Daniel Botănoiu (AFR): Producția de grâu ar putea atinge un nivel record în 2025; prețurile nu îi avantajează deloc pe fermieri
Recolta de grâu a României ar putea atinge 14 milioane de tone în acest an, ceea ce ar reprezenta o creștere spectaculoasă și un nivel record al producției de grâu din 1997 încoace, însă prețurile actuale nu îi avantajează deloc pe fermieri, susține președintele Asociației Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.
'După doi ani de probleme, în 2023 și 2024, producătorii români au beneficiat de condiții favorabile în primăvara acestui an. Ploile abundente din aprilie-mai au refăcut umiditatea solului și au condus la o dezvoltare productivă consistentă. Cu un randament mediu estimat de 4,97 tone/hectar, estimările pentru sezonul 2025/2026 variază între 13,3 și 14 milioane tone, ceea ce ar reprezenta o creștere spectaculoasă și un nivel record al producției de grâu din 1997 încoace', a declarat pentru AGERPRES Daniel Botănoiu.
Anul trecut, producția de grâu s-a prăbușit la 9,29 milioane tone, fiind cel mai slab rezultat din ultimul deceniu. Față de 2023, când s-au recoltat 9,6 milioane de tone de grâu, producția a scăzut cu aproximativ 3,5%, arată datele AFR.
Creșterea estimată pentru 2025 - de peste 40% față de 2024 - este dublată de o calitate superioară a recoltei. Conform datelor preliminare, grâul românesc din acest an depășește calitativ recoltele din Franța și Germania, afectate de precipitații excesive.
'În 2024, în multe regiuni, calitatea recoltei de grâu din România a fost sub presiunea secetei severe (sud, est, sud-vest), generând pierderi importante de producție și calitate reconfirmată ca slabă. În schimb, în 2025, ploile abundente din aprilie-mai au refăcut umiditatea solului și au condus la o dezvoltare productivă consistentă. Calitatea recoltei este descrisă drept superioară celei din Franța și Germania, țări afectate de ploi excesive și condiții nefavorabile', a explicat Botănoiu.
Potrivit analizei realizate de AFR, România a exportat în acest an aproximativ 5,48 milioane tone de grâu, față de 6,40 milioane tone în anul anterior, iar valoarea totală a exporturilor a fost de 1,24 miliarde de euro‚ comparativ cu 1,46 miliarde euro în anul precedent.
În ceea ce privește porumbul, estimările Comisiei Europene indică o producție de peste 10 milioane tone pentru România în 2025, comparativ cu doar 6 milioane tone anul trecut. La floarea-soarelui, producția este estimată la 2,22 milioane tone, ceea ce ar menține România în poziția de lider european.
'Comisia Europeană estimează o producție de porumb de aproximativ 10,12 milioane tone pentru România în 2025, mult peste producția din 2024 (circa 6 milioane de tone) și peste media ultimilor 5 ani. Alte surse confirmă cifra similară, între 10,1 și 10,128 milioane de tone. De asemenea, CE estimează o recoltă de floarea soarelui de aproximativ 2,22 milioane tone pentru 2025, cu aproximativ 7% peste media ultimilor 5 ani. Și alte analize aduc estimări similare de 2,2 milioane tone pentru sezonul 2025/2026, România păstrându-și statutul de lider UE', a afirmat președintele AFR.
Situația din teren rămâne însă dificilă pentru mulți fermieri, mai ales în zonele fără sisteme de irigații, chiar dacă estimările pentru culturile însămânțate în primăvară par optimiste.
Potrivit președintelui AFR, perspectivele pentru culturile însămânțate de primăvara acestui an, respectiv pentru porumb, floarea-soarelui și soia, sunt la ora actuală incerte.
'Porumbul, în zonele neirigate, e deja istorie. Estimările optimiste de 10 milioane tone la porumb sunt valabile doar pe hârtie și sunt realizate până în luna iunie. O estimare realistă la porumb putem face abia în septembrie. Ce vedem acum în multe județe? Porumbul e deja uscat. În sud, dacă mai are două frunze verzi. Floarea-soarelui mai rezistă cât de cât, dar cu producții de 1.500-2.000 kg/ha, în cel mai bun caz', avertizează Daniel Botănoiu.
