România nu este afectată de deșertificare, ci fenomenul care se manifestă din ce în ce mai pregnant este aridizarea accentuată, însă vom putea vorbi peste niște ani de deșertificare, dacă nu se vor lua măsuri, a atras atenția, vineri, consilierul de stat Mihaela Frăsineanu, la o conferință pe tema schimbărilor climatice.

''Este bine ca în primul rând să pornim de la o informare asumată și bazată pe niște dovezi reale, pentru că dezinformarea care există în spațiul public nu ne ajută pe niciunii dintre noi. Înțelegem că unele elemente sunt cu un mai mare impact asupra audienței, însă cred că trebuie să spunem adevărul și un adevăr corect și aș vrea să pornesc de la faptul că România nu este afectată de deșertificare și știm asta. Fiecare dintre copiii cu care trebuie să începem educația și conștientizarea știe asta, pentru că învață la geografie. Învață la geografie în momentul în care se discută despre clima și acolo regionarea climatică a teritoriului României, cel puțin pentru partea de sud și pentru un sector specific, este climă temperat-continental moderată cu tendințe de aridizare. Fenomenul care se manifestă, este foarte adevărat, din ce în ce mai pregnant în România, este aridizarea. Dacă vom continua în această direcție, aridizarea se va transforma într-adevăr spre deșertificare. Însă, la acest moment, nu putem vorbi despre deșertificare, pentru că nu există. Aridizare accentuată și, dacă se continuă în acest ritm, într-adevăr vom putea vorbi peste niște ani de deșertificare'', a afirmat Mihaela Frăsineanu.

Ea a subliniat că nu doar tinerii, ci toate generațiile se confruntă cu dezinformarea și lipsa de educație.

''O educare continuă care, din punctul meu de vedere, nu este suficient de bine făcută și nu atinge într-adevăr toate grupele de vârstă și nu atinge nici toate păturile sociale, pentru că cei mai afectați de aceste efecte ale schimbărilor climatice sunt cei care fac parte din populația vulnerabilă. Ieri, de exemplu, am fost la o discuție legată de noile prevederi ale Directivei privind apele urbane uzate și acolo efectele cele mai mari se simt asupra populației vulnerabile, respectiv a populației sărace sau a populației bolnave, iar accesul la servicii publice de calitate se presupune a fi unul dintre obiectivele majore promovate de Comisia Europeană. Și ar trebui să fie și unul dintre obiectivele majore ale noastre'', a subliniat consilierul de stat.

În opinia acesteia, autoritățile române nu își asumă ''nici suficient de repede și nici suficient de multe din lucrurile pe care le avem de făcut''.

''Un alt inamic pe care l-am identificat în activitatea pe care o desfășor ca și coordonator pentru Comitetul Interministerial pentru Schimbări Climatice și Comitetul pentru Economia Circulară a României este faptul că nu ne asumăm. Nu ne asumăm nici suficient de repede și nici suficient de multe din lucrurile pe care le avem de făcut. Nu ne asumăm modificări necesare ale legislației, nu ne asumăm faptul că există foarte multe din grupele profesionale care activează acum nu doar în domeniul mediului, ci în toate domeniile, nu ne asumăm să le profesionalizăm și să le specializăm fix pe acele domenii care sunt de actualitate, pentru că ele sunt cele care trebuie să ia decizii, fie că vorbim de decizii la nivel guvernamental sau decizii la nivel local. După aceea, unul dintre cele mai importanți inamici este nu lipsa finanțărilor, cât cuantumul insuficient al finanțărilor. Nimic din ceea ce se întâmplă din punct de vedere economic sau social nu poate să se întâmple fără niște alocări financiare suficiente. Fie că vorbim de alocări de la bugetul de stat, fie că vorbim de alocări din toate sursele de finanțare europene sau de parteneriate public-private cu alocări din sectorul privat sau din sectorul bancar, ele nu sunt suficiente pentru a face ceea ce ar trebui să facem'', a punctat ea.

Consilierul de stat a făcut referire și la viitorul buget al Uniunii Europene, subliniind că acele 60 de miliarde de euro alocate inițial României nu sunt suficiente pentru a reduce până în 2040 emisiile de gaze cu efect de seră la 90% față de nivelul anului 1990.

''Mai există și viitorul buget al Uniunii Europene, care a pornit de la o declarație și o asumare la nivelul Comisiei Europene, și anume aceea că Uniunea Europeană trebuie să-și reducă până în 2040 emisiile de gaze cu efect de seră la 90% față de nivelul anului 1990. Și obiectivul acesta extrem, extrem de ambițios este obligatoriu să vină la pachet cu finanțări absolut necesare. Cele 60 de miliarde de euro alocate inițial României nu sunt suficiente. Competitivitatea, inovația, cercetarea și dezvoltarea nu au suficient de multe fonduri alocate'', a susținut Frăsineanu.

Demnitarul a atras atenția asupra faptului că s-a pierdut timp în care ar fi putut să se ia măsuri împotriva schimbărilor climatice, însă nu s-a făcut nimic.

''S-au pierdut destul de mulți ani în care 'nu am făcut nimic și ne-am trezit acum în fața unor situații, cum este cea de astăzi, în care de la oră la oră codurile se schimbă, impactul îl resimțim fizic asupra fiecăruia dintre noi și nu știm încă cum și cât de repede să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă, iar refugiul nostru este a sta într-o încăpere, cum este cea de aici, cu aer condiționat, fără să ne gândim că ar trebui să investim mult mai mult în surse regenerabile de energie, să ne asumăm faptul că trebuie ca acel mix energetic să ne dea posibilitatea să ne bazăm pe o energie furnizată în mod constant și fără fluctuații, să avem la dispoziție și surse credibile de apă potabilă și servicii de calitate pentru colectarea apelor uzate, să avem la dispoziție acea circularitate asigurată de toate elementele care sunt deocamdată abandonate și nu sunt reintroduse în circuitul economic. Inovația nu ține pasul cu noi. Inovația merge și ea este aplicată, noi trebuie doar să identificăm acele exemple de bune practici și să le aplicăm în România. Și mi-aș dori ca acest lucru să se întâmple mult mai repede și cu mult mai mare angajament. Nu doar neapărat că există niște angajamente la nivelul UE, ci pentru că trebuie să ne protejăm pe fiecare dintre noi și trebuie să ne protejam business-urile (...)'', a transmis reprezentantul Guvernului.

În altă ordine de idei, Mihaela Frăsineanu a transmis autorităților în domeniu că la baza tuturor politicilor și tuturor planurilor care trebuie să existe în România stă Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice, care urmează să intre în dezbatere publică pe 19 august.

''Dincolo de preocuparea în ceea ce privește spațiile verzi și Codul silvic, există mult mai multe planuri și strategii care trebuie finalizate, care trebuie adoptate. Există mult mai multe surse de finanțare pe care Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, prin Fondul pentru Mediu, trebuie să le pună la dispoziția tuturor, astfel încât adaptarea la schimbările climatice și păstrarea sau eventual creșterea competitivității mediului de afaceri din România să fie cu adevărat relevante. Strategii există, strategii sunt chiar în derulare și aș vorbi de cel mai important plan pe care România îl are, respectiv Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice, care a fost finalizat, se află spre finalul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și care își are dezbaterea publică în data de 19 august. Acela stă la baza tuturor politicilor și tuturor planurilor care trebuie să existe în România'', a adăugat aceasta.

Consilierul de stat Mihaela Frăsineanu a participat, vineri, la conferința organizată de Administrația Națională de Meteorologie, împreună cu DC News Media Group, cu tema ''Schimbările climatice și impactul în economie''. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)