Piața românească a berii, la un minim istoric în 2025, pe fondul creșterii galopante a accizelor
Piața berii din România a scăzut cu 4% în 2025, la un minim istoric, respectiv 14,4 milioane de hectolitri, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, pe fondul creșterii accizei la bere cu 26,2% în ultimele 15 luni, a anunțat, luni, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu.
După o relativă stabilizare în 2024, la aproximativ 15 milioane de hectolitri, datele din 2025 confirmă faptul că nu este vorba despre o fluctuație punctuală, ci despre un trend de contracție îngrijorător, piața cumulând o scădere de aproximativ 15% în ultimii patru ani.
'Aici avem o evoluție a pieței berii din România în ultimii 21 de ani. 21 de ani, pentru că atâția avem noi de activitate. Sectorul berii din Romania este un constant contributor și putem să observăm că suntem acum la nivelul anului 2025, la pragul minim istoric în ceea ce privește piața berii din România: 14,4 milioane de hectolitri. Dacă în 2025, vă spuneam că ne-am stabilizat după o cădere de câțiva ani și 2024 era un an în care stabilizasem piața în jur de 15 milioane, cu dorința, cu speranța de a continua investițiile și de a fi mai aproape de consumatorul român, din păcate acest lucru nu s-a întâmplat anul trecut. Și dacă ar fi să ne uităm la ceva specific sectorului berii, ne putem uita la acciza la bere', a afirmat Bratu, într-o conferință de presă.
Potrivit acestuia, în ultimii patru ani, creșterea accizei a fost de 55%, iar în ultimele 15 luni cu 26,2%.
'Am avut o creștere galopantă, dacă pot spune așa, în ultimii patru ani de zile, de plus 55% creșterea accizei în lei. Dar cel mai dramatic este că doar în ultimele 15 luni, practic de la 1 ianuarie 2025 până în prezent, acciza a crescut cu 26,2%. Asta înseamnă foarte mult și ne îndepărtează, dacă vreți, de ceea ce înseamnă politica fiscală a țărilor care contează din punct de vedere al producției - și mă refer aici la Germania, față de care noi suntem cu aproximativ 46% mai scumpi în termen de acciză decât dacă am fi plătit-o în Germania. Unde ne duce această creștere de acciză? Din păcate, încasările pe care statul român le-a avut direct de la producătorii de bere, membrii în Asociație, au fost mai mici anul trecut. Deci, am avut o creștere de acciză suficient de mare, de 14,7% în 2025, dar încasările, contribuțiile directe, cât au plătit producătorii de bere, au scăzut cu aproape 30 de milioane de euro. Din păcate, creșterea de acciză a părut a fi o soluție, dar nu a fost o soluție în ceea ce privește încasările pe care le-au avut. Consecința este acest minim istoric', a explicat el.
Directorul general al Berarilor României a reiterat că mediul privat are nevoie de stabilitate și predictibilitate.
În acest context, se observă o migrare a consumului de bere din Horeca spre acasă. Practic, ponderea berii consumate în restaurante, pub-uri și terase a ajuns la 9% din total, de asemenea un minim istoric.
'Ce mai observăm este o migrare a consumului din Horeca către acasă. Horeca în 2025 pentru noi, pentru sectorul nostru, a ajuns iarăși la un minim istoric. 9% din berea consumată în România este în restaurante, terase, pub-uri. Ne-am dori să fim mai mult în acest segment, dar nu este lipsa noastră de disponibilitate, nu este lipsă noastră de prezență, este un obicei pe care românii ar trebui să-l adopte, de a socializa mai mult la restaurante, de a fi mai prezenți acolo și, nu în ultimul rând (...) avem în continuare o capacitate excedentară. Am produs - și era pe graficul anterior - în 2008 depășisem 20 de milioane de hectolitri. Avem aproximativ 30% capacitate de producție pe care o putem folosi. Sunt investiții care au fost realizate pentru această capacitate de producții și este păcat că nu putem produce și este păcat că importurile încep să penetreze și mai mult piața din România', a atenționat Constantin Bratu.
Astfel, ca o consecință a dificultăților din sector, din perspectiva creșterii de acciză, a fiscalității, importurile de bere au crescut cu 35%, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă.
