logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Nazare: Creșterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit, ci trebuie câștigată prin productivitate

Imagine din galeria Agerpres

Modelul nostru de creștere s-a bazat prea mult timp pe un consum alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari, erodând fundamentele economice, iar ceea ce traversează România în prezent nu este o criză, ci consecința anticipată a unei schimbări deliberate de paradigmă, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

'În ultimele două decenii, România a realizat o convergență remarcabilă a veniturilor, susținută de integrarea europeană. Cu toate acestea, așa cum arată și rapoartele Băncii Mondiale, acest progres a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice tot mai pronunțate și de disparități regionale vizibile.(...) Trecerea de la categoria de venit mediu la venit ridicat nu e nici automată, nici garantată. Știu că ritmul de creștere de 0,6% înregistrat în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au ridicat semne legitime de întrebare. Însă o spun cât se poate de hotărât: ceea ce traversează România astăzi nu este o criză. Este consecința anticipată, și aș spune necesară pe alocuri, a unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp, modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând în același timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția inevitabil vine cu costuri de tranziție. În Europa de astăzi, în lumea de astăzi, sub presiunea geopolitică cu condiții financiare tot mai restrictive și o nouă agendă a competitivității, creșterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit, aceasta trebuie câștigată prin productivitate', a explicat ministrul, la dezbaterea 'România: creștere economică bazată pe competitivitate', organizată de Guvernul României în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.



El a subliniat că efortul de consolidare implementat în 2025 și 2026 este poate cel mai ambițios din istoria postaderare a României, iar rezultatele confirmă validitatea abordării: la sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a coborât la 7,7% din PIB, semnificativ sub ținta de 8,4%, ceea ce reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de situația din 2024.

Ministrul de resort a amintit că au fost reduse cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB și protejate investițiile publice.

'Subliniez acest lucru tocmai pentru a surprinde filosofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă. Bineînțeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu. (...) Consolidarea fiscală este însă un mijloc, nu este un scop în sine. Adevărata provocare care ne aduce împreună astăzi este să construim un model de creștere care nu doar se revigorează, ci se transformă, un model care să mute România de la cererea bazată pe deficit către competitivitatea bazată pe producție.
Aceasta este logica din spatele pachetului comprehensiv de relansare economică adoptat săptămâna trecută', a precizat ministrul Finanțelor.

Acesta a reamintit câteva elemente din acest pachet, care schimbă 'fundamental datele problemei'. Astfel, a spus Nazare, pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și, acolo unde este oportun, participație la capital.

'Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare. Actualizăm semnificativ și sprijinul pentru inovare. România avea deja facilități pentru cercetare și dezvoltare, precum reducerea suplimentară de 50% sau scutirea de impozit pe venit pentru personalul de cercetare, dar noutatea pe care am introdus-o este acest credit fiscal de 10% pentru cercetare, dezvoltare, care reduce direct obligația fiscală și transmite un semnal puternic de predictibilitate investitorilor', a afirmat șeful de la Finanțe.

Alături de acesta, el a reamintit și de schema de Hub România, care vine în sprijinul IMM-urilor inovatoare cu granturi și o deducere de până la 200% pentru active corporale și necorporale în tehnologii de frontieră, precum inteligența artificială, biotehnologiile, robotică avansată.

'Aceste instrumente sunt concepute pentru a accelera parcursul de la laborator la piață, acolo unde tabloul european al inovării clasează în continuare România ca inovator emergent, la aproximativ 38% din media Uniunii Europene', a menționat Alexandru Nazare.

Ministrul a adăugat că, pe partea de finanțare, a fost introdusă amortizarea super accelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026, un impozit unic de 1% pentru micro-întreprinderi și o bonificație de 3% pentru plata la termen a obligațiilor fiscale atât pentru persoane juridice, cât și pentru PFA-uri. De asemenea, a fost ridicat plafonul pentru TVA la încasare și a fost capitalizată Banca de Investiții și Dezvoltare, fiind introduse, în plus, și garanții pentru a cataliza creditarea privată destinată investițiilor productive.

'România pornește de la o poziție mai promițătoare decât sugerează uneori indicatorii agregați. Sectorul nostru IT este printre cele mai dinamice din Europa, iar, din perspectiva Ministerului de Finanțe, digitalizarea nu mai este un simplu proiect de modernizare administrativă, este politică macroeconomică. Fiecare pas pe care îl facem în digitalizarea fiscală întărește în același timp conformarea fiscală și pune cărămizile pentru un ecosistem digital mai robust în sectorul privat. Iar pachetul de relansare integrează de fapt această logică. Politica fiscală devine instrument de transformare tehnologică, nu doar cu o sursă de venit', a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit acestuia, agenda de reformă a României se înscrie ferm în dezbaterea europeană mai largă. Europa se confruntă cu un deficit de inovare, o piață unică digitală incompletă și dependențe strategice persistente în aprovizionarea cu resurse critice.

