Câștigul salarial mediu net la nivel național a crescut anul trecut cu 307 lei, la 5.266 lei (statistică)
Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8.716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare față de anul precedent, în timp ce câștigul mediu net a ajuns 5.266 lei, în creștere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri.
Cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2025, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+94,3%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+72,6%), intermedieri financiare și asigurări (+71,1%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+61,0%), industria extractivă (+36,1%), respectiv în administrație publică (+35,0%).
Pe de altă parte, cele mai mici valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare comparativ cu media pe economie s-au consemnat în sectoarele: hoteluri și restaurante (-37,3%), alte activități de servicii (-32,5%), agricultură, silvicultură și pescuit (-21,1%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,8%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-17,2%), respectiv în tranzacții imobiliare (-15,5%).
Potrivit datelor INS, pentru anul 2025, indicele câștigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum al populației) a fost 246,3% față de anul 1990, mai mic cu 2,6 puncte procentuale față de anul precedent.
Datele statistice oficiale arată că salariații femei au câștigat în medie, în expresie brută, cu 4,8% mai puțin decât salariații bărbați, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 8.489 lei (față de 8.921 lei al salariaților bărbați). În expresie netă, salariații femei au câștigat cu 5,2%, respectiv cu 278 lei lunar mai puțin decât salariații bărbați (5120 lei câștigul salarial mediu net al salariaților femei, față de 5.398 lei al salariaților bărbați).
Salariații bărbați au realizat câștiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităților economice, iar cele mai semnificative diferențe s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (+40%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+27,1%), industria prelucrătoare (+20,6%), telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+17,2%), comerț cu ridicata și cu amănuntul (+15,0%), respectiv în alte activități de servicii (+10,7%).
În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2025 s-a situat sub media pe economie în 35 județe.
Astfel, cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele Botoșani (4.059 lei, cu 22,9% sub media pe economie), Teleorman (4.066 lei, cu 22,8% sub media pe economie), Vrancea (4.114 lei, cu 21,9% sub media pe economie), Bistrița-Năsăud (4.130 lei, cu 21,6% sub media pe economie), Vâlcea (4.138 lei, cu 21,4% sub media pe economie), respectiv în Vaslui (4.160 lei, cu 21% sub media pe economie).
La polul opus, câștiguri salariale medii nete lunare peste media pe economie s-au înregistrat în Municipiul București (7.150 lei, cu 35,8% peste media pe economie), respectiv în județele Cluj (6.263 lei, cu 18,9% peste media pe economie), Timiș (5.823 lei, cu 10,6% peste media pe economie), Iași (5.355 lei, cu 1,7% peste media pe economie), Ilfov (5.317 lei, cu 1% peste media pe economie), Sibiu (5274 lei, cu 0,2% peste media pe economie) și Brașov (5.272 lei, cu 0,1% peste media pe economie).
Potrivit datelor INS, costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2025 a fost 9.126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent.
Costul mediu lunar a crescut în toate activitățile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+20,7%), tranzacții imobiliare (+19,4%), comerț cu ridicata și cu amănuntul, respectiv hoteluri și restaurante (+12,2% pentru fiecare în parte), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+11,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (+11,3%), respectiv în intermedieri financiare și asigurări (+11,1%).
''În vederea sprijinirii unităților economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de șomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forței de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferențe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, comerț cu ridicata și cu amănuntul, construcții, hoteluri și restaurante, respectiv agricultură, silvicultură și pescuit'', precizează INS în comunicatul transmis AGERPRES.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+93,9%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+73,0%), intermedieri financiare și asigurări (+72,3%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+64,6%), respectiv în industria extractivă (+26,7%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice din hoteluri și restaurante (-38,8%), alte activități de servicii (-34,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-22,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport, respectiv activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,6% pentru fiecare în parte).
În anul 2025, numărul mediu al salariaților a fost 5526,4 mii persoane. Ca urmare a extinderii activității anumitor unități economico-sociale, numărul mediu al salariaților a crescut pe parcursul anului 2025 cu 73.200 persoane comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaților bărbați a predominat ca și în anii precedenți, reprezentând 52,4% din totalul salariaților (respectiv 2898,0 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 37.900 persoane, iar cel al salariaților femei cu 35.300 persoane.
Activitățile din construcții și industria extractivă au fost desfășurate cu preponderență de salariații bărbați și au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaților acestor activități economice.
Principalele activități economice în care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate și asistență socială (79,6%), învățământ (72,7%), intermedieri financiare și asigurări (70,3%), hoteluri și restaurante (60,2%), administrație publică (60,1%), activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (59%).
