Femeile reprezentau 51,2% din totalul populației rezidente la 1 ianuarie 2025, respectiv 9,752 milioane de persoane, potrivit unui comunicat transmis vineri de Institutul Național de Statistică (INS) cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii.

La data menționată erau 19,043 milioane de persoane care aveau reședința obișnuită pe teritoriul României.

În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunțată decât în cel rural. Astfel, peste 5,152 milioane de femei locuiesc la oraș, reprezentând 52,7% din totalul populației urbane, în mediul rural ponderea populației feminine fiind de 49,6%.

Totodată, populația feminină este mai 'îmbătrânită' decât cea masculină cu 3,7 ani. Astfel, vârsta medie națională este de 42,8 ani, vârsta medie feminină - 44,6 ani, iar cea masculină - 40,9 ani.

'Populația feminină are o pondere mai mare decât populația masculină în aproape toate județele, excepție făcând județele Vaslui și Botoșani unde ponderea femeilor este de 49,4% respectiv 49,8%. Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani și peste) în populația feminină a județelor au fost înregistrate în județele Teleorman, Brăila și Caraș Severin, iar cele mai scăzute în Ilfov și Iași', notează INS.

Potrivit sursei citate, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (53,7% din totalul femeilor de 65 ani și peste).

Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 ani, număra 4,015 milioane de persoane, potențialele mame reprezentând, astfel, 41,2% din totalul populației feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2025.

În anul 2024 cele mai mari rate de fertilitate (născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Suceava (48,25 ‰) și Sălaj (46,3‰), iar cele mai scăzute în județele Ilfov (27,5‰) și Mehedinți (28,3 ‰).

Fertilitatea feminină la nivel de țară a fost de 35,4 copii născuți-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani) față de 43,4 copii născuți-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă în urmă cu aproape zece ani (anul 2015).

Potrivit datelor statistice oficiale, în anul 2024 numărul de născuți-vii (cu reședința obișnuită în România) a fost de 143.637 copii, rezultând o rată a natalității de 7,5 născuți-vii la 1.000 de locuitori, cu un sfert mai mică decât în urmă cu aproape zece ani (rată a natalității de 10,2 născuți-vii la 1.000 de locuitori în 2015).

'România se situează printre țările cu o rată a natalității mai scăzută decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalității în UE-27 a fost în anul 2024 de 7,9 născuți-vii la 1.000 de locuitori', transmite INS.

Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2024, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieți la 100 fete.

Față de anul 2023, în anul 2024 rata natalității a înregistrat o scădere, atât în mediul urban, de la 8,1‰ (în anul 2023) la 7,2‰, cât și în mediul rural, de la 8,7‰ (în anul 2023) la 7,9‰ (în anul 2024). Rata natalității din mediul rural în anul 2024 a fost mai ridicată față de cea din mediul urban.

Totodată, în anul 2024 vârsta medie a mamei la naștere a fost egală cu cea din anul 2023 (28,9 ani), iar vârsta medie la prima naștere a fost de 27,6 ani în ușoară creștere față de anul precedent când vârsta medie a mamei la naștere a fost de 27,5 ani, menținându-se tendința de amânare a nașterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,6 ani) comparativ cu cele din urban (30,3 ani). Decalajul între urban și rural se menține și în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naștere (29,4 ani în urban și 25,5 ani în rural).

Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naștere se situează între 24,3 ani în județul Ialomița și 31,5 ani în Municipiul București. Cea mai ridicată vârstă medie la toate nașterile s-a înregistrat în Municipiul București (32 ani), iar cea mai scăzută în județul Ialomița (26,4 ani).

Datele INS mai arată că în anul 2024 numărul născuților-vii de către mame minore (sub 18 ani) a fost de 6.247 persoane, 601 dintre aceștia fiind născuți de mame cu vârsta de sub 15 ani. Cea mai mică vârstă a mamei la naștere a fost de 11 ani.

Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupațional. În anul 2024 ponderea copiilor născuți-vii de către mame casnice a crescut față de anul precedent, de la 35% în anul 2023 la 37,9% în anul 2024 (în scădere față 38,6% în anul 2015). Un procent de 56,1% născuți-vii au avut mame salariate, în creștere comparativ cu zece ani în urmă (48,5%). În anul 2024, în mediul rural, 50,3% din numărul născuților-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 25,1% din numărul născuților-vii au avut mame casnice.

De asemenea, în anul 2024 ponderea născuților-vii de către femeile cu nivel superior de educație a crescut față de anul precedent, 33% dintre născuții-vii aveau mame cu studii superioare, mai mult cu 2,9 puncte procentuale față de 2023 și mai mult cu 4,9 puncte procentuale față de 2015 (28,1%), iar ponderea născuților-vii de către mamele cu nivel de educație mediu: profesional, liceal și postliceal (38,1%) a scăzut față de anul precedent cu 2,6 puncte procentuale.

