Oficiul European de Brevete a primit aproape 200.000 de cereri, în 2024; România a trimis cu 50% mai multe solicitări
Companiile și inventatorii din întreaga lume au depus 199.264 de cereri de brevete la Oficiul European de Brevete (OEB), anul trecut, cele mai multe în domeniul tehnologiei informatice, arată Indexul brevetelor 2024, publicat marți.
Potrivit unui comunicat al OEB, din România au fost trimise 63 de cereri pentru brevet european (+50% față de anul 2023), domeniile principale fiind tehnologia medicală (11 solicitări) și domeniile legate de IT, inclusiv tehnologia informatică și metodele IT pentru management (8). În acest context, cel mai puternic solicitant român a fost, pentru al doilea an consecutiv, Universitatea 'Ștefan cel Mare' din Suceava.
La nivel global, activitatea intensă de brevetare a rămas aproape similară cu cea din anul precedent, respectiv 199.264 de cereri de brevete transmise față de 199.452, în anul anterior (-0,1%), după trei ani de creștere semnificativă. Astfel, SUA și-au menținut poziția de țară principală de origine a cererilor pentru brevet european, urmate de Germania, Japonia, China și Coreea de Sud. Totodată, statele-membre ale OEB au reprezentat 43% dintre cererile depuse, în timp ce 57% au provenit din afara Europei.
Pe ansamblu, cererile de brevet din Europa (ce includ toate cele 39 de state membre OEB) au crescut cu 0,3%, în timp ce în cazul celor din afara Europei au scăzut ușor (-0,4%). Majorarea numărului de cereri a fost susținută de Elveția (+3,2%) și Regatul Unit al Marii Britanii (+3,1%), în timp ce din rândul celor 27 de state-membre ale UE, Germania a raportat o creștere de 0,4% și Franța, de 1,1%.
Din totalul cererilor transmise la OEB în 2024, tehnologia informatică, care include invențiile legate de Inteligența Artificială, a fost, pentru prima dată, principalul domeniu pentru cererile de brevet european, cu 16.815 de cereri. De asemenea, mașinile electrice, aparatele și energia au înregistrat cea mai mare creștere, anul trecut (+8,9% față de 2023), datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor energetice curate, în special în domeniul bateriilor (+24%). Între timp, comunicațiile digitale, care cuprind invențiile legate de rețelele mobile, au înregistrat o scădere de 6,3%.
În ceea ce privește companiile, Samsung a fost noul solicitant principal la OEB în 2024 (ultima dată conducând clasamentul în 2020), urmată de Huawei, LG, Qualcomm și RTX. Top 10 include patru companii din Europa, două din Coreea de Sud, două din SUA și câte una din China și Japonia.
Raportul de specialitate relevă faptul că, în perioada analizată, 22% dintre cererile pentru brevet depuse la OEB provenind din Europa veneau de la inventatori individuali sau IMM-uri (cu mai puțin de 250 de angajați), iar alte 7% de la universități și organizații publice de cercetare.
În același timp, una din patru cereri de brevet include o femeie-inventator, ușor sub media de 25% a statelor-membre OEB. În rândul principalelor țări de depozit (peste 2.000 de cereri), Spania a condus cu 42%, apoi Belgia (32%) și Franța (31%).
Sistemul brevetului unitar, lansat în 2023, continuă să se dezvolte și oferă inovatorilor o protecție prin brevet mai simplă și mai accesibilă în 18 state-membre ale UE, cu o singură cerere adresată OEB. România face parte din acest sistem de la 1 septembrie 2024, ceea ce înseamnă că de atunci toate brevetele europene cu efect unitar acoperă automat și țara noastră.
Conform datelor centralizate pentru anul trecut, protecția unitară a fost solicitată în cazul a 25,6% din totalul brevetelor europene acordate de OEB, respectiv peste 28.000 de cereri. Titularii de brevete din statele membre ale OEB au avut cea mai mare rată de acceptare, cu o medie de 36,5% din brevetele lor europene transformate în brevete unitare.
Pentru România, rata de acceptare a fost de 52,6%, în timp ce pentru alte regiuni a fost mai scăzută: Coreea de Sud (18,9%), China (17,9%), SUA (16%) și Japonia (7,9%).
Principalii solicitanți de brevete unitare au fost: Johnson & Johnson, Siemens, Samsung, Qualcomm și Volvo Group. Pe de altă parte, entitățile mai mici sunt mai înclinate să utilizeze sistemul, IMM-urile și universitățile europene având o rată de adoptare de 57,5%, notează realizatorii Indexului brevetelor.