Potrivit statisticii, repartizarea salariaților pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terțiar (65,1%) (44,9% în servicii comerciale, iar 20,2% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie și construcții) au lucrat 32,5% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și pescuit) doar 2,4%.
Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaților s-au înregistrat în comerț cu ridicata și cu amănuntul (+28.000 persoane), sănătate și asistență socială (+14.300 persoane), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+12.100 persoane), construcții (+11.300 persoane), hoteluri și restaurante (+7.800 persoane), tranzacții imobiliare (+5.600 persoane).
La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaților s-au observat în industria prelucrătoare (-17.500 persoane), administrația publică (-4.500 persoane), respectiv în activități de spectacole, culturale, sportive și recreative (-1.500 persoane).
Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2025 a fost 5,761 milioane persoane. Comparativ cu sfârșitul anului precedent, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 8.500 persoane, din care 7.700 persoane au fost salariați bărbați.
În profil teritorial, efectivul salariaților a crescut față de sfârșitul anului precedent în regiunile: București-Ilfov (+8.000 persoane), Nord-Est (+6.400 persoane), Nord-Vest (+5.200 persoane), respectiv Centru (+2.800 persoane). În celelalte regiuni, efectivul salariaților s-a diminuat comparativ cu finalul anului precedent, astfel: cu 6.800 persoane în regiunea Vest, cu 3.100 persoane în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 2.800 persoane în regiunea Sud-Muntenia, respectiv cu 1.200 persoane în regiunea Sud-Est.
În regiunea București-Ilfov s-au concentrat 22,8% din salariații din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,6%).
Regiunile de dezvoltare în care activitățile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,7%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), Sud-Vest Oltenia (3,0%), Vest (2,9%), respectiv Centru (2,5%).
Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporție a salariaților din sectorul industriei și construcțiilor mai mare decât ponderea la nivel național (32,3%) au fost: Centru (39,0%), Sud-Muntenia (37,5%), Nord-Vest (36,6%), Vest (36,4%), Sud-Vest Oltenia (34,6%), respectiv Sud-Est (32,5%).
Cea mai mare pondere a salariaților din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea București-Ilfov (62,0% față de 45,4% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,0% față de 19,9% ponderea la nivel național).
La sfârșitul anului 2025, efectivul salariaților din societățile cu capital privat a fost majoritar (77,4%) și a înregistrat o creștere cu 0,5% comparativ cu anul precedent.
Distribuția salariaților după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societățile comerciale au reprezentat 80,5% din efectivul salariaților la sfârșitul anului, în creștere cu 0,6% față de anul precedent. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Răzvan Popescu: 2027 va însemna tranziția companiei Romgaz de la producător tradițional de gaze la o companie energetică integrată
Anul 2027 va însemna tranziția Romgaz de la un producător tradițional de gaz natural la un grup energetic integrat, care nu numai că va asigura securitatea energetică a României, ci și securitatea alimentară, prin Azomureș, a declarat, marți, Răzvan Popescu, CEO al companiei, la o conferință pe teme energetice. ''2027 &icir
Costreie: Școala trebuie să devină relevantă și să îi învețe pe copii să gândească, nu doar să acumuleze informații
Școala românească trebuie să devină mai relevantă pentru viața de zi cu zi, iar modelul educațional trebuie schimbat astfel încât elevii să învețe să gândească și să înțeleagă informațiile, nu doar să le acumuleze, a declarat, marți, ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, la evenimentul de lansare a cercetării ''
ANRE a retras licența de furnizare a energiei electrice a IBN Energy; nu este afectat niciun consumator
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a retras licența de furnizare a energiei electrice a societății IBN Energy SRL, după ce a constatat încălcări repetate ale obligațiilor legale și de licență, inclusiv neconstituirea unei garanții financiare de peste 3,5 milioane de lei. ''Comitetul de reglementare
Neel (FPE): Anul viitor vom avea o nouă provocare - interzicerea gazului rusesc; trebuie să aducem mai multă capacitate în piață
Interzicerea importurilor de gaze rusești din 2027 va reprezenta o nouă provocare, ce va avea un impact semnificativ asupra acestei regiuni, și, deși pentru producătorii români poate fi o veste bună, aceștia trebuie să accelereze dezvoltarea pentru a aduce mai multă capacitate pe piață, a declarat, marți, Franck Neel, președintele Federației Patronale a Energie
