INTERVIU VIDEO Jessika Roswall: ''Apa este viața noastră și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator''
Apa nu este un bun de la sine înțeles, iar criza apei reprezintă o problemă ce afectează întreaga Europă. De altfel, ''30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an'', o situație a cărei amploare variază de la o țară la alta și care afectează și România. Iar în condițiile în care atât secetele, cât și inundațiile, ''vor fi mai frecvente și mai severe' este important 'să ne aducem cu toții contribuția'' la asigurarea apei pentru viitor.
În acest sens, Strategia pentru reziliență în domeniul apei ''este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm'', a declarat marți, într-un interviu acordat AGERPRES, Jessika Roswall, comisar pentru Mediu, Reziliența Apei și o Economie Circulară Competitivă în cadrul Comisiei Europene, prezentă la Forumul Regional al Apei ''Dunăre-Europa de Est'' 2025 organizat la București de Asociația Română a Apei (ARA). Ea a explicat că, în acest sens, este esențial să se stopeze scurgerile, inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii, precum inteligența artificială (AI), să se realizeze investiții 'în situația apei' și ''să învățăm cu toții'' să utilizăm apa într-un mod ''cu 10% mai eficient până în 2030''.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: România este o țară cu numeroase resurse de apă care, însă, în ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice, se confruntă cu o tendință de deșertificare ce afectează atât agricultura, cât și gospodăriile. Care sunt direcțiile pe care trebuie să le urmeze România pentru a combate deficitul de apă, având în vedere că o reducere a acestuia până în 2030 pare puțin probabilă, conform unei analize publicate în ianuarie de Agenția Europeană de Mediu?
Jessika Roswall: Deficitul de apă este un lucru cu care se confruntă întreaga Europă. De fapt, 30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an, iar secetele sunt prezente în toată Europa. Desigur, unele părți ale Europei sunt mai expuse pericolului - spre exemplu, Spania are un risc de deșertificare de 75% (din teritoriu, n.r.) în următorii ani. Dar și alte părți ale Europei. Știm că secetele și inundațiile vor fi mai frecvente și mai severe, așa că trebuie să ne aducem cu toții contribuția, iar Strategia pentru reziliență în domeniul apei pe care am înaintat-o în urmă cu câteva săptămâni este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm. Și, desigur, trebuie să lucrăm la modul exact în care folosim apa mai eficient. Un obiectiv pe care-l avem este să folosim apa într-un mod mai eficient. Cu 10% mai eficient până în 2030. Iar cum va face România acest lucru este o întrebare pentru România, deoarece toate statele membre se confruntă cu provocări diferite și nu există o soluție universală. Pentru mine este important să luăm cu toții parte la acest lucru, să fim conștienți de situația în care nu mai putem lua apa drept un bun de la sine înțeles.
AGERPRES: Conform Strategiei europene pentru reziliență în domeniul apei, doar 57% din populația României este conectată la sistemul public de alimentare cu apă - cel mai scăzut nivel din UE, doar 15% din apele uzate urbane din România sunt tratate în conformitate cu cerințele UE, iar 23% din apa tratată se pierde înainte de a ajunge la gospodării din cauza infrastructurii învechite sau ineficiente. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru îmbunătățirea acestei situații?
Jessika Roswall: Nu putem lua apa drept un bun de la sine înțeles, iar acest lucru înseamnă că trebuie să avem în vedere faptul că scurgerile de apă reprezintă o problemă majoră pentru Europa. Întreaga Europă se confruntă cu scurgeri în proporție de 30%. Există locuri, precum România, care se confruntă cu provocări uriașe în ceea ce privește scurgerile, peste 50% sau chiar peste 80% în anumite zone. Trebuie să abordăm această problemă, trebuie să investim aici pentru că există posibilități și tehnici, cum ar fi utilizarea AI, a digitalizării... Avem exemple bune din România și, de asemenea, din țările vecine...
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Bulgaria...
Jessika Roswall: Exact, Bulgaria... Dar acest lucru înseamnă investiții și, din nou, cred că este important să conștientizăm situația la care asistăm, faptul că avem aceste scurgeri mari. Cu toții înțelegem că avem nevoie de apă, apa este viața noastră, și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator. Așadar, acesta este un lucru ce poate fi folosit, noile tehnici, inovațiile, dar și finanțarea ca atare. Cu toții trebuie să înțelegem că aceste investiții trebuie făcute.
AGERPRES: UE a trimis experți în domeniul protecției civile pentru a sprijini România în eforturile sale de redresare în urma inundațiilor de la Salina Praid - una dintre cele mai mari mine de sare din Europa și o atracție turistică importantă. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar fi trebuit gestionată situația de la Salina Praid pentru prevenirea acestui dezastru?