'Răspunsul trebuie să fie european ca anvergură, dar național ca execuție. În ECOFIN și în discuțiile intense avute în ultima perioadă cu OCDE, am pledat constant pentru finalizarea Uniunii Piețelor de Capital, pentru reechilibrarea poverii fiscale pe muncă, spre consum și capital, pentru un cadru european mai puternic de susținere a competitivității. Salutăm așadar ideea unui Fond European pentru Competitivitate în cadrul următorului cadru financiar multianual, care se aliniază strâns cu sectoarele pe care noi deja le prioritizăm în planul de relansare: materii critice, apărare, cercetare-dezvoltare, noi tehnologii', a punctat Nazare.

El a semnalat că, de asemenea, un element esențial îl reprezintă și accesul la finanțare, iar prin acest plan de relansare au fost puse băncile de stat 'la lucru', respectiv BID și EximBank, ca agenție de credit la export, pentru a susține proiecte cu valoare adăugată mai mare. Totodată, printre măsurile recente este dezvoltată piața de capital locală și este lansată și o facilitate de pregătire a proiectelor în PPP (parteneriat public-privat), împreună cu instituții financiare internaționale.

'România nu este doar un beneficiar al solidarității europene. Industria noastră IT, poziția geostrategică, capitalul uman sunt activele reale în ecuația competitivității europene și noi intenționăm să le mobilizăm pe deplin. Strategia noastră se bazează pe trei priorități: prioritizarea investițiilor în fața cheltuielilor curente și de consum, maximizarea absorbției și a impactului fondurilor europene, reforme structurale care să facă piețele mai competitive și economia mai rezistentă la șoc. Ritmul schimbărilor tehnologice și geopolitice într-o lume tot mai volatilă, după cum chiar observăm în ultimele zile, face ca prețul reformelor amânate sau făcute pe jumătate să crească de la an la an. Le-aș spune partenerilor noștri, haideți să rescriem împreună această tranziție cu priorități clare, calendare realiste și expertiză adusă la masă din timp, cât opțiunile sunt deschise. (...) Nivelul nostru de ambiție nu este doar ca România să se alăture grupului țărilor cu venituri ridicate, ci ca România să contribuie decisiv la obiectivul unei Europe mai competitive și reziliente', a transmis ministrul Finanțelor. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Afisari: 730

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Economic Intern 10-06-2026 19:34

România pierde anual cel puțin 50 de milioane de euro la TVA pe fondul importurilor de porci și carne de porc (ministru)

România pierde anual cel puțin 50 de milioane de euro la TVA din cauza importurilor de porci vii și carne de porc din statele comunitare, a afirmat, miercuri, viceprim-ministrul și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, într-o conferință de presă. 'Ceea ce este important de menționat aici e că

Economic Intern 10-06-2026 19:06

Tanczos Barna începe demersurile la CE pentru scoaterea ursului de pe lista speciilor protejate: Situația nu mai poate fi tolerată

Viceprim-ministrul și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, a anunțat miercuri că începe demersurile la nivelul Comisiei Europene pentru scoaterea ursului brun de pe lista speciilor protejate și trecerea sa într-o altă anexă, pentru aceasta România urmând să fie sprijinită de mai multe state membre ale Uniuni

Economic Intern 10-06-2026 18:44

Tanczos: Din 24 aprilie, Ministerul Agriculturii a operat plăți totale de peste 463 milioane de euro către fermieri

O sumă de aproximativ 155 de milioane de lei este autorizată pentru plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură din Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), iar joi, în principiu, pleacă alte 47 de milioane de lei către fermieri, a anunțat, miercuri, viceprim-ministrul și ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, &i

Economic Intern 10-06-2026 17:33

ANRE a publicat proiectul Procedurii-cadru privind obligația furnizorilor de energie electrică și gaze de soluționare a plângerilor clienților

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a publicat în consultare proiectul de ordin pentru aprobarea Procedurii-cadru privind obligația furnizorilor de energie electrică și gaze naturale de soluționare a plângerilor clienților finali. 'Proiectul de ordin supus consultării publice introduce, în pri

Economic Intern 10-06-2026 17:10

Tanczos: Am propus majorarea sprijinului pentru producătorii de cartofi de la 200 de euro/ha la 800 de euro/ha

Sprijinul pentru producătorii de cartofi ar putea fi majorat de la 200 de euro/ha la 800 de euro/ha, întrucât, în continuare, la cartof deficitul de balanță comercială este uriaș, a anunțat, miercuri, viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tanczos Barna, într-o conferință de presă.