'Până acum un an de zile, sectorul berii era undeva la aproximativ 3% din piață. Anul trecut am ajuns la 4,5%. Suntem unul dintre puținele sectoare în care cererea este acoperită de producția națională în proporție de 95,5%. Dar acest trend de creștere a importurilor îl luăm ca un semnal de alarmă și îl luam ca pe un mesaj pe care decidenții ar trebui să-l aibă în vedere atunci când stabilesc arbitrar politici fiscale directe pe un sector cu o asemenea implicație și o ramificație națională. Exporturile s-au păstrat în limita de 3% aproximativ, dar asta în condițiile scăderii de piață. Dacă piața și-ar fi păstrat trendul, ne-am fi dus către aproximativ 2% exporturi', a explicat acesta.
Șeful berarilor a subliniat că la nivelul anului 2025 erau 57.800 de angajați direct și indirect în sectorul berii, în condițiile în care în 2024 numărul acestora se ridica la aproape 60.000.
În ceea ce privește preferințele românilor, berea lager, tip Pils, clasică, rămâne în continuare în top. În schimb, berile fără alcool - fie simple, fie mixurile - au avut cea mai mare creștere în 2025, cu 10 puncte procentuale.
2025 a fost, însă, un an al investițiilor, care s-au ridicat la aproximativ 100 de milioane de euro, în creștere față de în 2024 când investițiile s-au cifrat la 75 de milioane de euro.
'Investițiile tot timpul se realizează în anul curent, dar ele se decid cu un an înainte. Și dacă în 2024 am avut o stabilitate de piață de 15 milioane hectolitri, dorința producătorilor a fost să păstreze acest lucru și investițiile au crescut în 2025. Și tot timpul, în anul în care avem piață în evoluție pozitivă sau stabilitate, avem investiții în creștere. Pentru că în momentul în care piața este în scădere și este într-o contracție, cum o avem de 15% în ultimii patru ani, presiunea la nivel de producători de bere este foarte mare. Dar suntem un sector care doar în 21 de ani am investit 2,2 miliarde de euro. Nu sunt calculate aici investițiile anterioare formării asociației, când s-au investit foarte mult și au fost fabrici construite de la zero în România. 5,63 de miliarde de euro total contribuții la bugetul de stat, sunt sume impresionante, dacă vreți le putem translata în stadioane, în bazine olimpice, în ce doriți, dar sunt niște cifre care ajută economia națională. De asemenea, știți că suntem sectorul cu zero evaziune fiscală din România din punct de vedere al producției', a adăugat reprezentantul asociației.
Prezent la conferința de presă, președintele Asociației Berarii României, Boris Miloushev, a remarcat că berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România, în condițiile în care peste 95% din consum este acoperit din producția internă.
'Sectorul berii este un vector major de contribuție locală în economia României: berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producția internă. Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională - 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat', a spus acesta.
Astfel, în România există 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre județele țării. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Acord-cadru între Digi Romania și SRI, pentru dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme de evaluare a modelelor de AI
Digi Romania și Serviciul Român de Informații au semnat un acord-cadru, în valoare de 196 milioane euro, pentru dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM specializate în domeniul securității cibernetice, derulat prin programul SAFE /Readiness 2030, informează Digi prin
Pîslaru: Toate atacurile la adresa proiectului privind legea salarizării unitare sunt absolut iresponsabile
Toate atacurile la adresa proiectului privind legea salarizării unitare, pe ideea că exista o versiune mai bună, sunt absolut iresponsabile iar acum este foarte important să avem o lege cu o creștere predictibilă, cu un sistem mai corect, care să ajute zonele mai dezechilibrate, să protejăm veniturile în plată și să legăm majorările de creșterea economică și de
Peste o mie de observații s-au primit la consultările pe proiectul legii salarizării; sunt zone care necesită îmbunătățiri (ministru)
Peste o mie de observații la proiectul privind legea salarizării unitare au fost primite în cadrul consultărilor cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative și familiilor ocupaționale și sunt zone care necesită îmbunătățiri, a declarat, miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului
Pîslaru: Proiectul pe legea salarizării nu are cum să mulțumească pe toată lumea, nu e un proiect de creștere salarială, ci de echitate
Proiectul legii salarizării nu are cum să mulțumească pe toată lumea, nu e un proiect de creștere salarială, ci de echitate, dar important este că niciun venit aflat în plată în sectorul public nu va scădea ca urmare a acestei legi, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Mu
Pîslaru: România a depășit 60% din absorbția pe PNRR; vineri, Consiliul EcoFin ar putea da ultima bifă pentru cererea patru
România a depășit, în acest moment, 60% din absorbția pe PNRR iar vineri, pe 5 iunie, vom avea, cel mai probabil, Consiliul EcoFin care va da ultima bifă necesară pentru cererea de plată numărul patru, a anunțat miercuri, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, în perioada următoare urmează să
Volker Raffel: E.ON este un investitor orientat pe termen lung în România; capitolul privind vânzarea furnizării e închis complet
Helsinki - Trimisul special al AGERPRES, Nicoleta Gherasi, transmite: E.ON este un investitor orientat pe termen lung în România și își va dezvolta activitățile, capitolul privind vânzarea părții de furnizare din companie fiind închis, a declarat, miercuri, Volker Raffel, CEO al E.ON România. 'Ne dezvoltăm activitățile.
