Reprezentant CNCAN, la 40 de ani de la accidentul nuclear: Riscul să avem un nou Cernobîl este zero
Riscul să avem un nou Cernobîl este zero din toate perspectivele, accidentul nuclear de acum 40 de ani reprezentând momentul de cotitură pentru industria nucleară, care a avut o evoluție fantastică din perspectivă tehnologică, dar și din perspectiva comunicării și cooperării internaționale, a declarat, vineri, Petre Min, șef Serviciu interimar la Serviciul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), la un eveniment de specialitate.
CNCAN a organizat workshopul 'Cernobîl 40: De la accident la lecții operaționale pentru comunicarea în criză', cu scopul de a consolida rolul mass-media ca partener esențial în gestionarea situațiilor de urgență nucleară sau radiologică, cu accent pe comunicarea promptă, coerentă și responsabilă în condiții de incertitudine și presiune informațională.
'Riscul să avem un nou Cernobîl este zero din toate perspectivele. (...) Cernobîl a reprezentat momentul de cotitură nu doar pentru industria nucleară, unde am avut o evoluție fantastică din perspectivă tehnologică, dar și din perspectiva comunicării și cooperării internaționale. (...) S-au pus bazele convențiilor internaționale pentru ceea ce înseamnă notificarea rapidă. Este probabil să mai avem un accident nuclear pentru că nu putem să vorbim de zero absolut. Există acel neprevăzut pe care nu-l putem anticipa. Și, atunci, consecințele, prin modul în care s-au dezvoltat infrastructurile, modul de cooperare, pot fi identificate la nivel local', a spus Petre Min.
Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a arătat, în deschiderea evenimentului, că accidentul de la Cernobîl a lăsat lecții foarte utile în vederea îmbunătățirii comunicării publice, eficienței autorităților de reglementare și a îmbunătățirii măsurilor de securitate nucleară pentru toate instalațiile.
'O serie de măsuri au fost luate astfel încât evenimente similare și erori de proiectare, cum au fost cele de la Cernobîl, să nu mai aibă loc la nicio instalație nucleară, nu doar în România, ci și la nivel internațional. Au fost actualizate standarde de securitate nucleară, au fost îmbunătățite proceduri de răspuns la urgență, capabilități de răspuns ale autorităților de reglementare în situații de criză, convenții de notificare rapidă ale evenimentelor potențiale, consecințe asupra altor state. Toate acestea au condus la un nivel de securitate nucleară mai îmbunătățit și la protecția populației pentru asemenea evenimente, astfel încât consecințe asupra sănătății de genul celor care au avut loc acum 40 de ani la Cernobîl să nu mai aibă loc', a afirmat președintele instituției.
Petre Min a precizat, ulterior, că din toamna anului 2022 Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat Planul Național de Răspuns la Situații de Urgență Radiologică și Nucleară, în cadrul căruia există și o strategie de comunicare în situații de criză.
'În cazul unei situații de criză, în primă fază, până la activarea Sistemului Național, CNCAN se află în situația în care să comunice și să asigure coerența mesajelor în colaborare directă cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Sănătății, cu Ministerul de Interne, cu zona locală, acolo unde se produce accidentul', a explicat specialistul.
Potrivit acestuia, CNCAN este parte a structurii Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, gestionând tot ceea ce presupune activități pentru gestionarea situațiilor de urgență din domeniul nuclear. Din 2016, a devenit autoritate responsabilă și a implementat programe de dezvoltare a infrastructurii 'a tot ceea ce înseamnă cooperarea și colaborarea la nivel național la nivel internațional'.
'Nu aș vrea să se înțeleagă că transformăm un dezastru într-un eveniment, dar este foarte important să ne reamintim aceste lucruri. De ce? Pentru că tot ceea ce presupune pregătirea noastră se raportează la lecțiile învățate de la marile accidente', a menționat șeful Serviciului Operativ, după ce a făcut, în cadrul workshopul-ului, o prezentare a comunicării din perioada accidentului nuclear din 1986 și ulterior de către oficialitățile vremii.