Jessika Roswall: Acest lucru demonstrează, din nou, cât de urgent este să investim în natură, în protecția împotriva inundațiilor, să investim în situația apei. Pentru că demonstrează că atunci când se întâmplă ceva, și în acest caz este vorba despre o situație gravă, sunt afectați nu numai oamenii din jur, ci și pe cei din aval. Un lucru pe care îl abordăm, de asemenea, în această strategie este prevenirea și detectarea timpurie a inundațiilor, modul în care se poate realiza prevenirea inundațiilor. Acesta este unul dintre lucruri. Și, din nou, în acest caz, în România, s-a folosit ajutorul altor țări, Germania, Ungaria și altele, pentru a se evalua situația și cum se poate merge mai departe de acum înainte, cum se pot reduce pagubele deja produse. Acest lucru demonstrează că este important să investim în apă, dar demonstrează și care este costul inacțiunii, dacă nu se face următorul pas în adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, atunci vedem că va costa și mai mult. Așadar, pentru mine, este trist, desigur, dar trebuie făcut tot ce se poate în situația de acum.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a declarat luna aceasta că închiderea multor centrale pe cărbune din România a dus la vulnerabilitate energetică și costuri mai mari, nu la o țară ''verde și curată'', adăugând că ordinea corectă a priorităților este securitatea energetică, accesibilitatea și competitivitatea energiei, iar abia la final tranziția energetică sau energia verde. Cum comentați această ordine a priorităților?
Jessika Roswall: Este la latitudinea tuturor statelor membre să își decidă propriul mix energetic, nu este ceva ce spune Comisia. Dar, desigur, avem decizii cu privire la modul de utilizare mai eficientă a energiei și cred că trebuie să avem aceeași discuție în legătură cu apa. De aceea am propus acest obiectiv de utilizare cu 10% mai eficientă a apei. Cred că putem învăța din experiența pe care o avem în ceea ce privește criza energetică și, de asemenea, cred că trebuie să avem același parcurs când vine vorba de apă, altfel vom fi în aceeași situație. Deci, aceasta este o posibilitate, să luăm din sectorul energetic câteva idei care au fost utilizate pentru eficientizare.
AGERPRES: În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat către România pentru întârzierile în respectarea obligațiilor în ceea ce privește desemnarea siturilor de importanță comunitară care vor deveni parte a rețelei Natura 2000 extinse a UE pentru protejarea biodiversității în UE. Cum comentați aceste întârzieri?
Jessika Roswall: Avem acorduri atât la nivel internațional, cât și în UE, cu ambiții mari în ceea ce privește biodiversitatea. Știm că Europa s-a degradat în ceea ce privește mediul natural. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l luăm în serios, deoarece nu este vorba numai despre natură, despre prosperitate și despre competitivitate, ci și despre reziliența și securitatea noastră. Iar acest lucru este important pentru mine și, desigur, și când vine vorba despre România, este important să facem lucrurile asupra cărora am convenit și să le implementăm corect.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Puteți oferi câteva sfaturi pentru români pentru a înțelege mai bine problema deficitului de apă și de ce ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi?
Jessika Roswall: Circuitul apei - pentru că folosim aceeași apă la nivel global - este afectat. Același circuit al apei despre care am învățat, atât eu cât și dumneavoastră la școală. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa tuturor, pentru că observăm că uneori nu există suficientă apă - apă de care cu toții avem nevoie. Apa este viață. Așadar, cunoscând faptul că circuitul apei este afectat, trebuie să vedem ce putem face pentru a-l repara. Iar unul dintre aceste lucruri este să aflăm cum putem folosi într-un mod mai eficient apa, care este deficitară. Cu toții trebuie să luăm parte la acest proces. Eu, ca factor politic, industria, fermierii, consumatorii, cu toții trebuie să ne gândim la felul în care folosim apa. Știm că uneori este prea multă apă, iar alteori este prea puțină și, bineînțeles, acest lucru diferă de la o regiune la alta a României, însă cu toții trebuie să luăm parte la acest parcurs pentru a repara circuitul apei și pentru a ne asigura că ai noștri copii și nepoți vor avea apă proaspătă și curată. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
INS: Transportul aeroportuar de mărfuri a crescut cu 13,4% în primul trimestru din 2026
Transportul aeroportuar de mărfuri (inclusiv poștă) a crescut, în primul trimestru din 2026, cu 13,4%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, de la 12.794 tone la 14.510 tone, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de mărfuri s-au în
Peste 6,40 milioane de euro, report la Loto 6/49
Un report de peste 33,51 milioane de lei (6,40 milioane de euro) se înregistrează la categoria I a jocului Loto 6/49 pentru tragerea de duminică, informează Loteria Română. La Noroc este în joc un report cumulat de peste șapte milioane de lei, respectiv 1,35 milioane de euro. La Joker, categoria I, se înr
