INS: Femeile reprezentau 51,2% din totalul populației rezidente la 1 ianuarie 2025
Femeile reprezentau 51,2% din totalul populației rezidente la 1 ianuarie 2025, respectiv 9,752 milioane de persoane, potrivit unui comunicat transmis vineri de Institutul Național de Statistică (INS) cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii.
La data menționată erau 19,043 milioane de persoane care aveau reședința obișnuită pe teritoriul României.
În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunțată decât în cel rural. Astfel, peste 5,152 milioane de femei locuiesc la oraș, reprezentând 52,7% din totalul populației urbane, în mediul rural ponderea populației feminine fiind de 49,6%.
Totodată, populația feminină este mai 'îmbătrânită' decât cea masculină cu 3,7 ani. Astfel, vârsta medie națională este de 42,8 ani, vârsta medie feminină - 44,6 ani, iar cea masculină - 40,9 ani.
'Populația feminină are o pondere mai mare decât populația masculină în aproape toate județele, excepție făcând județele Vaslui și Botoșani unde ponderea femeilor este de 49,4% respectiv 49,8%. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani și peste) în populația feminină a județelor au fost înregistrate în județele Teleorman, Brăila și Caraș Severin, iar cele mai scăzute în Ilfov și Iași', notează INS.
Potrivit sursei citate, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (53,7% din totalul femeilor de 65 ani și peste).
Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 ani, număra 4,015 milioane de persoane, potențialele mame reprezentând, astfel, 41,2% din totalul populației feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2025.
În anul 2024 cele mai mari rate de fertilitate (născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Suceava (48,25 ‰) și Sălaj (46,3‰), iar cele mai scăzute în județele Ilfov (27,5‰) și Mehedinți (28,3 ‰).
Fertilitatea feminină la nivel de țară a fost de 35,4 copii născuți-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani) față de 43,4 copii născuți-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă în urmă cu aproape zece ani (anul 2015).
Potrivit datelor statistice oficiale, în anul 2024 numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 143.637 copii, rezultând o rată a natalității de 7,5 născuți-vii la 1.000 de locuitori, cu un sfert mai mică decât în urmă cu aproape zece ani (rată a natalității de 10,2 născuți-vii la 1.000 de locuitori în 2015).
'România se situează printre țările cu o rată a natalității mai scăzută decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-27 a fost în anul 2024 de 7,9 născuți-vii la 1.000 de locuitori', transmite INS.
Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2024, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieți la 100 fete.
Față de anul 2023, în anul 2024 rata natalității a înregistrat o scădere, atât în mediul urban, de la 8,1‰ (în anul 2023) la 7,2‰, cât și în mediul rural, de la 8,7‰ (în anul 2023) la 7,9‰ (în anul 2024). Rata natalității din mediul rural în anul 2024 a fost mai ridicată față de cea din mediul urban.
Totodată, în anul 2024 vârsta medie a mamei la naștere a fost egală cu cea din anul 2023 (28,9 ani), iar vârsta medie la prima naștere a fost de 27,6 ani în ușoară creștere față de anul precedent când vârsta medie a mamei la naștere a fost de 27,5 ani, menținându-se tendința de amânare a nașterii.
Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,6 ani) comparativ cu cele din urban (30,3 ani). Decalajul între urban și rural se menține și în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naștere (29,4 ani în urban și 25,5 ani în rural).
Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naștere se situează între 24,3 ani în județul Ialomița și 31,5 ani în Municipiul București. Cea mai ridicată vârstă medie la toate nașterile s-a înregistrat în Municipiul București (32 ani), iar cea mai scăzută în județul Ialomița (26,4 ani).
Datele INS mai arată că în anul 2024 numărul născuților-vii de către mame minore (sub 18 ani) a fost de 6.247 persoane, 601 dintre aceștia fiind născuți de mame cu vârsta de sub 15 ani. Cea mai mică vârstă a mamei la naștere a fost de 11 ani.
Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupațional. În anul 2024 ponderea copiilor născuți-vii de către mame casnice a crescut față de anul precedent, de la 35% în anul 2023 la 37,9% în anul 2024 (în scădere față 38,6% în anul 2015). Un procent de 56,1% născuți-vii au avut mame salariate, în creștere comparativ cu zece ani în urmă (48,5%). În anul 2024, în mediul rural, 50,3% din numărul născuților-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 25,1% din numărul născuților-vii au avut mame casnice.
De asemenea, în anul 2024 ponderea născuților-vii de către femeile cu nivel superior de educație a crescut față de anul precedent, 33% dintre născuții-vii aveau mame cu studii superioare, mai mult cu 2,9 puncte procentuale față de 2023 și mai mult cu 4,9 puncte procentuale față de 2015 (28,1%), iar ponderea născuților-vii de către mamele cu nivel de educație mediu: profesional, liceal și postliceal (38,1%) a scăzut față de anul precedent cu 2,6 puncte procentuale.