Pîrcălăbescu (Romarm): Primele 10 luni au fost un dezastru pentru 99% din companiile românești din industria de apărare
Primele zece luni ale anului au fost un dezastru pentru 99% din companiile românești din industria de apărare, pentru că nu au avut comenzi și nicio perspectivă, a declarat, marți, Răzvan Pîrcălăbescu, director general la companiei Romarm, la un eveniment de specialitate. ''Discutăm astăzi despre bilanțul industriei naționa
Chiriac/ CONAF: România nu are un deficit de capital uman feminin, are un deficit de conversie; se corectează prin arhitectura instituțională
Peste 1,3 milioane de femei din România sunt înregistrate cu statut ocupațional casnic, iar rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, comparativ cu media europeană de 71,3%, potrivit cercetării ''România nevalorificată'', prezentată marți de președinta Confederației Naționale pentru Antrepr
Andrei (INS): Aproximativ 38% dintre copiii născuți în România în 2023 aveau mame casnice
Aproximativ 38% dintre copiii născuți în România în anul 2023 aveau mame casnice, iar în mediul rural ponderea se apropia de 50%, a declarat, marți, președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la evenimentul de lansare a cercetării ''România nevalorificată''. ''&
Intenția de preluare a Dogan Media International de către Grupul Clever, în analiza Consiliului Concurenței
Tranzacția prin care Content Project SRL și Clever Media Network SRL, companii care fac parte din Grupul Clever, intenționează să achiziționeze Dogan Media International S.A. este analizată de Consiliul Concurenței. Potrivit unui comunicat de presă al autorității de concurență, transmis marți AGERPRES, în conformitate cu prevederile Legi
Leul s-a depreciat, marți, în raport cu euro, dar a crescut față de dolar
Moneda națională s-a depreciat, marți, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,3443 lei, în creștere cu 0,17 bani (+0,03%) față de cotația precedentă, de 5,3426 lei. Valoarea leului a crescut însă comparativ cu dolarul, moneda americană fiind cotată la 4,7617 lei, în scăder
Petrescu (ASF): De la 'Name and Shame' la 'Name and Shine', o perspectivă diferită asupra guvernanței corporative
Guvernanța corporativă nu ar trebui să se definească exclusiv prin identificarea eșecurilor, expunerea deficiențelor și sancționarea practicilor necorespunzătoare ci ar trebui să însemne, în egală măsură, recunoașterea excelenței, promovarea exemplelor de bună practică și încurajarea celor care stabilesc standarde mai ridicate, consideră președintele Autori
Mecanismul de compensare de 2 miliarde de lei pentru stingerea plăților restante ale administrațiilor locale devine operațional (minister)
Ministerul Finanțelor a aprobat și publicat normele de aplicare a mecanismului de compensare de 2 miliarde de lei pentru stingerea plăților restante ale administrațiilor publice locale, a anunțat, marți, instituția. 'Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a semnat Ordinul pentru punerea în aplicare a prevederilor art.17 alin.(3)-(19) din Ordonanța d
Chisăliță: Ieri le-am prezentat furnizorilor măsurile care urmează să se aplice în perioada următoare; așteptăm feedback-ul lor
Reprezentanții Ministerului Energiei au avut luni o întâlnire cu furnizorii de energie, cărora le-au fost prezentate măsurile avute în vedere pentru perioada imediat următoare și, în funcție de feedback-ul acestora, vor continua discuțiile și cu celelate instituții, a declarat, marți, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. 'Ieri a f
Ministerul Finanțelor a atras, marți, 160 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni
Ministerul Finanțelor a atras, marți, 160 milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitația de luni, când a împrumutat 2,901 miliarde de lei, printr-o emisiune de obligațiuni cu o maturitate reziduală la 36 luni, la un randament mediu de 6,6% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiu
Unitatea 2 CNE Cernavodă va fi sincronizată la Sistemul Energetic Național în data de 11 noiembrie
Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi sincronizată miercuri la Sistemul Energetic Național (SEN), urmând să atingă puterea nominală în data de 12 noiembrie 2026, informează Nuclearelectrica, printr-un raport transmis Bursei de Valori București. 'Toate manevrele de repornire și reconectare a Unității 2 la SEN se realizează în baza p
Chisăliță: În momentul de față se realizează o analiză tehnică la Cernavodă, pentru a vedea ce s-a întâmplat efectiv la Unitatea 1
Defecțiunea apărută luni seara la Unitatea 1 de la Cernavodă a fost în zona instalației tehnologice de producere a energiei electrice, la turbina de abur, și în prezent se desfășoară o analiză tehnică la fața locului, a declarat, marți, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. 'N-a fost o problemă la nivelul reactorului. A fost o problemă î