Deficitul bugetar s-a redus la 1,03% din PIB, după primele trei luni din 2026
Deficitul bugetar s-a redus în primele trei luni din acest an cu mai mult de jumătate față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 1,03% din PIB, comparativ cu 2,28% din PIB în primul trimestru al anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor.
''Execuția bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 21,09 miliarde de lei, respectiv 1,03% din PIB, comparativ cu deficitul de 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Această evoluție reprezintă o diminuare de 1,25 puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al controlului cheltuielilor. Rezultatele primului trimestru confirmă angajamentul de consolidare fiscală, reușind o reducere semnificativă a deficitului, concomitent cu menținerea unui ritm ridicat al investițiilor publice, susținut prioritar din fonduri europene'', se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor, transmis AGERPRES.
În primele două luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 14,23 miliarde lei, respectiv 0,70% din PIB.
Potrivit MF, veniturile totale au însumat 158,76 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, marcând o creștere de 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,39 puncte procentuale, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit, precum și impozite și taxe pe proprietate.
Încasările nete din TVA au atins 33,63 miliarde de lei, în creștere cu 17,7%. Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,3%), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 10,71 mld lei, față de 8,29 mld lei în primul trimestru din 2025, asigurând lichiditate suplimentară în economie.
Potrivit MF, impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 17,97 miliarde de lei, o creștere de 19%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+53%), dar și de creșterea impozitului pe salarii (+7,6%), influențată de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 53,28 miliarde de lei, în creștere cu 7%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. 'Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv către Pilonul II de pensii, mai ridicat față de cel realizat în primul trimestru al anului 2025 (-5,77 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2026, respectiv -5,21 miliarde lei în primul trimestru din 2025)', precizează ministerul în comunicat.
Veniturile din accize au însumat 10,95 miliarde de lei, consemnând o creștere de 9,2% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană au înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 13,20 miliarde lei, în creștere cu 43,5% față de primele trei luni ale anului trecut.
Pe de altă parte, cheltuielile totale au însumat 179,85 miliarde de lei în primele trei luni din acest an, înregistrând o scădere nominală de 2,8% față de perioada similară anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 9,7% la 8,8%, înregistrând o scădere de 0,9 puncte procentuale (an/an).
Cheltuielile de personal au fost de 40,85 miliarde de lei, în scădere cu 1,28 miliarde lei față de primul trimestru din 2025. 'Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2%, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent', arată instituția.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 23,56 miliarde lei, în creștere cu 5,8%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 21,67 miliarde lei, din care 74,92% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele trei luni este cu 1,8 miliarde lei, respectiv cu 12,72%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere și pe fondul faptului că în primul trimestrul al anului 2025 au fost achitate facturile rămase neachitate în anul 2024 pe programele naționale de investiții.
Potrivit sursei citate, cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 13,37 miliarde lei în primele trei luni din 2026, cu 0,88 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 miliarde lei, în scădere cu 0,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,07 milioane lei, precizează MF.
În ceea ce privește cheltuielile cu subvențiile, în valoare de de 2,83 miliarde de lei, acestea au vizat transportul de călători, sprijinul pentru producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici (16,86 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 2,76 miliarde lei, reprezentând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 miliarde de lei, care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Bugetul pe anul 2026 este construit pornind de la o creștere a economiei de 1%. Deficitul bugetar este estimat la 135,684 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Petrescu (ASF):Piețele financiare trebuie să susțină investițiile, economisirea pe termen lung și dezvoltarea economică
Piețele financiare trebuie să fie capabile să susțină investițiile, economisirea pe termen lung și dezvoltarea economică, iar reglementarea financiară să mențină încrederea publicului și să asigure un echilibru între protecție, investiții și inovare, a afirmat marți președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu.
