Deficitul bugetului consolidat a urcat la 3,68% din PIB după primele șase luni ale acestui an, de la 3,39% la finalul lunii mai, și a ajuns la 69,80 miliarde de lei, potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.

Anul trecut, deficitul bugetar era de 63,67 miliarde de lei în aceeași perioadă, respectiv 3,62% din PIB.

Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale au însumat 310,52 miliarde de lei în primele șase luni ale anului 2025, înregistrând o creștere de 12,7% (an/an), susținută atât de avansul veniturilor curente - în principal impozitul pe salarii și venit și contribuții de asigurări - cât și de evoluția veniturilor din fonduri europene. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale (+0,5 pp în cazul veniturilor curente - cu precădere impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări și +0,24 pp la fonduri europene).

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,34 miliarde lei, înregistrând o creștere de 21,8% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (22%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (11,8%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții, sectorul agricol, industria alimentară și din activitățile de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,46 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,6% (an/an), ușor sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele șase luni ale anului trecut (10,9 miliarde lei în ianuarie - iunie 2025, față de 8,4 miliarde lei în ianuarie - iunie 2024).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 17,23 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,9% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.

Încasările nete din TVA au însumat 59,27 miliarde lei, marcând o creștere de 3,8% (an/an). Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+9,7%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (16,41 miliarde lei în ianuarie -iunie 2025, comparativ cu 14,96 miliarde lei în ianuarie - iunie 2024), cât și de un efect de bază ridicat și o dinamică mai temperată a cifrei de afaceri. Totodată, încasările mai accelerate din iunie pot fi atribuite unui efect de bază favorabil, generat de nivelul scăzut al bazei de impozitare din iunie 2024.

Veniturile din accize au însumat 21,96 miliarde lei, consemnând o creștere de 11,9% (an/an), în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+13,6%) și accizele pentru produsele din tutun (11,6%). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 28,68 miliarde lei, în creștere cu 7,7%, în condițiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România - S.A. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,07 miliarde lei, în creștere cu 30,9% (an/an).

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 380,32 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 12,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 19,3% din PIB la 20,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 85,46 miliarde lei, în creștere cu 10,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,5% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 45,51 miliarde lei, în creștere cu 1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 2,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 25,23 miliarde lei, cu 7,62 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126,57 miliarde lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 6 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 1,71 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,59 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (581,21 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 9,01 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 29,91 miliarde lei, în creștere cu 22,19% față de aceeași perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 50,44 miliarde lei, cu 9,03% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 46,27 miliarde.

Bugetul pentru anul în curs este construit pe o creștere economică de 2,5% și un deficit bugetar de 7% din PIB. Anul trecut, deficitul a fost de 9,3% din PIB.

Consiliul ECOFIN a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României la 3 aprilie 2020.

În luna iunie a acestui an, Consiliul Uniunii Europene a publicat o recomandare conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026 și a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca țara să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)