CCIR deschide primul birou de reprezentare externă, în China, la Guangzhou
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) va deschide la Guangzhou, capitala provinciei chineze Guangdong, primul birou de reprezentare externă din istoria instituției, care va funcționa ca punct de contact permanent pentru facilitarea schimburilor economice și educaționale dintre România și China. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, preș
OCDE: România trebuie să continue consolidarea finanțelor publice și reformele structurale
România are nevoie de o consolidare fiscală susținută după 2026 pentru a stabiliza datoria publică și a reduce dezechilibrele externe, arată cele mai recente previziuni ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE), publicate miercuri. În acest document, în care OCDE prognozează că economia României se va contracta cu
Patronatul Operatorilor de Service Auto solicită modificarea cadrului de raportare a despăgubirilor RCA achitate în regie proprie
Patronatul Operatorilor de Service Auto (POSA) solicită Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) să modifice cadrul de raportare din piața RCA, astfel încât asigurătorii să fie obligați să comunice distinct numărul și valoarea despăgubirilor achitate în regie proprie, precum și ponderea acestora în totalul dosarelor și despăgubirilor RCA, apreciin
CONAF Argeș organizează 'Biblioteca Vie-Pactul pentru Tineri', un eveniment de orientare profesională pentru elevii de gimnaziu
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), prin sucursala Argeș, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București - Centrul Universitar Pitești, organizează, de Ziua Educației, evenimentul 'Biblioteca Vie - Pactul pentru Tineri', o întâlnire dedicată el
CCIB a deschis un Birou de Reprezentare la Colombo în Sri Lanka
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a deschis un Birou de Reprezentare la Colombo (Sri Lanka), iar Vithana Arachchige Teshan Dilannka a fost numit la conducerea acestuia, a anunțat, miercuri, Camera bucureșteană. 'Biroul de Reprezentare CCIB din Colombo va asigura reprezentarea instituțională în relația cu autoritățile centr
CNIR: Creșterea schemei de personal reprezintă o etapă graduală și eficientă de operaționalizare a companiei, corelată cu portofoliul de proiecte
Solicitarea de dimensionare a personalului până la nivelul de 150 de salariați, în anul 2026, nu depășește nivelul avut în vedere de legiuitor, ci reprezintă o etapă graduală, proporțională și eficientă de operaționalizare a companiei, corelată cu portofoliul de proiecte, au transmis reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), la solici
Comisia Europeană: România și-a respectat angajamentele cu privire la reforme și investiții
Implementarea etapelor cheie ale reformelor și investițiilor care trebuiau efectuate de România până la 30 aprilie 2026 pare a fi, în general, pe drumul cel bun, a apreciat Comisia Europeană în cadrul Pachetului de primăvară al semestrului european 2026, prezentat miercuri. Potrivit Executivului european, România a demarat lucrări
Petrescu (ASF): OCDE estimează o contracție a economiei României de 0,1% în 2026, urmată de o revenire în 2027
România va traversa o perioadă economică dificilă pe termen scurt, cu o contracție estimată a PIB de 0,1% în 2026, după scăderile înregistrate la finalul anului 2025 și începutul lui 2026, urmând ca economia să revină pe creștere în 2027, când avansul PIB ar putea ajunge la 2,5%, potrivit celui mai recent raport OECD Economic Outlook
Tanczos Barna: Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților a votat prelungirea plafonării adaosului la alimentele de bază
Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților a votat miercuri prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului, măsură cerută de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. 'Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului. UDMR a






