Piața de energie electrică este la fel de puțin pregătită pentru liberalizare, după aproape 4 ani de subvenții, contextul internațional este la fel de impredictibil, iar situația economică este chiar mai rea decât în 2021, arată concluziile unui studiu realizat Blocul Național Sindical (BNS), care a evaluat modul în care a fost aplicată și efectele generate de schema de subvenționare din perioada 2021 - 2025.

Potrivit studiului, singura schimbare făcută este aceea de limitare a celor protejați, însă chiar și pentru aceștia 'protecția nu este suficientă'.

BNS avertizează că liberalizarea prețurilor la energie electrică de la 1 iulie 2025 va conduce la scumpiri semnificative pentru populație (între 67% și 79%) în ceea ce privește facturile la energie electrică. Această creștere semnificativă a prețurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici va afecta, pe de-o parte, amplificarea sărăciei energetice, plățile restante către companii, și, însoțită de liberalizarea prețului energiei pentru consumatorii non-casnici, scăderea competitivității companiilor naționale față de contra-părțile europene.

'Estimările noastre arată că evoluția probabilă a prețurilor urmează să majoreze prețul kWh în România, până la al șaptelea cel mai mare preț din Uniunea Europeană, peste media prețului din UE-27, față de poziția 22 anterior anterior re-liberalizării prețurilor. Într-un scenariu chiar mai nefavorabil, consumatorii casnici din România ar urma să plătească al patrulea cel mai mare preț din Uniunea Europeană (după Germania, Danemarca, Irlanda) și mai scump decât în toate țările Europei de Est, respectiv de trei ori mai scump decât în Ungaria și de 2,5 ori mai scump decât în Bulgaria', se menționează în studiul citat.

Din punct de vedere al măsurării prețului prin 'moneda artificială' a standardului puterii de cumpărare (PPS), o scumpire de 67-79% a prețului per kWh în România ar plasa consumatorii casnici, ca preț măsurat prin standardul parității de cumpărare, la cel mai înalt nivel din UE-27 (anterior re-liberalizării, la standardul PPS, prețul energiei electrice pentru gospodării era deja al cincilea cel mai mare din UE-27, apropiat cu cel plătit în Germania).

În raport se estimează că (re) liberalizarea va avea ca efect o majorare a ratei inflației de cel puțin 2,8 puncte procentuale, ceea ce ar putea ridica rata anuală a inflației peste nivelul de 8,25% (în condițiile unei inflații anualizate în prezent de 5,45%). Rata inflației ar putea fi chiar și mai mare, în condițiile în care modificările de prețuri pentru consumatorii non-casnici (runda a doua) ar urma să afecteze și ele nivelul de trai, menționează realizatorii studiului.

În opinia BNS, măsurile guvernamentale propuse prin noul pachet de sprijin, în vigoare începând după expirarea plafonării, conduc la un sprijin redus la o treime, ca valoare, față de sumele alocate pentru subvenționarea facturilor non-casnicilor.

'Riscurile de intrare în categoria sărăciei energetice par să fie de natură să 'străpungă' pragul de 25% dintre familiile care întâmpină dificultăți și categoric este de natură să conducă la majorarea dificultăților pentru plata facturilor la utilități, pentru milioane de consumatori casnici. Măsurile de sprijin (programate pentru zece luni) vor fi fost deja parțial anulate prin majorarea cotei standard de TVA, inclusiv pentru facturile la utilități', se arată în comunicatul transmis de federația sindicală.

În privința măsurilor de sprijin, respectiv plafonul de venit lunar de maximum 1.940 lei pentru persoanele singure, el apare deja ca fiind subdimensionat, întrucât valoarea este extrasă din valoarea pragului de venit anual de sărăcie relativă pentru anul 2024, așa cum a fost comunicat de către INS în iunie 2025, respectiv 23.262 de lei/persoană/an. Ori, în 2025, urmare a creșterii anticipate a prețurilor, până la 8,25% și în condițiile înghețării pensiilor, salariilor în sectorul public și presiunile pe economie care ar putea atrage o spirală negativă în salariul real, inclusiv în sectorul public, apare ca o certitudine că rata sărăciei relative va crește, susțin autorii raportului.

'Estimarea noastră, așa cum am arătat, este de revenire a ratei sărăciei și excluziunii sociale (AROPE) dinspre nivelul de 19% în 2024, la nivelul de circa 24% în 2025, ceea ar urma să atragă o retrogradare, prin cele 400.000 de persoane pe care le estimăm a reintra în categoria 'persoanelor sărace' în 2025, până aproape 4 milioane de persoane, inclusiv în clasamentul AROPE la nivelul UE-27, de pe poziția 20 a statelor cu cea mai mare rată de persoane sărace, pe poziția 24, respectiv a treia cea mai mare rată a persoanelor sărace din Uniunea Europeană', se mai arată în document.