Speranța de viață la naștere a femeilor, în anul 2024, a fost de 80,69 ani (81,43 ani în urban și 79,73 ani în rural).
În ceea ce privește rata nupțialității, în anul 2024 aceasta a fost de 4,7 căsătorii la 1.000 locuitori (5,1 căsătorii la 1.000 locuitori în anul 2023 și de 5,6 căsătorii la 1000 locuitori în 2015). Din totalul de 101.442 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (17.377 căsătorii), iar cele mai puține în luna ianuarie (3.811 căsătorii). 'România se situează printre țările cu o nupțialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupțialității în UE-27 a fost în anul 2023 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4‰', precizează INS.
Vârsta medie la căsătorie, în anul 2024 a scăzut față de anul precedent, în medie, cu 0,3 ani atât la femei cât și la bărbați. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 31,4 ani (față de 31,7 ani în 2023), iar a bărbaților de 34,4, (față de 34,7 ani în 2023). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2024, 28,8 ani pentru femei (29,1 ani în 2023) și 32,0 ani pentru bărbați (32,4 ani în 2023).
Pe de altă parte, în anul 2024, s-au înregistrat 20.692 divorțuri , cu o rată a divorțialității de 0,96 divorțuri la 1.000 locuitori (1,04 divorțuri la 1.000 locuitori în anul 2023 și 1,41 divorțuri la 1.000 locuitori îm 2015). Totuși, nivelul divorțialității se menține relativ scăzut comparativ cu alte țări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorțialității în UE-27 a fost în anul 2023 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,6‰. Ponderea primului divorț în numărul total al divorțurilor a fost de 93,1% atât pentru femei cât și pentru bărbați.
Din repartizarea pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor care au divorțat se poate observa că în medie, divorțul apare cu cea mai mare frecvență la grupa de vârstă 45-49 ani, în cazul bărbaților (17,7% dintre divorțuri), și în cazul femeilor la grupa de vârstă 35-39 ani (18,5% dintre divorțuri). Vârsta medie la divorț a fost de 41,4 ani pentru femei și 44,9 ani pentru bărbați.
În ceea ce privește participarea populației la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2025, relevă faptul că populația ocupată era de 7,742 milioane de persoane (în scădere cu 882.000 persoane față de acum zece ani), iar dintre acestea, femeile reprezentau 42,6%.
Pe activități ale economiei naționale, în trimestrul III 2025, femeile erau majoritare în sănătate și asistență socială (82%), învățământ (77,4%), intermedieri financiare și asigurări (66,9%), activități profesionale, științifice și tehnice (63,1%), hoteluri și restaurante (64,8%) și în comerț cu ridicata și cu amănuntul (58,2%).
Repartizarea populației ocupate pe grupe de ocupații evidențiază faptul că, în trimestrul III 2025, femeile aveau o pondere majoritară în grupele: lucrători în domeniul serviciilor (67,7%), funcționari administrativi (65,2%), specialiști în diverse domenii de activitate (58,1%) și tehnicieni și alți specialiști în domeniul tehnic (56,6%).
În privința nivelului de educație absolvit, în trimestrul III 2025, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 29% erau absolvente ale învățământului superior (în creștere față de 23,3% în urmă cu zece ani), 6,6% ale învățământului postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri, 44,8% ale învățământului liceal, iar 9,8% ale școlilor profesionale și de ucenici.
Din totalul persoanelor absolvente de doctorat, femeile reprezentau 52,1%.
În anul 2024, câștigul salarial mediu net lunar a fost 4.959 lei, iar femeile au câștigat în medie cu 5,4%, respectiv cu 275 lei/lună mai puțin decât bărbații (4.815 lei câștigul salarial mediu net al femeilor, față de 5.090 lei al bărbaților).
Datele INS mai arată că în anul 2025, 93,1% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.
