INTERVIU VIDEO Jessika Roswall: ''Apa este viața noastră și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator''
Apa nu este un bun de la sine înțeles, iar criza apei reprezintă o problemă ce afectează întreaga Europă. De altfel, ''30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an'', o situație a cărei amploare variază de la o țară la alta și care afectează și România. Iar în condițiile în care atât secetele, cât și inundațiile, ''vor fi mai frecvente și mai severe' este important 'să ne aducem cu toții contribuția'' la asigurarea apei pentru viitor.
În acest sens, Strategia pentru reziliență în domeniul apei ''este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm'', a declarat marți, într-un interviu acordat AGERPRES, Jessika Roswall, comisar pentru Mediu, Reziliența Apei și o Economie Circulară Competitivă în cadrul Comisiei Europene, prezentă la Forumul Regional al Apei ''Dunăre-Europa de Est'' 2025 organizat la București de Asociația Română a Apei (ARA). Ea a explicat că, în acest sens, este esențial să se stopeze scurgerile, inclusiv cu ajutorul noilor tehnologii, precum inteligența artificială (AI), să se realizeze investiții 'în situația apei' și ''să învățăm cu toții'' să utilizăm apa într-un mod ''cu 10% mai eficient până în 2030''.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: România este o țară cu numeroase resurse de apă care, însă, în ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice, se confruntă cu o tendință de deșertificare ce afectează atât agricultura, cât și gospodăriile. Care sunt direcțiile pe care trebuie să le urmeze România pentru a combate deficitul de apă, având în vedere că o reducere a acestuia până în 2030 pare puțin probabilă, conform unei analize publicate în ianuarie de Agenția Europeană de Mediu?
Jessika Roswall: Deficitul de apă este un lucru cu care se confruntă întreaga Europă. De fapt, 30% din suprafața Europei se confruntă cu deficitul de apă în fiecare an, iar secetele sunt prezente în toată Europa. Desigur, unele părți ale Europei sunt mai expuse pericolului - spre exemplu, Spania are un risc de deșertificare de 75% (din teritoriu, n.r.) în următorii ani. Dar și alte părți ale Europei. Știm că secetele și inundațiile vor fi mai frecvente și mai severe, așa că trebuie să ne aducem cu toții contribuția, iar Strategia pentru reziliență în domeniul apei pe care am înaintat-o în urmă cu câteva săptămâni este un răspuns la direcția în care trebuie să ne îndreptăm. Și, desigur, trebuie să lucrăm la modul exact în care folosim apa mai eficient. Un obiectiv pe care-l avem este să folosim apa într-un mod mai eficient. Cu 10% mai eficient până în 2030. Iar cum va face România acest lucru este o întrebare pentru România, deoarece toate statele membre se confruntă cu provocări diferite și nu există o soluție universală. Pentru mine este important să luăm cu toții parte la acest lucru, să fim conștienți de situația în care nu mai putem lua apa drept un bun de la sine înțeles.
AGERPRES: Conform Strategiei europene pentru reziliență în domeniul apei, doar 57% din populația României este conectată la sistemul public de alimentare cu apă - cel mai scăzut nivel din UE, doar 15% din apele uzate urbane din România sunt tratate în conformitate cu cerințele UE, iar 23% din apa tratată se pierde înainte de a ajunge la gospodării din cauza infrastructurii învechite sau ineficiente. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru îmbunătățirea acestei situații?
Jessika Roswall: Nu putem lua apa drept un bun de la sine înțeles, iar acest lucru înseamnă că trebuie să avem în vedere faptul că scurgerile de apă reprezintă o problemă majoră pentru Europa. Întreaga Europă se confruntă cu scurgeri în proporție de 30%. Există locuri, precum România, care se confruntă cu provocări uriașe în ceea ce privește scurgerile, peste 50% sau chiar peste 80% în anumite zone. Trebuie să abordăm această problemă, trebuie să investim aici pentru că există posibilități și tehnici, cum ar fi utilizarea AI, a digitalizării... Avem exemple bune din România și, de asemenea, din țările vecine...
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Bulgaria...
Jessika Roswall: Exact, Bulgaria... Dar acest lucru înseamnă investiții și, din nou, cred că este important să conștientizăm situația la care asistăm, faptul că avem aceste scurgeri mari. Cu toții înțelegem că avem nevoie de apă, apa este viața noastră, și n-o putem irosi în drumul ei spre consumator. Așadar, acesta este un lucru ce poate fi folosit, noile tehnici, inovațiile, dar și finanțarea ca atare. Cu toții trebuie să înțelegem că aceste investiții trebuie făcute.
