INTERVIU VIDEO Jessika Roswall: ''Apa este viața noastră și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator''
Apa nu este un bun de la sine înțeles, iar criza apei reprezintă o problemă ce afectează întreaga Europă. De altfel, ''30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an'', o situație a cărei amploare variază de la o țară la alta și care afectează și România. Iar în condițiile în care atât secetele, cât și inundațiile, ''vor fi mai frecvente și mai severe' este important 'să ne aducem cu toții contribuția'' la asigurarea apei pentru viitor.
În acest sens, Strategia pentru reziliență în domeniul apei ''este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm'', a declarat marți, într-un interviu acordat AGERPRES, Jessika Roswall, comisar pentru Mediu, Reziliența Apei și o Economie Circulară Competitivă în cadrul Comisiei Europene, prezentă la Forumul Regional al Apei ''Dunăre-Europa de Est'' 2025 organizat la București de Asociația Română a Apei (ARA). Ea a explicat că, în acest sens, este esențial să se stopeze scurgerile, inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii, precum inteligența artificială (AI), să se realizeze investiții 'în situația apei' și ''să învățăm cu toții'' să utilizăm apa într-un mod ''cu 10% mai eficient până în 2030''.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: România este o țară cu numeroase resurse de apă care, însă, în ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice, se confruntă cu o tendință de deșertificare ce afectează atât agricultura, cât și gospodăriile. Care sunt direcțiile pe care trebuie să le urmeze România pentru a combate deficitul de apă, având în vedere că o reducere a acestuia până în 2030 pare puțin probabilă, conform unei analize publicate în ianuarie de Agenția Europeană de Mediu?
Jessika Roswall: Deficitul de apă este un lucru cu care se confruntă întreaga Europă. De fapt, 30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an, iar secetele sunt prezente în toată Europa. Desigur, unele părți ale Europei sunt mai expuse pericolului - spre exemplu, Spania are un risc de deșertificare de 75% (din teritoriu, n.r.) în următorii ani. Dar și alte părți ale Europei. Știm că secetele și inundațiile vor fi mai frecvente și mai severe, așa că trebuie să ne aducem cu toții contribuția, iar Strategia pentru reziliență în domeniul apei pe care am înaintat-o în urmă cu câteva săptămâni este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm. Și, desigur, trebuie să lucrăm la modul exact în care folosim apa mai eficient. Un obiectiv pe care-l avem este să folosim apa într-un mod mai eficient. Cu 10% mai eficient până în 2030. Iar cum va face România acest lucru este o întrebare pentru România, deoarece toate statele membre se confruntă cu provocări diferite și nu există o soluție universală. Pentru mine este important să luăm cu toții parte la acest lucru, să fim conștienți de situația în care nu mai putem lua apa drept un bun de la sine înțeles.
AGERPRES: Conform Strategiei europene pentru reziliență în domeniul apei, doar 57% din populația României este conectată la sistemul public de alimentare cu apă - cel mai scăzut nivel din UE, doar 15% din apele uzate urbane din România sunt tratate în conformitate cu cerințele UE, iar 23% din apa tratată se pierde înainte de a ajunge la gospodării din cauza infrastructurii învechite sau ineficiente. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru îmbunătățirea acestei situații?
Jessika Roswall: Nu putem lua apa drept un bun de la sine înțeles, iar acest lucru înseamnă că trebuie să avem în vedere faptul că scurgerile de apă reprezintă o problemă majoră pentru Europa. Întreaga Europă se confruntă cu scurgeri în proporție de 30%. Există locuri, precum România, care se confruntă cu provocări uriașe în ceea ce privește scurgerile, peste 50% sau chiar peste 80% în anumite zone. Trebuie să abordăm această problemă, trebuie să investim aici pentru că există posibilități și tehnici, cum ar fi utilizarea AI, a digitalizării... Avem exemple bune din România și, de asemenea, din țările vecine...
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Bulgaria...
Jessika Roswall: Exact, Bulgaria... Dar acest lucru înseamnă investiții și, din nou, cred că este important să conștientizăm situația la care asistăm, faptul că avem aceste scurgeri mari. Cu toții înțelegem că avem nevoie de apă, apa este viața noastră, și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator. Așadar, acesta este un lucru ce poate fi folosit, noile tehnici, inovațiile, dar și finanțarea ca atare. Cu toții trebuie să înțelegem că aceste investiții trebuie făcute.
AGERPRES: UE a trimis experți în domeniul protecției civile pentru a sprijini România în eforturile sale de redresare în urma inundațiilor de la Salina Praid - una dintre cele mai mari mine de sare din Europa și o atracție turistică importantă. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar fi trebuit gestionată situația de la Salina Praid pentru prevenirea acestui dezastru?