În acest context, BNS propune o serie de e soluții pe termen scurt față de trendul negativ al sărăciei energetice și pozitiv (în sensul de scumpire) al creșterii costului vieții, respectiv câteva măsuri care pot domoli aceste evoluții negative și totodată ar disciplina piața.

Printre măsurile propuse se află: re-evaluarea persoanelor considerate sărace în raport de venitul obținut, după o perioadă de cel mult trei luni de la expirarea plafonării, în sensul creșterii plafonului pentru care se acordă subvenția, și stabilirea unei celule de criză formată din reprezentanți ai Ministerului Energiei, Consiliului Concurenței, Ministerul Finanțelor Publice și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care să urmărească: salturile de preț înregistrate imediat după 1 iulie 2025 în ofertele furnizorilor, în condițiile în care, mulți dintre ei, cu doar 24 de ore înainte, și fără ca prețurile de achiziție să se modifice semnificativ, ofereau contracte pe termen de un an, la prețuri semnificativ mai mici; eventuale înțelegeri la preț pe piața energiei în scopul manipulării prețului energiei electrice, așa cum ANRE a avut în cursul anului 2024 indicii de materializare a unei astfel de manipulări, în detrimentul consumatorilor.

De asemenea, celula de criză ar trebui să investigheze modul în care au fost respectate prevederile legale în facturarea energiei către consumatori, respectiv modul în care componenta de ajustare a fost aplicată în relație cu clienții casnici și non-casnici, dar și cazurile în care au fost transmise documente greșit întocmite la decontare, precum și motivul pentru care unii furnizori nu și-au transmis la decontare documentele pentru subvențiile de preț.

Nu în ultimul rând, trebuie analizate și motivele pentru care ANRE întârzie validarea documentelor în vederea decontării subvențiilor la energie către furnizori.

BNS propune și realizarea unor controale de către autoritățile responsabile (ANRE și ANPC) care să vizeze modul în care a fost aplicat art 6 din legea 206/2023.

Potrivit raportului, efectul cumulat al liberalizării prețurilor la energie de la 1 iulie și al creșterii TVA de la 1 august vor ridica rata inflației aproape de 10%, ceea ce va eroda semnificativ puterea de cumpărare a veniturilor populației. Tăierea veniturilor salariale din sectorul public, înghețarea pensiilor și a prestațiilor de asistență socială, reevaluare accesului la servicii de sănătate pentru unele categorii sociale, toate vor contribui la o creștere semnificativă a populației în risc de sărăcie.

În perioada noiembrie 2021 - august 2024, bugetul de stat a decontat subvenții totale pentru energie în sumă de 26,97 miliarde de lei, alte 4,13 miliarde de lei fiind în analiză. Beneficiarii acestei măsuri au fost atât consumatori casnici (44%), cât și consumatori non-casnici (56%).

Creșterea pensiilor, a diverselor indemnizații de asistență socială, dar și a salariului minim au avut ca efect o îmbunătățire a indicatorilor ce reflectă nivelul de trai, 2024 a fost anul cu cele mai bune evoluții în acest sens, susțin reprezentanții BNS.

'Sigur că prețul îl plătim și-l vom plăti în continuare. Chiar și în aceste condiții, în 2024: 1 din 5 români era afectat de sărăcie, 1 din 6 români era afectat de deprivare materială și socială severe, 1.938,5 lei/luna - pragul de sărăcie, 3.595.000 de persoane se aflau sub acest prag, 14,5% din gospodării au întârzieri la plata facturilor de utilități, media UE 6,9%, prețul energiei a fost al cincilea preț ca mărime din Uniunea Europeană, raportat la paritatea puterii de cumpărare - Cehia (41 PPS), Cipru (35,7), Germania (35,23), Polonia (32,69) și România (32,69 PPS) - 'explică BNS în raport.

La 1 iulie 2025, Guvernul a luat decizia de a renunța la măsura de subvenționare aplicată în perioada 2021 - 2025, înlocuind-o cu o măsură cu aplicabilitate mult mai limitată și legată exclusiv de nivelul pragului de sărăcie din 2024.

BNS a evaluat în cadrul studiului modul în care a fost aplicată și efectele generate de schema de subvenționare din perioada 2021 - 2025 și totodată a evaluat efectul liberalizării prețului în special pentru consumatorii casnici.AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)