Economic Intern 10-06-2026 16:20

Consiliul Concurenței a câștigat procesele cu două bănci implicate în investigația privind stabilirea ROBOR

Consiliul Concurenței a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR, care au solicitat instanțelor (Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București) suspendarea unor proceduri derulate legal de autoritatea de concurență, pentru a bloca finalizarea cazului, conform unui comunicat de presă.

Economic Intern 10-06-2026 15:54

AHK România: Reducerea birocrației și modernizarea administrației sunt necesare pentru creșterea încrederii investitorilor

Reprezentanții mediului de afaceri româno-german solicită măsuri pentru îmbunătățirea credibilității financiare a statului, reducerea birocrației și modernizarea administrației publice, pentru consolidarea încrederii investitorilor și susținerea dezvoltării economice, potrivit concluziilor Adunării Generale a membrilor Camerei de Comerț și Industrie

Economic Intern 10-06-2026 15:01

Memorandum de cooperare între CCIB și Camera de Comerț și Industrie Estonia

Un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea instituțională și sprijinirea mediului de afaceri a fost semnat recent între Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) și Camera de Comerț și Industrie Estonia (CCIE), în cadrul unei întâlniri de afaceri desfășurate la Palatul CCIB. Potrivit unui c

Economic Intern 10-06-2026 14:45

Pîslaru: Reforma salarizării nu poate fi construită împotriva celor care lucrează în sistemul public, ci împreună cu ei

Reforma salarizării nu poate fi construită împotriva celor care lucrează în sistemul public, ci împreună cu ei, iar dialogul este absolut necesar atunci când este bazat pe argumente și soluții, transmite ministrul interimar Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Am discutat în ultimele z

Economic Intern 10-06-2026 14:40

Vevera: Francofonia nu este numai un spațiu comun de cultură și de civilizație, ci și de promovare a business-ului

Francofonia nu este numai un spațiu comun de cultură și de civilizație, ci și de promovare a business-ului, pentru că o limbă comună și elementele sale creează primul pas în ceea ce privește cooperarea, a declarat, miercuri, Adrian-Victor Vevera, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București, la un evenim

Economic Intern 10-06-2026 13:36

România are circa 250.000 de specialiști în IT, cu o contribuție a industriei de 8% din PIB (specialist)

România are circa 250.000 de specialiști în IT, cu o contribuție a industriei de 8% din PIB, a declarat, miercuri, Mihai Matei, vicepreședinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), la un eveniment de specialitate. 'Piața românească de IT a crescut foarte mult și consistent în ultimii a

Economic Intern 10-06-2026 12:40

Rata șomajului în România a fost ușor peste media din UE în 2025

Rata șomajului în Uniunea Europeană a crescut ușor, cu 0,1 puncte procentuale, până la 6% în 2025, arată cifrele publicate miercuri de Eurostat. În rândul statelor membre, Spania a avut anul trecut cea mai ridicată rată a șomajului (10,5%), urmată de Finlanda (9,7%) și Grecia (8,9%). Țările cu cele mai mici rate a

Economic Intern 10-06-2026 12:09

INHGA: Cod galben de inundații pe râuri din 14 județe, până joi la prânz

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis miercuri o avertizare Cod galben de inundații, valabilă până joi la ora 12:00, pentru râuri din 14 județe, unde se pot produce viituri rapide, inundații locale și creșteri de debite și niveluri. Potrivit hidrologilor, avertizarea vizează sectoare de râur

Economic Intern 10-06-2026 12:08

CORECTURĂ Gheorghiu: TAROM are datorii de 930 milioane lei și pierderi estimate la 186 milioane lei în 2025

În știrea cu titlul 'Gheorghiu: TAROM are datorii de 930 milioane lei și pierderi estimate la 186 milioane lei în 2026', difuzată miercuri, la ora 12:08, pe fluxul Economic Intern şi www.agerpres.ro, în titlu și în lead se va citi corect '2025'. Reluăm știrea în

Economic Intern 10-06-2026 11:45

ITM București: Amenzi de peste 2 milioane de lei pe șantiere; 58 de persoane depistate fără forme legale de muncă

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) București a aplicat amenzi de peste 2 milioane de lei în urma unor controale desfășurate pe șantiere din Capitală, în cadrul cărora au fost identificate 58 de persoane care lucrau fără forme legale. Potrivit unui comunicat al instituției, acțiunea de control în domeniul construcțiilor a