Deputatul Mădălin Borș propune ca DNSC să auditeze echipamentele ce participă activ în cadrul SEN și au componentă de comunicație
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ar putea verifica, omologa și audita toate echipamentele, nu doar invertoarele, care participă activ în cadrul Sistemului Energetic Național și conțin componentă de comunicație, potrivit unei inițiative legislative ce a fost depusă la Camera Deputaților.
Aceasta aparține deputatului PSD Mădălin Borș și vine să reglementeze zona prosumatorilor.
'Ce-aș vrea să vă spun astăzi este legat de o inițiativă pe care am depus-o la Parlament. Ce îmi doresc de la această inițiativă este să reglementeze o zonă care cumva a făcut pași mult mai rapizi decât legislativul și mă refer la așa-numiții prosumatori, producătorii de sub 1 megawatt. Cu toții cei prezenți aici am avut cel puțin o dată ocazia în cariera noastră profesională să interacționăm cu dispecerul energetic, fie național, fie teritorial. Faptul că până acum, slavă Domnului, n-am avut atacuri cibernetice reușite asupra acestor dispecerate se datorează unei soluții adoptate de aceste dispecerate, o soluție foarte simplă și extrem de eficientă, și anume insularizarea. Toate echipamentele informatice care participă în cadrul dispeceratelor energetice sunt izolate față de internet. Cu alte cuvinte, internetul nu comunică cu acele echipamente, echipamentele nu comunică cu internetul. Eu sunt de generație mai veche un pic. Când am luat prima dată contact cu calculatorul nu exista mouse-ul și o regulă pe care am învățat-o de pe vremea aceea e că cel mai sigur sistem e cel scos din priză. Felicit aici dispecerii, dispeceratul, pentru că atunci când au luat această decizie și au adoptat această soluție s-a dovedit a fi o soluție foarte simplă și foarte bună', a spus miercuri Mădălin Borș, la un eveniment de specialitate.
Potrivit acestuia, la ora actuală există peste 250.000 de prosumatori care folosesc echipamente cu conectivitate la internet.
''Acum, astăzi, în timp ce vorbim, sunt în jurul a 250.000 de prosumatori, care folosesc echipamente cu conectivitate la internet. Dacă ar fi să vorbim despre toți la modul singular, sigur impactul acestor ar fi foarte mic, spre zero. Dar, din păcate, trebuie să-i vedem ca un tot. Atât timp cât acești producători își pot accesa echipamentele energetice prin telefon, pentru un ochi specializat mediu spune cel puțin două lucruri. Unu, că acel echipament energetic permite controlul de la distanță. Doi - folosind un telefon, acel echipament energetic este asignat unei aplicații care are la bază tehnologia cloud. Deja când vorbesc de cele două, vulnerabilitățile cresc exponențial, vulnerabilități pe care nu le găsim în cadrul rețelelor SEM. De aceea, inspirându-mă - sunt secretarul Comisiei IT din Camera Deputaților - inspirând-mă dintr-o lege care a trecut recent prin Parlament, și anume Regulamentul 5G, acolo se specifică că toate echipamentele care participă în Sistemul Național de Comunicații sunt verificate, auditate și omologate de către instituții specializate - în speță DNSC-ul, Directoratul Național de Securitate Cibernetică. (...) Dacă putem avea o regulă destul de strictă în ceea ce privește comunicația 5G, unde între noi fie vorba fără telefon putem rezista până la un anumit punct, în cazul energiei ne-am trezi cu o capacitate, mai precis o treime din producție instantanee zilnică, intervalul orar 10:00 - 16:00, o treime din această energie este produsă de niște echipamente care au vulnerabilități foarte mari', a explicat el.
În aceste condiții, parlamentarul propune ca DNSC să verifice și să auditeze toate echipamentele care participă activ în cadrul Sistemului Energetic Național și conțin componentă de comunicație.
'Nu intru foarte mult în detalii aici. De aceea, în cadrul inițiativei pe care am înaintat-o Parlamentului, introduc, exact ca și în cazul echipamentelor 5G, Directoratul Național de Securitate, ca autoritate care să vină să verifice, să omologheze și să auditeze toate echipamentele, nu doar invertoarele, toate echipamentele care participă activ în cadrul Sistemului Energetic Național și conțin componentă de comunicație. Este o zonă pe care trebuie să o acoperim cât mai repede. În practică e un blind spot care ne-a prins puțin nepregătiți. Dacă undeva la sfârșitul lui 2022 în România existau în jurul a 15.000 de prosumatori, la sfârșit de 2024 numărul acestora era de 140.000, astăzi sunt 250.000 plus, iar estimările sunt ca până la sfârșitul toamnei să trecem de 300.000. Impactul lor asupra sistemului energetic național deja este unul major', a subliniat Borș, la conferința 'Grids of the future - The rise of electrification - Romania's role in Europe's energy security and competitiviness'.
Deputatul PSD a subliniat că dorește să aducă 'acea prudență și acel grad de securitate care face ca România să beneficieze nu doar de o energie, ci de o energie sigură'.