Jessika Roswall: Acest lucru demonstrează, din nou, cât de urgent este să investim în natură, în protecția împotriva inundațiilor, să investim în situația apei. Pentru că demonstrează că atunci când se întâmplă ceva, și în acest caz este vorba despre o situație gravă, sunt afectați nu numai oamenii din jur, ci și pe cei din aval. Un lucru pe care îl abordăm, de asemenea, în această strategie este prevenirea și detectarea timpurie a inundațiilor, modul în care se poate realiza prevenirea inundațiilor. Acesta este unul dintre lucruri. Și, din nou, în acest caz, în România, s-a folosit ajutorul altor țări, Germania, Ungaria și altele, pentru a se evalua situația și cum se poate merge mai departe de acum înainte, cum se pot reduce pagubele deja produse. Acest lucru demonstrează că este important să investim în apă, dar demonstrează și care este costul inacțiunii, dacă nu se face următorul pas în adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, atunci vedem că va costa și mai mult. Așadar, pentru mine, este trist, desigur, dar trebuie făcut tot ce se poate în situația de acum.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a declarat luna aceasta că închiderea multor centrale pe cărbune din România a dus la vulnerabilitate energetică și costuri mai mari, nu la o țară ''verde și curată'', adăugând că ordinea corectă a priorităților este securitatea energetică, accesibilitatea și competitivitatea energiei, iar abia la final tranziția energetică sau energia verde. Cum comentați această ordine a priorităților?
Jessika Roswall: Este la latitudinea tuturor statelor membre să își decidă propriul mix energetic, nu este ceva ce spune Comisia. Dar, desigur, avem decizii cu privire la modul de utilizare mai eficientă a energiei și cred că trebuie să avem aceeași discuție în legătură cu apa. De aceea am propus acest obiectiv de utilizare cu 10% mai eficientă a apei. Cred că putem învăța din experiența pe care o avem în ceea ce privește criza energetică și, de asemenea, cred că trebuie să avem același parcurs când vine vorba de apă, altfel vom fi în aceeași situație. Deci, aceasta este o posibilitate, să luăm din sectorul energetic câteva idei care au fost utilizate pentru eficientizare.
AGERPRES: În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat către România pentru întârzierile în respectarea obligațiilor în ceea ce privește desemnarea siturilor de importanță comunitară care vor deveni parte a rețelei Natura 2000 extinse a UE pentru protejarea biodiversității în UE. Cum comentați aceste întârzieri?
Jessika Roswall: Avem acorduri atât la nivel internațional, cât și în UE, cu ambiții mari în ceea ce privește biodiversitatea. Știm că Europa s-a degradat în ceea ce privește mediul natural. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l luăm în serios, deoarece nu este vorba numai despre natură, despre prosperitate și despre competitivitate, ci și despre reziliența și securitatea noastră. Iar acest lucru este important pentru mine și, desigur, și când vine vorba despre România, este important să facem lucrurile asupra cărora am convenit și să le implementăm corect.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Puteți oferi câteva sfaturi pentru români pentru a înțelege mai bine problema deficitului de apă și de ce ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi?
Jessika Roswall: Circuitul apei - pentru că folosim aceeași apă la nivel global - este afectat. Același circuit al apei despre care am învățat, atât eu cât și dumneavoastră la școală. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa tuturor, pentru că observăm că uneori nu există suficientă apă - apă de care cu toții avem nevoie. Apa este viață. Așadar, cunoscând faptul că circuitul apei este afectat, trebuie să vedem ce putem face pentru a-l repara. Iar unul dintre aceste lucruri este să aflăm cum putem folosi într-un mod mai eficient apa, care este deficitară. Cu toții trebuie să luăm parte la acest proces. Eu, ca factor politic, industria, fermierii, consumatorii, cu toții trebuie să ne gândim la felul în care folosim apa. Știm că uneori este prea multă apă, iar alteori este prea puțină și, bineînțeles, acest lucru diferă de la o regiune la alta a României, însă cu toții trebuie să luăm parte la acest parcurs pentru a repara circuitul apei și pentru a ne asigura că ai noștri copii și nepoți vor avea apă proaspătă și curată. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Edge Institute și Confederația Concordia prezintă un studiu despre cum folosesc firmele inteligența artificială
Edge Institute și Confederația Patronală Concordia prezintă, joi, la București, rezultatele studiului 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?'. Studiul a fost realizat pe 1.003 companii românești cu cel puțin zece angajați și analizează nivelul de digitalizare al firmelor, barierele din calea adopției AI
Starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, prelungită cu 30 de zile; Hotărârea, publicată în Monitorul Oficial
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a publicat miercuri seara, în Monitorul Oficial, hotărârea privind prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă în ceea ce privește funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, informează Ministerul Energiei. Printre motivele care au stat la baza acestei hotărâri se n
Cinci linii de tramvai vor circula pe rute modificate, iar linia 47 se suspendă, de joi
Cinci linii de tramvai vor avea traseele modificate începând de joi, iar linia 47 va fi suspendată, timp de patru zile, pe durata lucrărilor efectuate în intersecția Calea Rahovei cu Șoseaua Progresului, a transmis, miercuri, într-un comunicat de presă, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI).