Păun: Valoarea tichetelor de masă ar trebui majorată la aproximativ 50 de lei sau eliminată contribuția la sănătate
Valoarea tichetelor de masă ar trebui majorată de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei, prin corectarea formulei de indexare, sau menținută la nivelul actual, dar cu eliminarea contribuției la asigurările sociale de sănătate, pentru creșterea puterii de cumpărare a salariaților, a declarat marți, pentru AGERPRES, profesorul universitar de economie Cristian Păun, &ic
Tranzacții de peste 67 milioane lei, marți, la BVB
Indicii Bursei de Valori București (BVB) au înregistrat evoluții mixte marți, iar valoarea tranzacțiilor s-a cifrat la 67,62 milioane de lei (12,64 milioane de euro), din care 47,05 milioane lei (8,79 milioane euro) tranzacții cu acțiuni. Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de compa
Sterică Fudulea: Mâine, la CES, avem pe ordinea de zi Hotărârea de Guvern de prelungire a perioadei crizei țițeiului
Consiliul Economic și Social are miercuri pe ordinea de zi Hotărârea de Guvern de prelungire a perioadei crizei țițeiului cu încă trei luni, de la 1 noiembrie până la 31 decembrie inclusiv, a afirmat, marți, președintele CES, Sterică Fudulea, la un eveniment de specialitate. ''Mâine, la CES - unde nu sunt numai
CNAIR: Condițiile meteorologice nefavorabile închid temporar circulația pe Transfăgărășan (DN 7C)
Circulația rutieră pe Transfăgărășan (DN 7C) a fost închisă, începând de marți, ora 18:00, între Piscul Negru (județul Argeș) și Bâlea Cascadă (județul Sibiu), pe sectorul cuprins între km 108+000 și km 130+800, din cauza fenomenelor meteorologice nefavorabile (ninsoare, ceață și temperaturi scăzute), informează Compania Națională
Ministrul Transporturilor, despre drumul Râmnicu Vâlcea - A1: Vom căuta surse pentru a-l finanța
Proiectul drumului expres care ar urma să lege, la Tigveni, municipiul Râmnicu Vâlcea de autostrada Sibiu-Pitești a trecut de o primă etapă administrativă, studiul de prefezabilitate fiind deja avizat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și urmează să ajungă pentru a fi analizat de către Comitetul Tehnico-Economic (CTE)
Burdescu (ONRC): În doi ani și nouă luni, 20.567 de proceduri de insolvență au fost deschise; majoritatea sunt falimente
Un număr de 20.567 de proceduri de insolvență au fost deschise în perioada 2024 - septembrie 2026, majoritatea fiind proceduri de faliment, respectiv 18.739, a declarat, marți, Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la un eveniment de specialitate.
Ministrul Transporturilor spune că vor fi întârzieri pe loturile 2 și 3 ale autostrăzii Sibiu-Pitești; lotul 4 se deschide luna viitoare
Lucrările la loturile 2 (Boița-Cornetu) și 3 (Cornetu-Tigveni) ale autostrăzii A1 Sibiu-Pitești vor înregistra întârzieri din cauza lipsei acordului de mediu revizuit din partea autorităților de mediu, a declarat, marți, ministrul al Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa, fără a preciza însă și un termen estimativ la care ar putea fi obținut ace
Valoarea apartamentelor vândute în România a crescut cu peste 30%, în ultimii trei ani (analiză)
Prețurile chiriilor cresc, dobânzile fixe au scăzut, iar valoarea apartamentelor a crescut cu peste 30% în ultimii trei ani în România, reiese dintr-o analiză de specialitate realizată de o platformă financiară. ''Cine a cumpărat acum 3 ani un apartament prin credit cu dobândă fixă a câștigat, practi
Negru (PEFA): Antreprenorii români au nevoie de stabilitate, predictibilitate și acces la finanțare
Antreprenorii români nu duc lipsă de inițiativă sau curaj, însă au nevoie de stabilitate, predictibilitate, acces la finanțare și de instituții care să le fie parteneri reali, susține Andreea Negru, președinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA). ''România are nevoie de mai mult decât potențial e
Utilizarea materialelor de construcții reciclate e permisă la construirea autostrăzilor și a drumurilor în Țările de Jos (ambasador)
Utilizarea materialelor de construcții reciclate este permisă la construirea autostrăzilor și a drumurilor, a afirmat, marți, Willemijn van Haaften, ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos la București, la un eveniment privind economia circulară în industria construcțiilor. ''În Țările de Jos, am început prin a stabili
Cazul Carfil/ Ministrul Economiei condamnă orice act de sabotaj îndreptat împotriva României și a industriei naționale de apărare
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, condamnă orice act de sabotaj îndreptat împotriva României și a industriei naționale de apărare, considerând că identificarea unei rețele coordonate din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului la Carfil Brașov reprezintă un semnal de alarmă c
Aproape 107.000 de persoane s-au angajat prin intermediul ANOFM, în primele nouă luni
Aproape 107.000 de persoane și-au găsit un loc de muncă prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în primele nouă luni ale anului, informează instituția într-un comunicat de presă transmis, marți, AGERPRES. Astfel, din totalul de 106.932 de persoane încadrate în muncă, până la da
Aproximativ 62% dintre românii cu credite ipotecare se așteaptă să le achite anticipat (studiu)
Aproximativ 62% dintre românii care au credite ipotecare se așteaptă să le ramburseze înainte de termen, comparativ cu o medie europeană de 25%, România înregistrând astfel cel mai ridicat nivel de încredere în achitarea anticipată a împrumuturilor, potrivit unui studiu Re/Max Europe privind tendințele locative în
Metz (AHK România): Economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa, în ultimii 20 de ani
Economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa, în ultimii 20 de ani, iar acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței, a afirmat directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), Sebastian Metz, în deschiderea conferințe














