Piața românească a berii, la un minim istoric în 2025, pe fondul creșterii galopante a accizelor
Piața berii din România a scăzut cu 4% în 2025, la un minim istoric, respectiv 14,4 milioane de hectolitri, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, pe fondul creșterii accizei la bere cu 26,2% în ultimele 15 luni, a anunțat, luni, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu.
După o relativă stabilizare în 2024, la aproximativ 15 milioane de hectolitri, datele din 2025 confirmă faptul că nu este vorba despre o fluctuație punctuală, ci despre un trend de contracție îngrijorător, piața cumulând o scădere de aproximativ 15% în ultimii patru ani.
'Aici avem o evoluție a pieței berii din România în ultimii 21 de ani. 21 de ani, pentru că atâția avem noi de activitate. Sectorul berii din Romania este un constant contributor și putem să observăm că suntem acum la nivelul anului 2025, la pragul minim istoric în ceea ce privește piața berii din România: 14,4 milioane de hectolitri. Dacă în 2025, vă spuneam că ne-am stabilizat după o cădere de câțiva ani și 2024 era un an în care stabilizasem piața în jur de 15 milioane, cu dorința, cu speranța de a continua investițiile și de a fi mai aproape de consumatorul român, din păcate acest lucru nu s-a întâmplat anul trecut. Și dacă ar fi să ne uităm la ceva specific sectorului berii, ne putem uita la acciza la bere', a afirmat Bratu, într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, în ultimii patru ani, creșterea accizei a fost de 55%, iar în ultimele 15 luni cu 26,2%.
'Am avut o creștere galopantă, dacă pot spune așa, în ultimii patru ani de zile, de plus 55% creșterea accizei în lei. Dar cel mai dramatic este că doar în ultimele 15 luni, practic de la 1 ianuarie 2025 până în prezent, acciza a crescut cu 26,2%. Asta înseamnă foarte mult și ne îndepărtează, dacă vreți, de ceea ce înseamnă politica fiscală a țărilor care contează din punct de vedere al producției - și mă refer aici la Germania, față de care noi suntem cu aproximativ 46% mai scumpi în termen de acciză decât dacă am fi plătit-o în Germania. Unde ne duce această creștere de acciză? Din păcate, încasările pe care statul român le-a avut direct de la producătorii de bere, membrii în Asociație, au fost mai mici anul trecut. Deci, am avut o creștere de acciză suficient de mare, de 14,7% în 2025, dar încasările, contribuțiile directe, cât au plătit producătorii de bere, au scăzut cu aproape 30 de milioane de euro. Din păcate, creșterea de acciză a părut a fi o soluție, dar nu a fost o soluție în ceea ce privește încasările pe care le-au avut. Consecința este acest minim istoric', a explicat el.
Directorul general al Berarilor României a reiterat că mediul privat are nevoie de stabilitate și predictibilitate.
În acest context, se observă o migrare a consumului de bere din Horeca spre acasă. Practic, ponderea berii consumate în restaurante, pub-uri și terase a ajuns la 9% din total, de asemenea un minim istoric.
'Ce mai observăm este o migrare a consumului din Horeca către acasă. Horeca în 2025 pentru noi, pentru sectorul nostru, a ajuns iarăși la un minim istoric. 9% din berea consumată în România este în restaurante, terase, pub-uri. Ne-am dori să fim mai mult în acest segment, dar nu este lipsa noastră de disponibilitate, nu este lipsă noastră de prezență, este un obicei pe care românii ar trebui să-l adopte, de a socializa mai mult la restaurante, de a fi mai prezenți acolo și, nu în ultimul rând (...) avem în continuare o capacitate excedentară. Am produs - și era pe graficul anterior - în 2008 depășisem 20 de milioane de hectolitri. Avem aproximativ 30% capacitate de producție pe care o putem folosi. Sunt investiții care au fost realizate pentru această capacitate de producții și este păcat că nu putem produce și este păcat că importurile încep să penetreze și mai mult piața din România', a atenționat Constantin Bratu.
Astfel, ca o consecință a dificultăților din sector, din perspectiva creșterii de acciză, a fiscalității, importurile de bere au crescut cu 35%, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă.
'Până acum un an de zile, sectorul berii era undeva la aproximativ 3% din piață. Anul trecut am ajuns la 4,5%. Suntem unul dintre puținele sectoare în care cererea este acoperită de producția națională în proporție de 95,5%. Dar acest trend de creștere a importurilor îl luăm ca un semnal de alarmă și îl luam ca pe un mesaj pe care decidenții ar trebui să-l aibă în vedere atunci când stabilesc arbitrar politici fiscale directe pe un sector cu o asemenea implicație și o ramificație națională. Exporturile s-au păstrat în limita de 3% aproximativ, dar asta în condițiile scăderii de piață. Dacă piața și-ar fi păstrat trendul, ne-am fi dus către aproximativ 2% exporturi', a explicat acesta.