'Persoanele de sex feminin, în vârstă de 16-74 ani, au menționat că navigarea pe internet în interes personal a avut ca principale scopuri: participarea la rețelele de socializare, 85,9% în totalul femeilor care au folosit internetul în ultimele 3 luni; efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (83,7%), utilizarea mesageriei instant (77,4%), citirea online a site-urilor de știri (60,9%), găsirea de informații despre bunuri și servicii (59,4%) și căutarea de informații despre sănătate (54,6%)', se mai precizează în comunicatul INS transmis cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cutremur de 3,1 grade în județul Buzău, sâmbătă după-amiază
Un cutremur slab cu magnitudinea 3,1 s-a produs sâmbătă după-amiază, la ora 15:13, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, arată datele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Seismul a avut loc la adâncimea de 101,3 kilometri și s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 41 k
Mînzatu: Au început înscrierile pentru stagiile plătite Blue Book ale Comisiei Europene
Înscrierile pentru stagiile plătite Blue Book ale Comisiei Europene au început, în premieră putând aplica și absolvenții de învățământ profesional și tehnic, nu doar absolvenții de studii universitare, a anunțat, pe Facebook, Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate ș
Ritmurile de creștere, coacere și maturare la speciile de câmp și pomi-viticole, normale în cea mai mare parte a zonelor de cultură (agrometeo)
Ritmurile de creștere, coacere și maturare la speciile de câmp și pomi-viticole vor fi în general normale în cea mai mare parte a zonelor de cultură, îndeosebi pe suprafețele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, în timp ce în zonele cu deficit de umiditate în sol evoluția fenologică la speciile de prășitoare va fi &icir
DNSC: Conectarea la rețele Wi-Fi gratuite din aeroporturi, hoteluri, cafenele poate expune datele personale
Conectarea la rețele Wi-Fi gratuite din aeroporturi, hoteluri, cafenele sau alte spații publice poate expune datele personale și financiare unor riscuri semnificative, avertizează, sâmbătă, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) într-o postare pe
ONRC: Peste 3.850 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele șase luni ale acestui an
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență în primele șase luni din acest an a fost de 3.855, în creștere cu 12,36% față de perioada similară din 2025, când au fost înregistrate 3.431 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
INHGA: Situația hidrologică pe râuri și Dunăre e staționară și în scădere în bazinele Târnavelor, Oltului, Mureșului, Jiului și Argeșului
Debitele au fost relativ staționare în intervalul vineri, ora 7.00 - sâmbătă, ora 7.00, exceptând râurile din bazinele hidrografice ale Târnavelor, Oltului, Vedei, bazinele superioare ale Mureșului și Jiului, bazinul superior și mijlociu al Argeșului, unde au fost, în general, în scădere. Potrivit hidrologilor, pe r&ac
MEDAT: România, promovată timp de două luni la BBC Proms, un prestigios festival britanic de muzică clasică
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) promovează destinația turistică România printr-o pagină dedicată, inclusă în toate cele 85.000 de broșuri oficiale, realizate pentru 63 dintre concertele BBC Proms, cel mai vechi și unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de muzică clasică. 'În fiecare var
Petrescu: România se situează peste piețele de capital din regiune și foarte aproape de economii dezvoltate
România se situează peste piețele de capital din regiune și foarte aproape de economii dezvoltate precum Italia, Franța sau Spania, dar sub media europeană și considerabil sub nivelul global, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). 'România începe să fie evaluată prin valoarea pe care o pro
Bursa de la București a închis pe roșu ultima ședință a săptămânii; rulajul a depășit 210 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a închis în scădere pe toți indicii ședința de vineri, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 210,14 milioane de lei (40,14 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care reflectă evoluția celor mai lichide 20 de companii, a coborât cu 0,83%, pâ
Felix Căprariu (IMM București-Ilfov): Digitalizarea înseamnă mai mult decât adoptarea unor noi tehnologii
Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri mai competitiv și mai rezilient, a declarat, vineri, președintele IMM București-Ilfov, Felix Căprariu. 'Digitalizarea nu înseamnă doar adoptarea unor noi tehnologii, ci un angajament comun pentru dezvolt
Consolidarea cooperării în domeniul aviației, pe agenda discuțiilor dintre șeful CNAB și ambasadorul SUA în România
Directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), Bogdan Mîndrescu, a discutat vineri cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Darryl Nirenberg, despre proiectele de infrastructură aeroportuară, atragerea de investiții și dezvoltarea conectivității aeriene dintre România și SUA. Potri
Nazare: Execuția bugetară transmite un semnal puternic de seriozitate din partea României în dialogul cu agențiile de rating
Execuția bugetară publicată vineri transmite un semnal puternic de seriozitate din partea României în dialogul cu agențiile de rating, în condițiile în care deficitul scade la 2% la 6 luni vs. 3,64% în 2025, a transmis ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook. 'Ministerul F
ANCOM: Regulamentul european privind AI trebuie pus în aplicare în România din 2 august 2026
Regulamentul european privind Inteligența Artificială (AI) va trebui pus în aplicare de către statele-membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, începând cu data de 2 august 2025, cu anumite excepții care se referă, de exemplu, la intrarea în vigoare a anumitor obligații aferente sistemelor de AI cu grad ridicat de risc, informe
Deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB în prima jumătate a anului 2026
Deficitul bugetar s-a redus în primele șase luni din acest an cu 1,65 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% din PIB în intervalul ianuarie - iunie 2025, pe fondul temperării cheltuielilor curente, al creșterii colectării și absorbției de fonduri europene, potrivit datelor publicate v
Pîslaru: Două noi jaloane PNRR îndeplinite - strategiile pentru o mai bună reglementare și pentru conservarea biodiversității
Două noi jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost îndeplinite, a declarat, vineri, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.