'În 1986, primul semnal despre accidentul nuclear a fost dat de către Suedia. Abia după câteva zile, Uniunea Sovietică a recunoscut accidentul în sine', a adăugat Min.
În cadrul evenimentului de vineri, au vorbit și experți în comunicare, Elena Luciana Petrescu menționând că, în cadrul sistemului național de comunicare în situații de urgență, după momentul 'T 0', în care se inițiază evenimentul, CNCAN este cel care coordonează comunicarea publică.
'Oamenii nu reacționează la risc, ci la ceea ce înțeleg că se întâmplă. În lipsa unei comunicări clare și rapide, percepția devine realitate operațională', a mai spus aceasta.
'CNCAN își dezvoltă capabilitatea de a comunica, din momentul în care avem o situație cunoscută și avem și consecințe și sistemul național este activat. (...) Teoretic, în 30 de minute de la momentul 'clasificării', în care suntem într-o situație de genul ăsta, CNCAN ar trebui să transmită o informație publică', a precizat Petre Min.
La rândul său, Cristi Pitulice, expert în comunicare, a precizat că România a transpus, încă din 2018, tot ceea ce reprezintă legislația europeană în materie de situații de criză nucleară și radiologică.
'În ceea ce privește dezastrele nucleare și radiologice, avem cea mai mare reticență în a înțelege de fapt natura dezastrului. Chiar și în societățile avansate precum Japonia în cazul Fukushima s-a experimentat această reticență. (...) Problema este că o criză nucleară sau radiologică nu vine singură niciodată', a subliniat Pitulice.
Workshopul a inclus, în final, pe lângă teoria privind lecțiile învățate din accidentele majore și discuțiile aplicate pe mecanismele de comunicare în situații de urgență, și un exercițiu practic de simulare a unei situații de criză, din perspectiva interacțiunii autorități-mass-media.
Astfel, workshopul a inclus și un exercițiu practic de simulare, în care participanții au redactat materiale jurnalistice și au participat la o conferință de presă simulată, în condiții de incertitudine și presiune informațională, replicând dinamica reală a unei situații de urgență.
Mesajul central al evenimentului a fost că, în criză, comunicarea nu reflectă realitatea, ci o definește.
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare este autoritatea națională competentă în domeniul securității nucleare și radiologice, responsabilă de reglementare, control și gestionarea situațiilor de urgență în România.
Centrul de Informare, Pregătire și Răspuns la Incidente, Evenimente Radiologice și Nucleare (CIPRIERN) este structura specializată a CNCAN care coordonează pregătirea și sprijină răspunsul în situații de urgență nucleară și radiologică. Centrul asigură instruirea, exercițiile de pregătire și facilitarea comunicării publice, contribuind la un răspuns coerent și la o informare rapidă și responsabilă a publicului. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Transportatorii solicită amânarea cu șase luni a aplicării TollRo
Patronatul Industriei de Transport și Logistică Astra și Asociația Operatorilor de Transport Rutier Apulum cer amânarea cu șase luni, până la 1 aprilie 2027, a aplicării TollRo, arătând că, pe 1 octombrie, statul începe să sancționeze transportatorii pentru un sistem pe care nici el nu l-a terminat. 'TollRo este încă în
FinBan: România are cea mai mică marjă la creditele pentru locuințe din regiune
Diferența dintre dobânda la creditele noi pentru locuințe și cea la depozitele noi la termen a fost, în medie, de 2,52 puncte procentuale în România în perioada august 2016 - iulie 2026, sub nivelul din Ungaria (2,56 puncte) și Polonia (3,18 puncte), potrivit unei analize a Federației Patronale FinBan, realizate pe baza datelor BCE și BNR.