Producția de gaze a scăzut cu 1% în primele patru luni din 2026; importurile s-au majorat cu 46,8% (INS)
Producția de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele patru luni din 2026, de 2,508 milioane tone echivalent petrol, cu 24.500 tep sub cea din perioada similară a anului anterior (minus 1%), conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe de altă parte, în intervalul ianuarie-aprilie
CNPP: 11.970 de beneficiari de pensii de serviciu, în mai 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în mai 2026, de 11.970 de persoane, cu 13 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară, din care 7.922 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,4 milioane lei, la nivel național, în perioada 15 - 19 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 15 - 19 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,4 milioane de lei. 'În perioada 15 - 19 iunie 2026, Autoritatea N
AEI: 70% din consumul orar de energie electrică acoperit de energia solară, vineri la prânz
Din punct de vedere tehnic și al tranziției energetice, faptul că energia solară a acoperit aproximativ 70% din consumul de energie electrică al României la prânzul zilei de 19 iunie 2026 pare o performanță remarcabilă. Însă întrebarea relevantă pentru consumatori este alta: s-a tradus această performanță în energie mai ieftină? Datele p
Pîslaru: Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR
Negocierile cu Comisia Europeană privind ultima modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență au fost finalizate pozitiv, iar România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro și menține integral componenta de bani europeni nerambursabili, a anunțat, vineri seara, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș P&ic
Ministerul Energiei: Valoarea plăților efectuate din PNRR a depășit 107 milioane euro, în 2026
Valoarea plăților efectuate către beneficiarii proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2026 a depășit 107 milioane euro (inclusiv plăți TVA), totalul plăților cumulate de la începutul programului fiind de aproximativ 319 milioane euro, informează Ministerul Energiei printr-un comunicat. Potrivit sursei citate
Curtea de Apel București a hotărât suspendarea deciziei privind retragerea licenței Grenerg; ANRE va depune recurs
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a luat act de suspendarea de către Curtea de Apel a deciziei privind retragerea licenței de furnizare energie electrică pentru Grenerg SRL și anunță că va depune recurs la această decizie. 'ANRE a luat act de suspendarea de către Curtea de Apel a deciziei Comitetului de Reglementare de a retr
Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR
Sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că poziția Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață riscă să afecteze grav încrederea publică, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României, conform unei scris
CCIR: Extinderea capacității de depozitare a cerealelor consolidează rolul strategic al Portului Constanța
Extinderea capacității de depozitare a cerealelor din Terminalul Comvex confirmă și consolidează rolul strategic al Portului Constanța pentru fluxurile de marfă din regiune, inclusiv din Ucraina, potrivit unui comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR). 'Camera de Comerț și Industrie a României salută inaugur
Miruță, despre o legătură între cazurile Fritz și Ciucu: Eu am fost olimpic la fizică, nu aș putea să vă răspund fără să am o dovadă
Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, s-a declarat ''un pic surprins'' de ''preocuparea Tribunalului din Ilfov de a clarifica lucrurile într-un timp atât de scurt'', raportat la alte solicitări de ordonanță președințială, însă a evitat să comenteze această decizie, la fel ca și în cazul
ANSVSA anunță retragerea unei lingurițe pentru hrănire vândute în magazinele DM, din motive de siguranță
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat retragerea de pe piață a unei lingurițe pentru hrănirea bebelușilor și copiilor mici comercializată în magazinele DM-Drogerie Markt, din motive de siguranță. 'ANSVSA aduce la cunoștința consumatorilor că DM-Drogerie Markt retrage de pe piață produsul 'bab
CFR SA: Linia Drobeta Turnu Severin - Caransebeș va fi închisă pentru modernizare
Circulația feroviară pe ruta Drobeta Turnu Severin - Caransebeș va fi închisă în perioada februarie 2027 - februarie 2032 pentru lucrări de modernizare a infrastructurii, a anunțat CFR SA. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, măsura vizează linia curentă Drobeta Turnu Severin - Caransebeș, linie simplă electrificată, și are caracter tehnic, plan
Miruță, despre drona din Portul Constanța: Am primit de la ucraineni un răspuns la adresă că răspunsul final va veni pe 23 iunie
Explicațiile Ucrainei cu privire la drona din Portul Constanța vor veni pe 23 iunie, adică peste câteva zile, a declarat, vineri, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, care este și ministru al Apărării. Întrebat dacă România a primit vreo explicație de la Ucraina cu privire la drona care a explodat în P