Șeful berarilor a subliniat că la nivelul anului 2025 erau 57.800 de angajați direct și indirect în sectorul berii, în condițiile în care în 2024 numărul acestora se ridica la aproape 60.000.
În ceea ce privește preferințele românilor, berea lager, tip Pils, clasică, rămâne în continuare în top. În schimb, berile fără alcool - fie simple, fie mixurile - au avut cea mai mare creștere în 2025, cu 10 puncte procentuale.
2025 a fost, însă, un an al investițiilor, care s-au ridicat la aproximativ 100 de milioane de euro, în creștere față de în 2024 când investițiile s-au cifrat la 75 de milioane de euro.
'Investițiile tot timpul se realizează în anul curent, dar ele se decid cu un an înainte. Și dacă în 2024 am avut o stabilitate de piață de 15 milioane hectolitri, dorința producătorilor a fost să păstreze acest lucru și investițiile au crescut în 2025. Și tot timpul, în anul în care avem piață în evoluție pozitivă sau stabilitate, avem investiții în creștere. Pentru că în momentul în care piața este în scădere și este într-o contracție, cum o avem de 15% în ultimii patru ani, presiunea la nivel de producători de bere este foarte mare. Dar suntem un sector care doar în 21 de ani am investit 2,2 miliarde de euro. Nu sunt calculate aici investițiile anterioare formării asociației, când s-au investit foarte mult și au fost fabrici construite de la zero în România. 5,63 de miliarde de euro total contribuții la bugetul de stat, sunt sume impresionante, dacă vreți le putem translata în stadioane, în bazine olimpice, în ce doriți, dar sunt niște cifre care ajută economia națională. De asemenea, știți că suntem sectorul cu zero evaziune fiscală din România din punct de vedere al producției', a adăugat reprezentantul asociației.
Prezent la conferința de presă, președintele Asociației Berarii României, Boris Miloushev, a remarcat că berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România, în condițiile în care peste 95% din consum este acoperit din producția internă.
'Sectorul berii este un vector major de contribuție locală în economia României: berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producția internă. Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională - 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat', a spus acesta.
Astfel, în România există 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre județele țării. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Transportatorii solicită amânarea cu șase luni a aplicării TollRo
Patronatul Industriei de Transport și Logistică Astra și Asociația Operatorilor de Transport Rutier Apulum cer amânarea cu șase luni, până la 1 aprilie 2027, a aplicării TollRo, arătând că, pe 1 octombrie, statul începe să sancționeze transportatorii pentru un sistem pe care nici el nu l-a terminat. 'TollRo este încă în
FinBan: România are cea mai mică marjă la creditele pentru locuințe din regiune
Diferența dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost, în medie, de 2,52 puncte procentuale în România în perioada august 2016 - iulie 2026, sub nivelul din Ungaria (2,56 puncte) și Polonia (3,18 puncte), potrivit unei analize a Federației Patronale FinBan, realizate pe baza datelor BCE și BNR.
ANSVSA intră în campania europeană #NoBirdFlu, dedicată micilor crescători de păsări
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) se alătură campaniei #NoBirdFlu, pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și Comisia Europeană o derulează în această toamnă. Potrivit unui comunicat al instituției din România, transmis joi AGERPRES, campania se adresează în primul r&a
Nazare: Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în evaluarea S&P
Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în cadrul actualei evaluări a ratingului de țară realizate de S&P, a afirmat, joi, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'O nouă rundă de discuții la Finanțe azi cu experții S&P, în cadrul procedurii de evaluare a
MADR: Granturi directe pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în acest an
Crescătorii de porci pot accesa o schemă de ajutor de stat cu un buget în valoare de aproximativ 59 de milioane de lei pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Potrivit s
BID: România alocă 50 milioane euro pentru Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat joi acordul prin care participă, în numele și contul statului român, la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, o nouă platformă regională administrată de Fondul European de Investiții (FEI) și dedicată finanțării infrastructurii strategice în statele Uniunii Europene dintre Ma
AEI propune zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție, care cuprinde zece decizii prioritare, pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică. 'România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a pre
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antre
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după u
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui s
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Muni
APIA: Sprijin financiar de peste 2,1 milioane lei pentru crescătorii de animale
Peste 2,1 milioane de lei au ajuns la crescătorii de animale în baza cererilor de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026, a anunțat joi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul centrelor județene, efectuează plata ajutorului de stat &i
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, în scădere cu 9% în primele șapte luni
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9%, pe serie brută, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-16,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumuse
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au scăzut cu 2,4% în primele șapte luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut, pe serie brută, cu 2,4% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, și cu 1,3% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.