Acesta a adăugat că, în lipsa irigațiilor, impactul pentru culturi este devastator. 'Pe terase, în zonele neirigate, e dezastru. Unde nu ai irigații, nu prea mai cum să rotești culturile, nici ce să planifici', a adăugat liderul fermierilor.
Chiar dacă la grâu, orz și rapiță, producțiile de anul acesta sunt bune și de calitate superioară, 'prețurile actuale nu îi avantajează deloc pe fermieri', afirmă președintele AFR. 'Anul trecut vindeam grâul cu 97 de bani/kg la fermă, mergea chiar spre 1 leu/kg. Acum e 85 - 87 de bani. Deși fermierii au recoltat mai mult anul acesta, veniturile sunt mai mici. Fermierii vin după doi ani de pierderi, cu datorii, iar furnizorii nu mai lasă pe nimeni să întârzie nici măcar o zi la plată. Acest lucru obligă mulți fermieri să vândă imediat, în condiții nefavorabile. Practic, se aleg cu praf în conturi', a explicat șeful AFR.
Pe fondul acestor evoluții, piața cerealelor din România este marcată de o volatilitate a prețurilor.
Astfel, din datele analizate de AFR, grâul de panificație se tranzacționează în iulie 2025 între 857 și 1.017 lei/tonă, în funcție de zona BRM (Bursa Română de Mărfuri - vest, est, sud - n.r.) sau DAP Constanța (livrare direct către cumpărător în zona Constanței, cu toate cheltuielile incluse n.r.). În martie 2025, prețul mediu al grâului de panificație (milling wheat) la portul Constanța era de 253 dolari/tonă, în creștere cu circa 45 de dolari/tonă față de martie 2024 și cu 15 dolari/t față de luna precedentă, în contextul incertitudinilor climatice din Europa de Est.
În ceea ce privește porumbul, prețurile variază între 800 și 1.057 lei/tonă, în jur de 1.077 lei/tonă FOB Constanța cu variații regionale. Aceste cotații reflectă prețul cerealelor la nivel regional sau la poarta portului. Conform Comisiei Europene, tranzacțiile cu porumb din recolta nouă se fac la un preț în jur de 890 lei/tonă DAP Constanța (aproximativ 0,89 lei/kg). La floarea soarelui, tranzacțiile se fac la prețuri situate între 1.855 lei/tonă (DAP) și 2.577 lei/tonă (BRM Vest), iar în funcție de regiune, între 2.161-2.250 lei/tonă. Legat de prețul uleiului de floarea soarelui, Institutul Național de Statistică raporta o creștere de aproximativ 35,6% în martie 2025, față de martie 2024.
Potrivit analizei realizate de asociația agricolă, producția globală de cereale este estimată să atingă un nivel record de 2,925 miliarde de tone în 2025, în creștere cu 2,3% față de anul precedent, avansul fiind susținut de recoltele bune de grâu, porumb și orez.
Producția de grâu este prognozată la 805,3 milioane de tone (+0,9%), cu randamente superioare în India și Pakistan, iar cea de porumb, inclusiv orz și sorg, este estimată la 1,564 miliarde de tone (+3,5%), pe fondul condițiilor favorabile din Brazilia și extinderii suprafețelor cultivate în India.
Orezul va atinge, de asemenea, un nou record de 555,6 milioane de tone (+1%), grație perspectivelor bune din Asia de Sud și Sud-Est, în pofida scăderilor din Irak și SUA. Totuși, condițiile meteo nefavorabile în unele regiuni ar putea limita potențialul de producție, în special la porumb.
În ceea ce privește consumul global de cereale, acesta va crește cu 0,8%, susținut de cererea din sectorul alimentar și industrial. Cererea de orez continuă trendul ascendent, alimentată și de producția de etanol din India, se mai arată în analiza asociației privind contextul global pe piața produselor agricole.