'Ne aplicăm, suntem foarte atenți la tehnologiile pe care le folosim, sigur, trebuie să adoptăm și noi tehnologii care și-au dovedit viabilitatea în Occident, însă ce doresc să aduc în plus la acestea este acea prudență și acel grad de securitate care face ca România să beneficieze nu doar de o energie, ci de o energie sigură', a punctat acesta. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Marcel Boloș: Am publicat listele cu 91 de proiecte care vor prinde viață cu bani europeni
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat listele cu cele 91 de proiecte finanțate din Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, în valoare totală de 232,5 milioane de euro, a anunțat, joi, ministrul de resort, Marcel Boloș. 'România va avea, în toate regiunile, centre moderne în
ANPC: Amenzi totale de 1,33 milioane de lei în urma unor controale efectuate la 379 de operatori economici
Comisarii pentru protecția consumatorilor au aplicat, joi, amenzi în valoare totală de peste 1,33 milioane de lei, în urma unor controale desfășurate la 379 de operatori economici, și au oprit temporar activitatea la trei dintre aceștia. 'În data de 12.06.2025, din dispoziția și sub coordonarea Președintelui Autorității N
Hossu (Cartel Alfa): Confederațiile sindicale și patronale sunt invitate luni dimineață la o întâlnire cu președintele Nicușor Dan
Confederațiile sindicale și patronale sunt invitate luni dimineață la o întâlnire cu președintele Nicușor Dan, a declarat, joi, președintele CNS 'Cartel Alfa', Bogdan Iuliu Hossu, menționând că nu are informații cu privire la subiectele care vor fi discutate. 'Am primit o invitație în care mi se spune că dom
Badea (BNR): Este pe deplin justificată preocuparea pentru ajustarea modelului de creștere economică al României
Preocuparea pentru ajustarea modelului de creștere economică al României este pe deplin justificată, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariția dezechilibrelor pe termen mediu, cât și din perspectiva - mai largă, dar la fel de importantă - a evitării capcanei venitului mediu, susține prim-viceguvernatorul
APIA finalizează vineri campania de primire a cererilor de plată; de luni încep plățile către fermieri
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va finaliza vineri campania de primire a cererilor de plată pentru anul 2025, iar de luni va începe plățile către fermieri, a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). ''Campania de depunere a cererilor de plată pentru anul 2025 se încheie vineri,
Fitch: Reducerea deficitului și stabilizarea datoriei sunt esențiale pentru ratingul suveran al României
Perspectivele reducerii deficitelor aflate la un nivel ridicat record și stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice reprezintă elementul central al evaluării ratingului suveran al României, după alegerile prezidențiale de luna trecută, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch Ratings. După ani de derap
Hanga (BVB), despre Contrapartea Centrală:Contextul, spre deosebire de acum doi - trei ani, nu ne mai ajută
Procesul de realizare a Contrapărții Centrale continuă, dar contextul, spre deosebire de acum doi sau trei ani, nu mai este la fel de favorabil, a explicat, joi, președintele Consiliului de Administrație al Bursei de Valori București, Radu Hanga, la un eveniment de specialitate. 'Se face, suntem în proces, nu sunt lucruri noi legate
CONAF: România are nevoie de reforme structurale, de un buget solid și de o viziune pe termen lung
România are nevoie de reforme structurale, de un buget solid și de o viziune pe termen lung, nu de soluții de avarie care să transmită mesaje fiscale greșite într-un moment deja critic pentru economie, susțin reprezentanții Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Potrivit unui comunicat al organizației, propu
Ministrul Finanțelor solicită demiterea imediată a directorilor de la Salrom și Apele Române
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a solicitat în ședința de Guvern de joi, demiterea directorilor de la Salrom și Apele Române. 'În cadrul ședinței de guvern de astăzi, am cerut demiterea directorilor de la Salrom și Apele Române. Este inacceptabil ce s-a întâmplat ieri la Praid! În timp ce, la
Petrescu (ASF): Am plătit către stat 53 de milioane lei anul trecut; estimez că o să plătim 85 de milioane anul acesta
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a plătit către stat 53 de milioane de lei în 2024, în baza obligației legale, iar anul acesta ar putea plăti 85 de milioane de lei, a declarat, joi, președintele Autorității, Alexandru Petrescu, la un eveniment de specialitate. 'În ciuda incidenței Legii 296/2023 care restr&aci
Ivan: Plăţile către salariaţii de la Şantierul Naval Mangalia se vor face, din august, 100%; vor începe şi plăţile restante
Peste 800 de oameni au fost aduși la muncă la Șantierul Naval Damen Mangalia, datorită unui operator economic important ce își repară navele acolo, iar în august plățile către salariați vor fi făcute 100%, urmând să înceapă și plățile restate, a declarat, joi, la briefingul de la finalul ședinței de Guvern, ministrul Economiei, Digitalizării,
Sorin Topor: ICI București sprijină implementarea digitalizării și a tehnologiilor emergente
Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare în Informatică - ICI București este implicat direct și sprijină implementarea digitalizării și a tehnologiilor emergente, a declarat, joi, la un eveniment de specialitate, Sorin Topor, expert în securitate cibernetică în Serviciului Protecția Infrastructurilor Critice din cadrul ICI București.
Antreprenorii sociali ar putea crea 100.000 de noi locuri de muncă în următorii 5 ani (asociație)
Numărul de salariați din România ar putea crește cu 100.000 de persoane în următorii cinci ani dacă afacerile din sectorul economiei sociale ar beneficia de instrumente de finanțare potrivite, care să le ajute să se dezvolte, arată estimările Social Finance Association (SFA). Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, afacerile din domeniul economiei
ANIS: România are nevoie de un plan de consolidare bazat pe digitalizare, investiții productive și combaterea evaziunii
România are nevoie de un plan de consolidare bazat pe digitalizare, investiții productive și combaterea evaziunii, nu pe supraimpozitarea segmentelor deja performante sau vulnerabile, susțin reprezentanții Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS). 'Într-o lume în transformare accelerată, România nu poate merg
Tinerii din Bulgaria și România sunt cei mai săraci din UE
România avea, în 2024, a doua cea mai ridicată rată de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani) din rândul statelor membre UE, de 14,7%, în condițiile în care media la nivelul blocului comunitar era de 5,8%,