S&P Global Ratings a confirmat ratingurile pentru datoria pe termen lung și scurt a României, la 'BBB minus/A-3', însă perspectiva asociată rămâne negativă, ceea ce plasează România la un pas de un rating din categoria 'junk' (nerecomandat pentru investiții n.r.), se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară.

Prelungirea impasului guvernamental sau incapacitatea de a reduce suplimentar deficitele fiscale în 2027 ar putea duce însă la o retrogradare a ratingurilor Românei, atenționează S&P.

Agenția de rating consideră că dizolvarea coaliției alcătuite din patru partide va complica eforturile de reducere a deficitelor gemene ridicate, de cont curent și fiscal, ale României, în condițiile în care se apropie alegerile din 2028. Totuși, există un consens larg în rândul partidelor pentru ajustări fiscale suplimentare și reforme în 2027, iar noul Guvern va fi probabil format în următoarele săptămâni, apreciază S&P Global.

Potrivit acesteia, performanța fiscală mai solidă până acum în acest an, determinată de măsurile dure de consolidare adoptate în 2025 și viitoarele plăți semnificative din fondurile europene, ar trebui să ancoreze condițiile de finanțare externă ale României, actualul deficit de cont curent urmând să se atenueze gradual, de la un nivel estimat de 7,9% din PIB anul trecut.

S&P confirmase în aprilie ratingul României, iar următoarea evaluare era programată în 2 octombrie, conform calendarului prestabilit. Potrivit reglementărilor agenției, deviațiile de la calendarul anunțat sunt permise doar în circumstanțe limitate și trebui însoțite de o explicație detaliată a motivelor deviației. În cazul ratingului din 15 mai, motivul este dizolvarea coaliției de guvernare în urma moțiunii de cenzură din Parlamentul României.

S&P Global a precizat, în comunicat, că perspectiva negativă reflectă opinia agenției că riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice și de reducere a deficitelor externe ale țării vor rămâne ridicate în următoarele 6 - 12 luni. În plus, perspectiva reflectă predispoziția României de a modifica încrederea investitorilor, pe fondul nevoilor ridicate de finanțare externă și deținerilor ridicate de obligațiuni de către nerezidenți.

Agenția de evaluare semnalează că ar putea retrograda ratingurile Românei dacă impasul guvernamental se prelungește sau duce la incapacitatea de a reduce suplimentar deficitele fiscale în 2027.

'Dacă Guvernul României nu reușește să obțină așteptatele influxuri de fonduri europene în 2026-2027, s-ar limita perspectivele de creștere ale economiei, ceea ce ar complica consolidarea fiscală a Guvernului și ar amplifica riscurile la adresa balanței de plăți', precizează agenția.

De asemenea, S&P Global ar putea lua în considerare o retrogradare a ratingurilor Românei dacă sporesc presiunile externe, de exemplu prin turbulențe mai severe sau prelungirea problemelor de pe piața energiei în urma războiului din Orientul Mijlociu care să perturbe așteptările privind inflația pe termen mediu în România, în timp ce ar slăbi considerabil creșterea sa, poziția balanței de plăți și rezultatele bugetare.

Dar S&P Global ar putea lua în considerare o revizuire în creștere a perspectivei ratingurilor Românei, de la negativă la stabilă, dacă deficitele extern și fiscal ale țării se reduc substanțial, sprijinite de redresarea creșterii economice.

Confirmarea ratingului reflectă așteptările agenției privind consensul fiscal larg în rândul partidelor cheie privind sprijinirea măsurilor suplimentare de consolidare în 2026 și 2027, inclusiv aprobarea unui buget credibil pentru 2027, în pofida dizolvării coaliției la 11 luni după ce a fost alcătuită. De asemenea, S&P Global se așteaptă ca România să obțină anul acesta cea mai mare parte a fondurilor europene disponibile (în valoare de până la 3,5% din PIB-ul țării), ceea ce ar putea acoperi o parte importantă din cerințele ridicate de finanțare externă ale României.

'În concluzie, S&P Global vede riscul ca dificultățile economice și politice să submineze planul de ajustare fiscală pe termen mediu al României. Agenția previzionează o stagnare a PIB-ului deoarece consolidarea fiscală și inflația ridicată, parțial determinată de șocul global al prețului energiei, afectează consumul privat. Efectele negative de pe urma consolidării fiscale în derulare, în contextul fragmentării politice, ar putea complica angajamentul față de ajustarea fiscală susținută, înaintea ciclului electoral din 2028. Necesitățile ridicate de finanțare externă ale României, de aproximativ 18% din PIB în 2026, determinate de deficitul de cont curent ridicat și rostogolirea datoriilor, expune România la evoluții nefavorabile în ceea ce privește încrederea investitorilor nerezidenți. Inflația ridicată și presiunile asupra cursului de schimb reprezintă o dificultate pentru BNR, care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni, în pofida încetinirii economiei', avertizează agenția.

Deficitul fiscal al României s-a redus anul trecut și în primul trimestru din 2026, deși rămâne la un nivel ridicat și este legat de deficitul de cont curent. Câștigurile fiscale au fost sprijinite de veniturile solide de pe urma majorării TVA și a reducerii cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali. Reducerea a fost determinată de măsurile de ținere sub control a costurilor, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor din sistemul public incluse în legislația de anul trecut. Chiar dacă măsurile fiscale pentru atenuarea efectelor prețurilor mai ridicate la energie rămân limitate, deficitele rămân ridicate, apreciază agenția.

S&P Global se așteaptă ca deficitul fiscal general guvernamental pe ansamblul acestui an să se situeze la 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul țărilor cu ratinguri suverane din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Piețele interne de capital ale României sunt de mică amploare, iar sectorul bancar este mic. Sporirea gradului de îndatorare în ultimii cinci ani a fost finanțat, în mare măsură, extern, investitorii offshore deținând peste jumătate din stocul datoriei guvernamentale. Agenția estimează că necesitățile externe de finanțare ale României vor rămâne ridicate, la 18% din PIB în 2026.

S&P Global se așteaptă la o stagnare a PIB-ului anul acesta, urmată de o redresare la 2,5% în 2027. Consumul privat, responsabil pentru 63% din PIB, a fost afectat de ajustările fiscale și de inflația ridicată (rata anuală a inflației s-a situat la 10,7% în aprilie), pe fondul șocului energetic global. În același timp, se atenuează cererea pentru forța de muncă, așa cum este evidențiată de reducerea creșterii salariilor nete sub nivelul inflației, care a fost stimulată de majorările de taxe și liberalizarea prețurilor reglementate. În condițiile în care vor fi alocate fonduri europene în 2026, agenția se așteaptă la o creștere a investițiilor publice, care să prevină recesiunea. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)