Cu 6.300 de angajați, OEB este una dintre cele mai mari instituții de servicii publice din Europa. Oficiul are sediul central în Munchen și birouri deschise în Berlin, Bruxelles, Haga și Viena. Prin procedura centralizată de acordare a brevetelor a OEB, inventatorii pot obține o protecție de înaltă calitate a brevetelor în până la 45 de țări, acoperind o piață de aproximativ 700 de milioane de persoane. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANM: Vreme mai caldă decât normalul perioadei în București, dar cu ploi și intensificări ale vântului
Vremea în București va fi mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, cu temperaturi maxime situate între 15 și 18 grade Celsius, însă sunt așteptate ploi temporare și intensificări ale vântului, care vor atinge viteze de 50-55 km/h, potrivit prognozei speciale pentru Capitală, publicate de Administrația Națională de M
Bende: Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic; de acord să înverzim,dar să o facem cu cap
Gazele 'verzi' nu sunt încă viabile din punct de vedere economic, iar eu sunt de acord să înverzim cât se poate, însă nu dintr-o dată, ci să încercăm să o facem cu cap, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru industrii și servic
Jude (Romgaz): Nu vom ajunge la Net Zero în 2050, dar putem atinge cât mai mult acest obiectiv
Obiectivul Net Zero nu poate fi atins în 2050, dar avem obligația să realizăm toate acele investiții absolut necesare ca să atingem cât mai mult acest obiectiv, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', directorul general adjunct al Romgaz, Aristotel Jude. '
Frăsineanu: Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate la acest moment
Resursele pentru producerea și folosirea biometanului nu sunt suficient de bine exploatate, la acest moment, și continuăm să le abandonăm fie în depozitele de deșeuri, fie pe câmpuri sau în păduri, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', Mihaela Frăsineanu, consilieră de stat
Man (ANRE): Proiectele 'verzi' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară
Proiectele de energie 'verde' nu pot să fie finalizate fără o susținere financiară, iar cu cât vor fi mai multe proiecte-pilot, cu atât vom putea spune că am făcut pași efectivi spre o tranziție, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', secretarul general al Autorității Națio
Antal (Senat): Pariul pe verde al UE a generat cea mai mare provocare - prețul imens de ridicat al energiei
Uniunea Europeană (UE) a pariat pe verde, dar a generat cea mai mare provocare, respectiv prețul imens de ridicat al energiei, a declarat, marți, la Forumul 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României', președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senatul României, Antal Istvan-Lor
INS: România a cheltuit peste 10 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare în 2025, echivalentul a 0,52% din PIB
Cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au totalizat 10,076 miliarde de lei în anul 2025, reprezentând 0,52% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,35% în sectorul privat și 0,17% în sectorul public, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). În anul
Prima ediție a forumului pe tema gazelor 'verzi', organizată marți la Palatul Parlamentului
Jucătorii din industria gazelor naturale, autorități cu atribuții în domeniu, furnizori de tehnologie, instituții financiare și dezvoltatori de proiecte participă, marți, la prima ediție a forumului 'Gazele verzi - pilon strategic al tranziției energetice a României'. Evenimentul este organizat de Delgaz Grid, cu sprijinul
Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni, în creștere cu 34%
București, 16 nov /Agerpres/ - Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului, în creștere cu 34%, și a obținut un avans de 10% al producției de energie electrică netă, care a urcat la 9.328 GWh, potrivit Raportului companiei, transmis luni Bursei de la București. Rezultatul pe acțiune a fost de 6,91 lei,
CONAF: Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită la Arad prin Forumul 'De Vocație Antreprenoare'
România marchează, pe 19 noiembrie, prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, după instituirea acesteia prin lege, a anunțat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, printr-un comunicat. Cu această ocazie, CONAF organizează, la Teatrul Clasic 'Ioan Slavici' din Arad, Forumul Național 'De Vocație Antreprenoare',
Dărăban (ACUE): Nu cred că România trebuie să se întoarcă la intervențiile directe în piață
Statul român nu ar trebui să se întoarcă la soluțiile de intrare forțată în piață, care pe termen scurt și mediu duc la costuri un pic mai mari ''decât ne putem imagina, ci ar trebui să decidă economic ce sectoare sunt prioritare și să le trateze ca atare, a declarat, luni, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilităț
Zamfir: Rămânem la masa deciziilor globale în domeniul telecomunicațiilor
România a obținut al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), pentru perioada 2027-2030, în urma alegerilor desfășurate la Conferința Plenipotențiarilor organizației, organizată la Doha, în Qatar, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Bădilă (FIC): Măsurile fiscale insuficient calibrate și lipsite de predictibilitate au un impact negativ major asupra bugetului pe termen lung
Măsurile fiscale ar trebui evaluate după impactul lor total asupra investițiilor și a veniturilor bugetare pe un orizont de timp măcar mediu, dacă nu lung, și nu doar după resursele încasate imediat, a transmis, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Un sondaj FI
Silaghi (CCIR): Pentru companiile coreene care doresc să - și extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare
Portul Constanța poate reprezenta, pentru companiile coreene, o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană, existând un potențial considerabil de cooperare cu portul Busan, a declarat secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu-Ioan Silaghi. 'Pentru companiile coreene care dore
Petrescu (ASF): România are nevoie de un model de creștere economică susținut mai puternic de investiții
România are nevoie de un model de creștere economică bazat într-o măsură mai mare pe investiții și pe capitalizarea companiilor, iar piețele financiare nebancare pot juca un rol important în această tranziție, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'România are nevoie de un model de