Apostol: Reducerea TVA și a altor taxe la energie se află printre soluțiile discutate pentru protejarea consumatorilor
Reducerea TVA la energie, precum și a altor taxe și tarife, se numără printre soluțiile care ar putea fi luate în considerare pentru protejarea consumatorilor și a economiei, în condițiile în care actualul context geopolitic face dificilă susținerea unor promisiuni privind prețuri mici la energie, a declarat miercuri Daniel Apostol, directorul gener
Ghigiu: Prioritatea este ca România să încaseze fiecare euro din PNRR la care are dreptul
România solicită Comisiei Europene o abordare flexibilă în evaluarea îndeplinirii țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât rezultatele obținute să fie recunoscute, iar țara să poată încasa toate fondurile la care are dreptul, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelo
Man (ANRE): Investițiile în parcuri fotovoltaice nu mai sunt rentabile fără capacități de stocare a energiei
Investițiile în parcuri fotovoltaice nu mai sunt rentabile fără capacități de stocare a energiei, în condițiile în care perioada de recuperare a investiției a crescut semnificativ, a declarat miercuri Mircea Man, secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la un eveniment de specialitate.
Neagu (BNR): Împrumutați-vă în moneda în care obțineți veniturile
Împrumuturile trebuie luate în moneda în care se obțin veniturile chiar dacă pot fi momente în care ar fi mai ieftin un credit în valută, pentru că, pe termen mediu, evoluțiile ciclice vin cu costuri suplimentare, susține directorul Direcției Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), Florian Neagu.
Federația Solidaritatea solicită un audit intern la ANAF și avertizează asupra riscurilor generate de deficitul de personal
Deficitul de personal din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) reprezintă un risc major pentru colectarea veniturilor bugetare, în condițiile în care pensionările și plecările specialiștilor nu sunt compensate prin noi angajări, avertizează Federația Solidaritatea, care solicită efectuarea de urgență a unui audit intern la nivelul inst
Popa: Anulez ordinul aberant prin care deciziile de închidere de drumuri așteaptă după pixul ministrului
Ordinul prin care deciziile de închidere a unor sectoare de drum, cale ferată sau piste de aeroport așteaptă după pixul ministrului va fi anulat, a anunțat, miercuri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ștefan-Ovidiu Popa, pe pagina sa de Facebook. 'Voi anula ordinul aberant prin care deciziile de închidere a unor sec
Consiliul Concurenței analizează preluarea Entersoftone de către Hg Pooled Management Limited
Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Hg Pooled Management Limited intenționează să preia compania Entersoftone S.M.S.A., împreună cu filialele sale, inclusiv societățile din România Entersoftone SRL și Wisoft Professional Services SRL (WPS), potrivit unui comunicat al autorității de concurență. Tranzacția urmează s
Angajatorii din Spațiul Economic European oferă, prin rețeaua Eures România, 181 de locuri de muncă
Lucrătorii români au la dispoziție 181 de locuri de muncă vacante în Spațiul Economic European (SEE), prin intemediul rețelei Eures România, informează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Conform datelor publicate miercuri, în Norvegia sunt oferite 81 de posturi pentru lucrător în producție
ANOFM: Operatorii economici oferă 30.565 de locuri de muncă la nivel național
Agenții economici oferă, la nivel național, 30.565 de locuri de muncă, majoritatea pentru persoanele fără studii sau cu studii primare/gimnaziale, arată datele centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), publicate miercuri. Potrivit sursei citate, cele mai multe posturi vacante sunt pentru: conducător auto transp
Ministrul Energiei participă, joi, la Luxemburg, la Consiliul TTE și la Reuniunea ministerială a Alianței Nucleare
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, va participa, joi, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie (TTE - Energie), precum și la reuniunea ministerială a Alianței Nucleare, ce au loc în Luxemburg, informează ministerul de resort, într-o postare publicată miercuri pe pagina de socializare a instituției.
Bușoi: Există șanse ca unul dintre reactoarele de la Cernavodă să fie repornit la începutul lunii noiembrie
Unul dintre cele două reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, ceea ce ar contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic, a declarat miercuri fostul secretar de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, la un eveniment de specialitate. 'În această vară
Majorarea valorii tichetului de masă la 50 de lei ar putea aduce 2,4 miliarde de lei în plus în economie (studiu)
Majorarea valorii tichetului de masă de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei ar putea genera anual o valoare adăugată brută suplimentară de 2,4 miliarde de lei și ar putea susține aproximativ 18.000 de locuri de muncă în plus, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) din București, prezentat la cea de-a doua ediție a Policy & Impact Foru