AGERPRES: UE a trimis experți în domeniul protecției civile pentru a sprijini România în eforturile sale de redresare în urma inundațiilor de la Salina Praid - una dintre cele mai mari mine de sare din Europa și o atracție turistică importantă. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum ar fi trebuit gestionată situația de la Salina Praid pentru prevenirea acestui dezastru?
Jessika Roswall: Acest lucru demonstrează, din nou, cât de urgent este să investim în natură, în protecția împotriva inundațiilor, să investim în situația apei. Pentru că demonstrează că atunci când se întâmplă ceva, și în acest caz este vorba despre o situație gravă, sunt afectați nu numai oamenii din jur, ci și pe cei din aval. Un lucru pe care îl abordăm, de asemenea, în această strategie este prevenirea și detectarea timpurie a inundațiilor, modul în care se poate realiza prevenirea inundațiilor. Acesta este unul dintre lucruri. Și, din nou, în acest caz, în România, s-a folosit ajutorul altor țări, Germania, Ungaria și altele, pentru a se evalua situația și cum se poate merge mai departe de acum înainte, cum se pot reduce pagubele deja produse. Acest lucru demonstrează că este important să investim în apă, dar demonstrează și care este costul inacțiunii, dacă nu se face următorul pas în adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, atunci vedem că va costa și mai mult. Așadar, pentru mine, este trist, desigur, dar trebuie făcut tot ce se poate în situația de acum.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Fostul ministru al energiei, Sebastian Burduja, a declarat luna aceasta că închiderea multor centrale pe cărbune din România a dus la vulnerabilitate energetică și costuri mai mari, nu la o țară ''verde și curată'', adăugând că ordinea corectă a priorităților este securitatea energetică, accesibilitatea și competitivitatea energiei, iar abia la final tranziția energetică sau energia verde. Cum comentați această ordine a priorităților?
Jessika Roswall: Este la latitudinea tuturor statelor membre să își decidă propriul mix energetic, nu este ceva ce spune Comisia. Dar, desigur, avem decizii cu privire la modul de utilizare mai eficientă a energiei și cred că trebuie să avem aceeași discuție în legătură cu apa. De aceea am propus acest obiectiv de utilizare cu 10% mai eficientă a apei. Cred că putem învăța din experiența pe care o avem în ceea ce privește criza energetică și, de asemenea, cred că trebuie să avem același parcurs când vine vorba de apă, altfel vom fi în aceeași situație. Deci, aceasta este o posibilitate, să luăm din sectorul energetic câteva idei care au fost utilizate pentru eficientizare.
AGERPRES: În urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat către România pentru întârzierile în respectarea obligațiilor în ceea ce privește desemnarea siturilor de importanță comunitară care vor deveni parte a rețelei Natura 2000 extinse a UE pentru protejarea biodiversității în UE. Cum comentați aceste întârzieri?
Jessika Roswall: Avem acorduri atât la nivel internațional, cât și în UE, cu ambiții mari în ceea ce privește biodiversitatea. Știm că Europa s-a degradat în ceea ce privește mediul natural. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l luăm în serios, deoarece nu este vorba numai despre natură, despre prosperitate și despre competitivitate, ci și despre reziliența și securitatea noastră. Iar acest lucru este important pentru mine și, desigur, și când vine vorba despre România, este important să facem lucrurile asupra cărora am convenit și să le implementăm corect.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Puteți oferi câteva sfaturi pentru români pentru a înțelege mai bine problema deficitului de apă și de ce ar trebui să ne preocupe pe fiecare dintre noi?
