul pentru motorină utilizata pentru lucrări agricole la preț redus, fără accize și TVA, vor fi benefice pentru sectorul agricol.
Grupul Agricover a încheiat anul 2025 cu rezultate solide și o poziție financiară consolidată, într-un context agricol marcat de presiuni asupra lichidității și volatilitatea prețurilor. Compania a raportat un profit net de 103,9 milioane lei, în creștere cu 12% față de anul anterior, iar portofoliul de credite a depășit 3,72 miliarde lei, în urcare cu 17% față de decembrie 2024.
''Activitatea de finanțare a continuat să fie principalul motor de creștere al grupului, într-un context în care creditarea bancară a rămas prudentă. Portofoliul de credite a depășit 3,72 miliarde lei, susținut de cererea ridicată pentru capital de lucru și de nevoia fermierilor de a-și stabiliza operațiunile într-un mediu volatil'', potrivit datelor furnizate de companie.
Venitul net din dobânzi a crescut cu 13%, ajungând la 262 milioane de lei. Evoluția a fost susținută de o abordare prudentă a riscului, inclusiv de creșterea nivelului de colateralizare al finanțărilor, ajustând politica de garanții. Această măsură a contribuit la consolidarea calității portofoliului, fără a încetini ritmul de creștere, susținând o dezvoltare echilibrată și sustenabilă. Compania a înregistrat o rată a creditelor neperformante (NPL) de 4,72%, menținând acest indicator la un nivel stabil în ciuda unei ușoare creșteri și a contextului de piață volatil.
Segmentul Agribusiness a înregistrat o evoluție solidă a veniturilor din vânzarea de inputuri agricole (semințe certificate, produse de protecție a culturilor, produse de nutriție a culturilor și combustibili), care au urcat la 1,53 miliarde lei în 2025, în creștere cu 13% față de 2024, pe fondul extinderii portofoliului de clienți, a volumelor, dar și a creșterii prețurilor. În ciuda contextului marcat de presiuni asupra costurilor, eficiența comercială a readus segmentul Agribusiness în zona de profitabilitate stabilă, cu un rezultat operațional de 17,5 milioane lei (față de 4,1 milioane în 2024). EBITDA a crescut cu 60%, ajungând la 33,5 milioane lei.
Pe termen mediu, grupul își continuă strategia de dezvoltare a unui ecosistem integrat, care combină finanțarea, distribuția de inputuri și soluțiile digitale, cu obiectivul de a crește accesibilitatea produselor și serviciilor necesare fermierilor.
Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniu, grupul Agricover reprezintă un reper în domeniul agricol din România și deservește peste 10.000 de fermieri la nivel național. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNPP: 882.012 beneficiari de indemnizație socială pentru pensionari, în martie 2026
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în martie 2026, de 882.012 persoane, cu 1.286 mai puține comparativ cu luna anterioară, dintre care 842.773 erau pensionari din sistemul public, iar 39.239 pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii
Pîslaru: După preluarea mandatului, vom asigura transparența și dialogul social, pentru a adopta cea mai bună versiune a Legii Salarizării
Materialul privind Legea salarizării unitare, apărut pe surse, nu este un document oficial, nu reflectă forma finală, și, după preluarea mandatului, vom asigura transparența și dialogul social astfel încât să putem adopta cea mai bună versiune posibilă a acestui act normativ, a transmis, Dragoș Pîslaru, propus pentru a prelua, interimar, funcția de ministru
ONRC: 38.643 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele trei luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele trei luni din 2026 cu 15,75% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 38.643 de înmatriculări, din care 21.228 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmatr
ASF: Memorandum de Înțelegere privind cooperarea între autoritățile competente pentru piețele de capital din Europa Centrală și de Sud-Est
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a participat vineri, la Bled (Slovenia), la semnarea unui Memorandum de Înțelegere privind cooperarea între autoritățile competente pentru piețele de capital din Europa Centrală și de Sud-Est, alături de instituțiile similare din Slovenia, Croația, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Macedonia de Nord. &l
ANPC a aplicat amenzi de peste 4,17 milioane lei, în urma controalelor din perioada 20-24 aprilie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a desfășurat, în perioada 20-24 aprilie 2026, acțiuni de control la nivelul întregii țări, în cadrul cărora au fost verificați peste 1.300 de operatori economici, și a aplicat amenzi de peste 4,17 milioane lei. Conform unui comunicat al ANPC, în cadrul acțiunilor de control au fost c