În paralel, indicele global al prețurilor la alimente a crescut cu 0,5% în iunie 2025 față de luna anterioară și cu 5,8% comparativ cu iunie 2024, scumpirile au fost generate de carne, lactate și uleiuri vegetale, în timp ce prețurile cerealelor au scăzut cu 1,5%, iar cele ale zahărului cu 5,2%.
Prețurile la porumb au crescut între iulie 2024 și februarie 2025, ajungând la 221 dolari/tonă, influențate de scăderea ofertei și cererea puternică de export. Grâul a avut o evoluție volatilă, între 250-270 dolari/tonă, menținându-se totuși sub nivelul din 2024, se mai arată în analiza AFR.
'Pe termen lung, suprafața globală cultivată cu cereale va crește lent, cu doar 0,14% anual până în 2034. Creșterea producției va fi determinată în principal de sporirea randamentelor, estimate să urce cu 0,9% pe an, până la o medie de 4,2 tone/ha. Până în 2034, producția de grâu va crește cu 74 milioane de tone (până la 874 milioane de tone), iar cea de porumb cu 188 milioane de tone (până la 1,4 miliarde de tone), iar principalele contribuții vor veni din SUA, Brazilia, India, China și Rusia. Pe piața cerealelor, prețurile reale sunt așteptate să scadă, ca urmare a creșterii ofertei și eficienței. Totuși, riscurile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, precum și schimbările climatice, pot afecta semnificativ stabilitatea producției și comerțului global', avertizează specialistul asociației.
De asemenea, în sectorul oleaginoaselor, 90% din producția de soia este destinată procesării în ulei și șrot, iar estimările arată o creștere a procesării cu 62 milioane de tone până în 2034, în special în America Latină. Presiunile legate de sustenabilitate și reglementările de mediu ar putea influența semnificativ fluxurile comerciale internaționale, se mai arată în analiza Asociației Fermierilor din România. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ivan: Rafinăria Petrotel-Lukoil va putea să funcționeze din nou în 45 de zile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că a primit confirmare oficială de la Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru derogarea de la sancțiunile împotriva Lukoil, pentru ca România să repornească rafinăria Petrotel-Lukoil, care, prin acest mecanism, în 45 de zile va putea să funcționeze din nou. 'Este o veste extr
Alexandru Nazare, întâlniri la nivel înalt la reuniunile de primăvară ale Grupului BM și FMI
Întâlnirile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul vizitei în Statele Unite ale Americii, în perioada 14-20 aprilie, vizează consolidarea credibilității României pe piețele internaționale, extinderea parteneriatelor strategice și atragerea de resurse financiare pentru susținerea investițiilor și reformelor structurale,
FMI a revizuit în scădere la 0,7% estimările privind avansul economiei românești în acest an
Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus estimările privind creșterea economiei românești în acest an, până la 0,7%, de la 1,4% cât prognoza în octombrie, arată cel mai recent raport 'World Economic Outlook' (WEO), publicat marți de instituția financiară internațională. De asemenea, FMI se așteaptă la un
Buzoianu: Ministerul Mediului a câștigat, în primă instanță, procesul de contestare a raportului Corpului de control referitor la Pădurea Băneasa
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a câștigat în primă instanță procesul privind raportul Corpului de control, referitor la drumul din Pădurea Băneasa, document contestat de Regia Națională a Pădurilor (RNP) - Romsilva Ilfov, a anunțat, marți, pe pagina sa de socializare, ministra Diana Buzoianu. 'Astăzi, Ministeru
Denunțarea unilaterală a contractului de peaj din partea Romsilva față de accesul în Greenfield Băneasa este abuzivă (organizație)
Decizia Regiei Naționale a Pădurilor (RNP) - Romsilva de denunțare unilaterală a contractului de peaj, care permite accesul locuitorilor din cartierul rezidențial Greenfield prin drumul forestier din Pădurea Băneasa, este o măsură abuzivă, nejustificată și profund inechitabilă, susține Federația Greenfield Băneasa, într-un comunicat de presă transmis, marți, AG
CNAB a primit trei oferte de la firme internaționale pentru studiul de fezabilitate privind modernizarea Aeroportului Băneasa
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a primit, din partea unor firme internaționale de proiectare și inginerie, trei oferte de participare la licitația organizată pentru elaborarea studiului de fezabilitate aferent strategiei de dezvoltare pe termen mediu și lung a Aeroportului Internațional București Băneasa 'Aurel Vlaicu'.
