Riscul să avem un nou Cernobîl este zero din toate perspectivele, accidentul nuclear de acum 40 de ani reprezentând momentul de cotitură pentru industria nucleară, care a avut o evoluție fantastică din perspectivă tehnologică, dar și din perspectiva comunicării și cooperării internaționale, a declarat, vineri, Petre Min, șef Serviciu interimar la Serviciul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), la un eveniment de specialitate.

CNCAN a organizat workshopul 'Cernobîl 40: De la accident la lecții operaționale pentru comunicarea în criză', cu scopul de a consolida rolul mass-media ca partener esențial în gestionarea situațiilor de urgență nucleară sau radiologică, cu accent pe comunicarea promptă, coerentă și responsabilă în condiții de incertitudine și presiune informațională.

'Riscul să avem un nou Cernobîl este zero din toate perspectivele. (...) Cernobîl a reprezentat momentul de cotitură nu doar pentru industria nucleară, unde am avut o evoluție fantastică din perspectivă tehnologică, dar și din perspectiva comunicării și cooperării internaționale. (...) S-au pus bazele convențiilor internaționale pentru ceea ce înseamnă notificarea rapidă. Este probabil să mai avem un accident nuclear pentru că nu putem să vorbim de zero absolut. Există acel neprevăzut pe care nu-l putem anticipa. Și, atunci, consecințele, prin modul în care s-au dezvoltat infrastructurile, modul de cooperare, pot fi identificate la nivel local', a spus Petre Min.

Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a arătat, în deschiderea evenimentului, că accidentul de la Cernobîl a lăsat lecții foarte utile în vederea îmbunătățirii comunicării publice, eficienței autorităților de reglementare și a îmbunătățirii măsurilor de securitate nucleară pentru toate instalațiile.

'O serie de măsuri au fost luate astfel încât evenimente similare și erori de proiectare, cum au fost cele de la Cernobîl, să nu mai aibă loc la nicio instalație nucleară, nu doar în România, ci și la nivel internațional. Au fost actualizate standarde de securitate nucleară, au fost îmbunătățite proceduri de răspuns la urgență, capabilități de răspuns ale autorităților de reglementare în situații de criză, convenții de notificare rapidă ale evenimentelor potențiale, consecințe asupra altor state. Toate acestea au condus la un nivel de securitate nucleară mai îmbunătățit și la protecția populației pentru asemenea evenimente, astfel încât consecințe asupra sănătății de genul celor care au avut loc acum 40 de ani la Cernobîl să nu mai aibă loc', a afirmat președintele instituției.

Petre Min a precizat, ulterior, că din toamna anului 2022 Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat Planul Național de Răspuns la Situații de Urgență Radiologică și Nucleară, în cadrul căruia există și o strategie de comunicare în situații de criză.

'În cazul unei situații de criză, în primă fază, până la activarea Sistemului Național, CNCAN se află în situația în care să comunice și să asigure coerența mesajelor în colaborare directă cu Ministerul Mediului, cu Ministerul Sănătății, cu Ministerul de Interne, cu zona locală, acolo unde se produce accidentul', a explicat specialistul.

Potrivit acestuia, CNCAN este parte a structurii Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, gestionând tot ceea ce presupune activități pentru gestionarea situațiilor de urgență din domeniul nuclear. Din 2016, a devenit autoritate responsabilă și a implementat programe de dezvoltare a infrastructurii 'a tot ceea ce înseamnă cooperarea și colaborarea la nivel național la nivel internațional'.

'Nu aș vrea să se înțeleagă că transformăm un dezastru într-un eveniment, dar este foarte important să ne reamintim aceste lucruri. De ce? Pentru că tot ceea ce presupune pregătirea noastră se raportează la lecțiile învățate de la marile accidente', a menționat șeful Serviciului Operativ, după ce a făcut, în cadrul workshopul-ului, o prezentare a comunicării din perioada accidentului nuclear din 1986 și ulterior de către oficialitățile vremii.

'În 1986, primul semnal despre accidentul nuclear a fost dat de către Suedia. Abia după câteva zile, Uniunea Sovietică a recunoscut accidentul în sine', a adăugat Min.

În cadrul evenimentului de vineri, au vorbit și experți în comunicare, Elena Luciana Petrescu menționând că, în cadrul sistemului național de comunicare în situații de urgență, după momentul 'T 0', în care se inițiază evenimentul, CNCAN este cel care coordonează comunicarea publică.

'Oamenii nu reacționează la risc, ci la ceea ce înțeleg că se întâmplă. În lipsa unei comunicări clare și rapide, percepția devine realitate operațională', a mai spus aceasta.

'CNCAN își dezvoltă capabilitatea de a comunica, din momentul în care avem o situație cunoscută și avem și consecințe și sistemul național este activat. (...) Teoretic, în 30 de minute de la momentul 'clasificării', în care suntem într-o situație de genul ăsta, CNCAN ar trebui să transmită o informație publică', a precizat Petre Min.

La rândul său, Cristi Pitulice, expert în comunicare, a precizat că România a transpus, încă din 2018, tot ceea ce reprezintă legislația europeană în materie de situații de criză nucleară și radiologică.

'În ceea ce privește dezastrele nucleare și radiologice, avem cea mai mare reticență în a înțelege de fapt natura dezastrului. Chiar și în societățile avansate precum Japonia în cazul Fukushima s-a experimentat această reticență. (...) Problema este că o criză nucleară sau radiologică nu vine singură niciodată', a subliniat Pitulice.

Workshopul a inclus, în final, pe lângă teoria privind lecțiile învățate din accidentele majore și discuțiile aplicate pe mecanismele de comunicare în situații de urgență, și un exercițiu practic de simulare a unei situații de criză, din perspectiva interacțiunii autorități-mass-media.

Astfel, workshopul a inclus și un exercițiu practic de simulare, în care participanții au redactat materiale jurnalistice și au participat la o conferință de presă simulată, în condiții de incertitudine și presiune informațională, replicând dinamica reală a unei situații de urgență.

Mesajul central al evenimentului a fost că, în criză, comunicarea nu reflectă realitatea, ci o definește.

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare este autoritatea națională competentă în domeniul securității nucleare și radiologice, responsabilă de reglementare, control și gestionarea situațiilor de urgență în România.

Centrul de Informare, Pregătire și Răspuns la Incidente, Evenimente Radiologice și Nucleare (CIPRIERN) este structura specializată a CNCAN care coordonează pregătirea și sprijină răspunsul în situații de urgență nucleară și radiologică. Centrul asigură instruirea, exercițiile de pregătire și facilitarea comunicării publice, contribuind la un răspuns coerent și la o informare rapidă și responsabilă a publicului. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)