ANSVSA intră în campania europeană #NoBirdFlu, dedicată micilor crescători de păsări
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) se alătură campaniei #NoBirdFlu, pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și Comisia Europeană o derulează în această toamnă. Potrivit unui comunicat al instituției din România, transmis joi AGERPRES, campania se adresează în primul r&a
Nazare: Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale, principalele argumente ale României în evaluarea S&P
Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în cadrul actualei evaluări a ratingului de țară realizate de S&P, a afirmat, joi, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'O nouă rundă de discuții la Finanțe azi cu experții S&P, în cadrul procedurii de evaluare a
MADR: Granturi directe pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de către crescătorii de porci în acest an
Crescătorii de porci pot accesa o schemă de ajutor de stat cu un buget în valoare de aproximativ 59 de milioane de lei pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Potrivit s
BID: România alocă 50 milioane euro pentru Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări
Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) a semnat joi acordul prin care participă, în numele și contul statului român, la Fondul Fondurilor pentru Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări, o nouă platformă regională administrată de Fondul European de Investiții (FEI) și dedicată finanțării infrastructurii strategice în statele Uniunii Europene dintre Ma
AEI propune zece decizii prioritare pentru sectorul energetic până în 2030
Asociația Energia Inteligentă (AEI) propune un plan de intervenție, care cuprinde zece decizii prioritare, pentru transformarea resurselor energetice ale României în securitate, prețuri suportabile și dezvoltare economică. 'România se sufocă sub povara energiei scumpe: pentru tot mai multe firme, explozia din ultimii doi ani a pre
Majoritatea firmelor de construcții percep contextul politic și fiscal actual o amenințare directă la adresa propriilor afaceri (analiză)
Peste trei sferturi (76,9%) dintre companiile din construcții se așteaptă la impact negativ din cauza instabilității politice și fiscale, potrivit celei mai recente ediții a analizei 'TOP 100 Antreprenori în Construcții din România', publicată joi. Cercetarea, realizată de IBC Focus, arată, totodată, faptul că, dintre antre
Nazare: România discută cu DFC pentru construirea unui fond de investiții România-SUA
România discută cu US International Development Finance Corporation (DFC) pentru construirea unui fond de investiții România-SUA, care să reunească Banca de Investiții și Dezvoltare, capital privat american și alte surse de finanțare, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Proiecte concrete România-SUA, după u
Curtea de Conturi: Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat
Administrațiile locale trebuie să găsească un echilibru între veniturile proprii și transferurile de la bugetul de stat, astfel încât sprijinul acordat comunităților cu resurse limitate să nu conducă la o dependență excesivă de finanțarea centrală, a declarat președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, în cadrul unui s
Vicepreședintele ARICE: România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane
România a avut și are întotdeauna relații excelente cu toate țările latino-americane, iar numeroasele domenii în care există bani europeni pot reprezenta oportunități pentru companiile din America Latină de a înființa firme în țara noastră și accesa, astfel, miliardele de euro din programele Uniunii Europene, a declarat, joi, la un forum
Stocklosa (CCIB): Dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții
Firmele românești trebuie să devină mai active și pe piețele din afara Uniunii Europene (UE), iar pe de altă parte dorim să încurajăm companiile din America Latină să privească România ca pe o destinație de investiții și ca pe o poartă de acces către UE, a declarat, joi, la un forum de specialitate, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Muni
APIA: Sprijin financiar de peste 2,1 milioane lei pentru crescătorii de animale
Peste 2,1 milioane de lei au ajuns la crescătorii de animale în baza cererilor de plată aferente serviciilor prestate în luna iulie 2026, a anunțat joi, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Potrivit unui comunicat al instituției, APIA, prin intermediul centrelor județene, efectuează plata ajutorului de stat &i
Cifra de afaceri din serviciile de piață prestate populației, în scădere cu 9% în primele șapte luni
Volumul cifrei de afaceri din serviciile de piață prestate populației a scăzut cu 9%, pe serie brută, în primele șapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitățile de jocuri de noroc și alte activități recreative (-16,6%), serviciile de coafură și alte activități de înfrumuse
INS: Afacerile din comerțul cu autovehicule și motociclete au scăzut cu 2,4% în primele șapte luni ale anului
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a scăzut, pe serie brută, cu 2,4% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2025, și cu 1,3% pe serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.