Specialiști din industria IT se reunesc la PeakIT, pe 22-23 aprilie, la Brașov
Profesioniști de top din industria românească de software participă la Brașov, pe 22-23 aprilie, la ediția 2026 a evenimentului PeakIT, organizat de AgileHub. Potrivit unui comunicat al organizatorilor, conferința a devenit în ultimii opt ani, principalul punct de întâlnire al specialiștilor tech din centrul țării și un spațiu de discuț
Ministerul Mediului: Statutul de geoparc UNESCO se va acorda pentru patru ani, cu evaluări periodice riguroase
Statutul de geoparc UNESCO se va acorda pentru o perioadă limitată, de patru ani, cu evaluări periodice riguroase, ceea ce asigură menținerea unor standarde înalte de management și implicare locală, a anunțat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), într-un comunicat transmis, marți, AGERPRES. Guvernul României a adoptat, recent, la p
TPBI: Stație nouă la Gara de Nord pe traseul liniei 105, de joi
Autobuzele linie de transport în comun 105 vor opri, de joi, la o nouă stație la Gara de Nord, a anunțat, marți, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI). Astfel, autobuzele liniei 105 vor opri, pe sensul spre 'Valea Oltului', și în stația 'Gara de Nord', situată pe Bulevardul Dinicu G
Pîslaru: Am primit, de la Parchetul European, confirmarea că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare
Parchetul European a confirmat oficial că a început investigația în cazul achiziției microbuzelor electrice școlare, a anunțat, pe pagina sa de Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigația în cazul achiziți
Platformă investiții: ETF-urile și acțiunile tech, cele mai tranzacționate; tinerii sub 30 de ani reprezintă un sfert dintre utilizatori
Tinerii sub 30 de ani reprezintă un sfert dintre utilizatorii unei platforme de investiții, iar ETF-uri și acțiunile tech sunt cele mai tranzacționate, arată o analiză de specialitate, publicată marți. Conform XTB, un utilizator din patru are între 18 și 30 de ani (26%), iar peste 40% dintre cei din această categorie sunt deja activi în piață.
BNR realizează o cercetare statistică despre finanțarea și consumul gospodăriilor populației, în colaborare cu INS
Banca Națională a României (BNR) va realiza cercetarea statistică 'Finanțarea și consumul gospodăriilor populației', în colaborare cu Institutul Național de Statistică (INS), a anunțat, marți, banca centrală, într-un comunicat de presă transmis AGERPRES. Cercetarea se derulează începând din anul 2010, o dată la trei ani, s
Reportul la Joker depășește 12,68 milioane de euro, iar la Loto 6/49, peste trei milioane de euro
Reportul la Joker, la categoria I, a ajuns la peste 64,61 milioane de lei (peste 12,68 milioane de euro), iar la categoria a II-a la depășește 179.900 de lei (circa 35.300 de euro), arată datele Loteriei Române, publicate marți. Joi, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la cele de sâmbătă,
Cererea pentru servicii de curățenie, în România, a crescut cu 57%, în martie (platformă)
Cererea pentru servicii de curățenie, în România, a înregistrat o creștere sezonieră la începutul primăverii, de 57%, comparativ cu media lunară din perioada de iarnă (noiembrie - februarie), arată datele analizate de o platformă online pentru servicii locale. Potrivit cercetării HomeRun, cel mai căutat serviciu a fost curățenia la domi
România pregătește scheme de ajutor de stat de aproximativ 5 miliarde de euro pentru investiții strategice, până în 2032 (analiză)
România pregătește un nou pachet de politică industrială, care include nouă scheme de ajutor de stat, cu un buget estimat de aproximativ cinci miliarde de euro, până în anul 2032, inclusiv un instrument dedicat proiectelor de peste 200 milioane de euro, potrivit unei analize de specialitate, publicată marți. Conform consultanților EY Rom&acir







