România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene și faptul că, astăzi, discutăm despre blockchain, securitate, infrastructură și Inteligență Artificială ne arată că nu mai suntem doar spectatori la revoluția digitală, a declarat, joi, vicepreședintele Parlamentului European (PE), Victor Negrescu, într-un mesaj video transmis cu ocazia Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2025.

'Faptul că, astăzi, discutăm în acest cadru despre inteligență digitală, blockchain, securitate, infrastructură, Inteligență Artificială și cooperarea între instituții, mediul privat și experți arată că nu mai suntem doar spectatori la revoluția digitală. Suntem parte din arhitecții ei și cred cu tărie că România are toate argumentele să devină unul dintre liderii digitalizării europene. Un sector IT performant care contribuie cu aproape 8% la Produsul Intern Brut, o comunitate digitală activă, recunoscute internațional pentru inovare și un apetit social real pentru adopția tehnologiei, trebuie să spunem lucrul acesta. România este între primele state europene la nivel de conectivitate și utilizare a noilor tehnologii, deși în continuare avem discrepanțe uriașe. Uniunea Europeană a lansat recent inițiativa ambițioasă de care trebuie să profităm, precum crearea de fabrici AI - centre de inovație dedicate aplicării inteligente artificiale în economie și în administrație. Zeci de astfel de hub-uri au fost finanțate la nivel european. România face parte dintr-un astfel de proiect, însă acum am propus și lucrez împreună ministerul și partenerii de aici din sală, la crearea unei fabrici AI la noi în țară. De asemenea, la nivel european investim în crearea unei rețele de academii de Inteligență Artificială, unde punem împreună resursele de formare și dorim să formăm mii de europeni în ceea ce înseamnă proiectarea și aplicarea algoritmilor de inteligență artificială în mai multe domenii: sănătate, educație, energie, securitate sau administrație publică', a spus Negrescu.

În viziunea oficialului PE, dezvoltarea de proiecte mari de infrastructură de procesare a datelor are ca scop asigurarea suveranității la nivel tehnologic.

'În paralel, susținem dezvoltarea de Giga Factories Digital, centre de date și infrastructură de procesare de mare putere, sprijinite din bugetul european. Scopul este să asigurăm suveranitate noastră tehnologică și să reducem dependența față de infrastructuri externe. Patru proiecte vor fi finanțate și tare aș vrea să fie și România printre ele. Dar tehnologia nu este doar despre viteză, ci despre valoarea adăugată pentru oameni, despre încredere, despre etică și nu trebuie să uităm acest ultim aspect. În calitate de negociator-șef al bugetului Uniunii Europene pentru anul 2025, am susținut ca Uniunea Europeană să investească strategic în domeniul digital și pentru asta o să mă lupt și în viitorul cadru financiar multianual. Pentru 2025 am obținut peste 10 miliarde de euro în plus la buget și din această sumă, 422 de milioane de euro au mers către educația digitală, 20 de milioane de euro au mers către cercetarea în tehnologii emergente, inclusiv blockchain și Inteligență Artificială. Totodată, din aceste sume investim în mod direct în securitate cibernetică și digitalizarea serviciilor publice', a afirmat Victor Negrescu.

Acesta a punctat, totodată, ideea că tehnologia blockchain reprezintă o infrastructură de încredere care permite gestionarea în siguranță a datelor, activelor și a interacțiunilor între instituții și nu numai.

'Nu putem vorbi de digitalizare fără accesibilitate, încredere și securitate, iar aici blockchain-ul joacă un rol central. Tehnologia blockchain nu este doar o expresie la modă, este o infrastructură de încredere care ne permite să gestionăm datele, identitățile, activele și interacțiunile într-un mod sigur, verificabil și descentralizat. De aceea, trebuie să operaționalizăm această tehnologie. Gândiți-vă, de exemplu, cum ar fi să avem sisteme financiare mai transparente, date medicale protejate și accesibile, în siguranță, contracte și tranzacții publice monitorizate automat și corect. De asemenea, ne gândim la interoperabilitatea între instituții, fără birocrație, fără opacitate. România, prin inițiative concrete și integrate în ecosistemele europene, poate fi un lider în acest domeniu. Dar trebuie să construim mai mult decât aplicații tehnologice. Nu trebuie doar să bifăm proiecte, trebuie să construim ecosisteme de încredere, cu reglementare clară, cu educație digitală accesibilă, cu infrastructură performantă și interoperabilă, cu sprijin real pentru inovatori și startup-uri', a susținut europarlamentarul.

Politicianul apreciază că, la momentul actual, Europa are nevoie de o strategie industrială digitală, care să creeze soluții în Europa.

'România poate juca un rol strategic în acest demers. Așa cum am spus și în Parlamentul European, nu putem accepta o Europă digitală cu două viteze. De aceea am propus la nivel european extinderea rețelelor digitale în regiunile mai puțin dezvoltate, crearea de incubatoare digitale în toate regiunile Europei și iată că se întâmplă. De asemenea, subvenții pentru accesul la echipamente și software educațional. Ne trebuie un plan european coerent pentru reducerea fracturii digitale. Nu ne lipsește nici tehnologia, nici competența. Ne trebuie viziune, coordonare și curaj. Putem să facem lucrurile acestea pentru noi, nu împotriva cuiva. Să nu vorbim doar despre ce ar putea deveni România digitală și să arătăm ce facem deja, pentru că avem multe exemple de succes, mai ales în mediul privat. Să trecem de la planuri ambițioase la platforme funcționale, de la idei vizionare la soluții care aduc valoarea reală. Viitorul digital nu se poate construi de la sine, nu poate fi o simplă întâmplare. România are potențialul să fie tigrul digital al Europei cu multă forță și viteză, dar trebuie să fim încrezători', a subliniat Victor Negrescu.

ICI București organizează, în această săptămână (8 - 11 aprilie), la Palatul Parlamentului, o nouă ediție Digital Innovation Summit Bucharest (DISB). Evenimentul din acest an reunește peste 200 de speakeri din mai mult de 30 de țări.

În cadrul summitului sunt programate să aibă loc cinci conferințe emblematice: ediția a VIII-a a Forumului pentru Protecția Infrastructurilor Critice (CIP Forum), cea de-a patra Conferință Internațională de Diplomație Cibernetică (ICCD), a 20-a Conferință Internațională de Învățare Virtuală (ICVL), a 23-a Conferință Națională de Educație Virtuală (CNIV) și primul Forum de Inteligență Blockchain. Pe lângă aceste evenimente, DISB 2025 va găzdui și Adunarea Anuală a Eurodefence (RIE). AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)

Citeşte şi:

* DISB2025/Vevera (ICI București): Tehnologia blockchain devine mai complexă și avem nevoie de oameni calificați care să o înțeleagă

* DISB2025/Ivan: Peste 30 de servicii publice vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2025, prin Cloud-ul guvernamental

* DISB2025/Anca Dragu: Finanțele digitale nu mai sunt doar un trend, ci o realitate prezentă