Tarifele de călătorie cu metroul se majorează, de la 1 mai; Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial
Ordinul privind aprobarea tarifelor de călătorie cu metroul a fost publicat, vineri seara, în Monitorul Oficial, noile tarife, mai mari cu circa 40%, urmând să intre în vigoare începând cu 1 mai 2026. Astfel, tariful unei călătorii va crește de la 5 lei la 7 lei, cel pentru două călătorii de la 10 lei la 14 lei și pentru 10 călăto
Bursa de la București a închis pe creștere ultima ședință a săptămânii
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere ultima ședință din această săptămână iar valoarea tranzacțiilor s-a cifrat la 139,8 milioane de lei (27,5 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 1,12%, pâ
Mediul de afaceri: România nu-și mai permite să amâne reformele necesare pentru înscrierea pe o traiectorie de construcție
România nu-și mai permite să amâne reformele necesare pentru înscrierea pe o traiectorie de construcție, de stabilizare, de restaurare a încrederii și credibilității, susțin mai multe organizații ale mediului de afaceri, într-un apel comun publicat vineri. 'După o perioadă electorală tensionată și prelungită, costisitoare pent
ANRE: Garanția de racordare crește la 20 % din valoarea tarifului de racordare; garanție nouă pentru participarea la licitațiile de alocare de capacitate
Garanția pentru racordare crește de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare și se instituie o garanție nouă pentru participarea la licitațiile de alocare de capacitate, informează Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, printr-un comunicat. În plus, potrivit sursei citate, autorizațiile de înființare nu vor mai pu
Ministrul Finanțelor: Dezvoltarea pieței de capital este una dintre ambițiile strategice ale României
Dezvoltarea pieței de capital reprezintă una dintre ambițiile strategice ale României, în condițiile în care o piață puternică înseamnă mai multe investiții în economie, companii românești care se pot dezvolta și crea locuri de muncă, dar și oportunități pentru cetățeni de a-și valorifica economiile, a declarat, vineri, ministrul Finanțelo
Reprezentant CNCAN, la 40 de ani de la accidentul nuclear: Riscul să avem un nou Cernobîl este zero
Riscul să avem un nou Cernobîl este zero din toate perspectivele, accidentul nuclear de acum 40 de ani reprezentând momentul de cotitură pentru industria nucleară, care a avut o evoluție fantastică din perspectivă tehnologică, dar și din perspectiva comunicării și cooperării internaționale, a declarat, vineri, Petre Min, șef Serviciu interimar la Serviciul Operat
CNIR: O asociere condusă de un constructor român va realiza tronsonul I Moțca-Târgu Frumos al A8
O asociere de firme condusă de un constructor român va construi tronsonul 1 Moțca - Târgu Frumos al Autostrăzii A8, informează Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES. 'De astăzi, toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 Moțca - Iași - Ungheni au constructori, un progres
CONAF: Privatizarea companiilor de stat non-strategice rămâne soluția pentru eficientizarea economiei
Companiile de stat care nu sunt strategice ar trebui privatizate sau restructurate, deoarece actualul model bazat pe numiri politice și costuri ridicate cu personalul nu mai este sustenabil, a declarat, vineri, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. 'În 2016 publicam singura lucrare de referință di
TPBI: Liniile 53 și 331, modificate de luni din cauza lucrărilor la infrastructura de tramvai din nord-vestul Capitalei
Liniile 53 și 331 vor circula pe trasee modificate începând de luni, 27 aprilie, ca urmare a demarării lucrărilor de reabilitare a căii de rulare a tramvaielor de pe Bulevardul Bucureștii Noi, Bulevardul Gloriei și Strada Piatra Morii, a anunțat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI). Potrivit surse
Sarcina fiscală trebuie să depindă de nivelul venitului, și nu de forma juridică sub care acesta este realizat (studiu)
Diferențele de tratament fiscal între venituri similare pot ajunge până la un raport de 7:1, în funcție de forma juridică prin care sunt obținute, iar sarcina fiscală depinde mai degrabă de modul de organizare juridică decât de nivelul veniturilor, potrivit studiului 'Reforma impozitării veniturilor personale. Sarcina fiscală totală în funcț