Speranța de viață la naștere a femeilor, în anul 2024, a fost de 80,69 ani (81,43 ani în urban și 79,73 ani în rural).

În ceea ce privește rata nupțialității, în anul 2024 aceasta a fost de 4,7 căsătorii la 1.000 locuitori (5,1 căsătorii la 1.000 locuitori în anul 2023 și de 5,6 căsătorii la 1000 locuitori în 2015). Din totalul de 101.442 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (17.377 căsătorii), iar cele mai puține în luna ianuarie (3.811 căsătorii). 'România se situează printre țările cu o nupțialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupțialității în UE-27 a fost în anul 2023 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4‰', precizează INS.

Vârsta medie la căsătorie, în anul 2024 a scăzut față de anul precedent, în medie, cu 0,3 ani atât la femei cât și la bărbați. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 31,4 ani (față de 31,7 ani în 2023), iar a bărbaților de 34,4, (față de 34,7 ani în 2023). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2024, 28,8 ani pentru femei (29,1 ani în 2023) și 32,0 ani pentru bărbați (32,4 ani în 2023).

Pe de altă parte, în anul 2024, s-au înregistrat 20.692 divorțuri , cu o rată a divorțialității de 0,96 divorțuri la 1.000 locuitori (1,04 divorțuri la 1.000 locuitori în anul 2023 și 1,41 divorțuri la 1.000 locuitori îm 2015). Totuși, nivelul divorțialității se menține relativ scăzut comparativ cu alte țări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorțialității în UE-27 a fost în anul 2023 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,6‰. Ponderea primului divorț în numărul total al divorțurilor a fost de 93,1% atât pentru femei cât și pentru bărbați.

Din repartizarea pe grupe de vârstă și sexe a persoanelor care au divorțat se poate observa că în medie, divorțul apare cu cea mai mare frecvență la grupa de vârstă 45-49 ani, în cazul bărbaților (17,7% dintre divorțuri), și în cazul femeilor la grupa de vârstă 35-39 ani (18,5% dintre divorțuri). Vârsta medie la divorț a fost de 41,4 ani pentru femei și 44,9 ani pentru bărbați.

În ceea ce privește participarea populației la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2025, relevă faptul că populația ocupată era de 7,742 milioane de persoane (în scădere cu 882.000 persoane față de acum zece ani), iar dintre acestea, femeile reprezentau 42,6%.

Pe activități ale economiei naționale, în trimestrul III 2025, femeile erau majoritare în sănătate și asistență socială (82%), învățământ (77,4%), intermedieri financiare și asigurări (66,9%), activități profesionale, științifice și tehnice (63,1%), hoteluri și restaurante (64,8%) și în comerț cu ridicata și cu amănuntul (58,2%).

Repartizarea populației ocupate pe grupe de ocupații evidențiază faptul că, în trimestrul III 2025, femeile aveau o pondere majoritară în grupele: lucrători în domeniul serviciilor (67,7%), funcționari administrativi (65,2%), specialiști în diverse domenii de activitate (58,1%) și tehnicieni și alți specialiști în domeniul tehnic (56,6%).

În privința nivelului de educație absolvit, în trimestrul III 2025, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 29% erau absolvente ale învățământului superior (în creștere față de 23,3% în urmă cu zece ani), 6,6% ale învățământului postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri, 44,8% ale învățământului liceal, iar 9,8% ale școlilor profesionale și de ucenici.

Din totalul persoanelor absolvente de doctorat, femeile reprezentau 52,1%.

În anul 2024, câștigul salarial mediu net lunar a fost 4.959 lei, iar femeile au câștigat în medie cu 5,4%, respectiv cu 275 lei/lună mai puțin decât bărbații (4.815 lei câștigul salarial mediu net al femeilor, față de 5.090 lei al bărbaților).

Datele INS mai arată că în anul 2025, 93,1% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.

'Persoanele de sex feminin, în vârstă de 16-74 ani, au menționat că navigarea pe internet în interes personal a avut ca principale scopuri: participarea la rețelele de socializare, 85,9% în totalul femeilor care au folosit internetul în ultimele 3 luni; efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (83,7%), utilizarea mesageriei instant (77,4%), citirea online a site-urilor de știri (60,9%), găsirea de informații despre bunuri și servicii (59,4%) și căutarea de informații despre sănătate (54,6%)', se mai precizează în comunicatul INS transmis cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)