Jessika Roswall: Circuitul apei - pentru că folosim aceeași apă la nivel global - este afectat. Același circuit al apei despre care am învățat, atât eu cât și dumneavoastră la școală. Acest lucru reprezintă o amenințare la adresa tuturor, pentru că observăm că uneori nu există suficientă apă - apă de care cu toții avem nevoie. Apa este viață. Așadar, cunoscând faptul că circuitul apei este afectat, trebuie să vedem ce putem face pentru a-l repara. Iar unul dintre aceste lucruri este să aflăm cum putem folosi într-un mod mai eficient apa, care este deficitară. Cu toții trebuie să luăm parte la acest proces. Eu, ca factor politic, industria, fermierii, consumatorii, cu toții trebuie să ne gândim la felul în care folosim apa. Știm că uneori este prea multă apă, iar alteori este prea puțină și, bineînțeles, acest lucru diferă de la o regiune la alta a României, însă cu toții trebuie să luăm parte la acest parcurs pentru a repara circuitul apei și pentru a ne asigura că ai noștri copii și nepoți vor avea apă proaspătă și curată. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bucharest Cybersecurity Conference (BCC2026), în perioada 20-22 octombrie 2026
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat agenda pentru ediția din 2026 a Bucharest Cybersecurity Conference (BCC2026), eveniment de referință pentru dialogul internațional privind securitatea cibernetică, organizat alături de Bitdefender în perioada 20-22 octombrie 2026, la București. BCC2026 va reuni reprezentan
Fudulea (CES): Dialogul și consensul sunt arma noastră cea mai puternică
Dialogul și consensul reprezintă cea mai puternică armă în vremuri tulburi, în care consiliile economice și sociale sunt atacate în calitate de instituții ale dialogului și consensului, a declarat, luni, președintele Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea. 'Avem nevoie astăzi de modele mai mult decât
UNSAR: Despăgubiri de circa 2,3 milioane lei, în primele trei luni din 2026
Companiile de asigurări membre ale Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România /UNSAR/ au achitat despăgubiri de circa 2,3 milioane lei, în primele trei luni ale anului 2026, pentru prejudicii produse terților în baza clauzei de răspundere civilă legală din polițele facultative pentru locuințe, informează un comunicat al organiz
Sindicatul MIPE-Normalitate: Ținta de 10 miliarde de euro anual din fonduri UE nu poate fi atinsă cu personal redus
Angajații care gestionează fondurile europene îi cer premierului desemnat Siegfried Mureșan să explice cum va putea România să atragă minimum 10 miliarde de euro anual din fondurile de coeziune și să implementeze programele europene în derulare, în condițiile în care Programul de Guvernare 2026-2028 prevede reorganizarea sistemului de gestiune a
Rețele Electrice România investește 86 milioane lei pentru rețelele de înaltă tensiune din Constanța și Tulcea
Rețele Electrice România, operator de distribuție de energie electrică, parte a grupului PPC în România, va derula un proiect de circa 86 de milioane de lei pentru modernizarea a trei linii electrice de înaltă tensiune (110 kV) din județul Constanța, precum și a unei linii de 110 kV din județul Tulcea. Potrivit unui com
Accesibilitatea creditelor ipotecare s-a menținut stabilă în 2026 (analiză)
Accesibilitatea creditelor ipotecare s-a menținut stabilă pe parcursul anului 2026, raportul dintre rata medie și salariul mediu net ajungând în iulie la 55%, față de 54% la începutul anului, iar pentru începutul lui 2027 este estimată menținerea unei valori similare, potrivit indicelui Ipotecare.ro. Conform unui comuni
Reunificarea ANAF cu Vama, o decizie care anulează o reformă instituțională înainte să-și producă efectele (sindicat)
Sindicatul Național Meridian consideră că măsura prevăzută în programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan privind reunificarea Autorității Vamale Române (AVR) cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie analizată cu maximă responsabilitate, atât din perspectiva funcționării administrației vamale, cât și prin r
AMOFM: 5.405 de șomeri în București, în august; rata șomajului a ajuns la 0,41%
Numărul șomerilor înregistrați la nivelul Capitalei era de 5.405 persoane la sfârșitul lunii august, astfel încât rata șomajului a ajuns la 0,41%, a anunțat luni Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă (AMOFM). Din numărul total de șomeri înregistrați, 3.348 erau femei. Potrivit sursei citate, la sfâ
COTAR cere amânarea sancțiunilor pentru neplata TollRo
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) solicită amânarea sancțiunilor pentru neplata TollRo și eliminarea temporară a tarifului fix de 2.000 de lei, până la data la care sistemul electronic devine funcțional. Potrivit organizației, Parlamentul trebuie să voteze, în regim de urgență, un proiect de l
Cheltuielile companiilor pe zona de IA s-au majorat cu 406%, în 2026 față de anul trecut (analiză)
Cheltuielile destinate produselor bazate pe Inteligență Artificială (IA) ale clienților de business au crescut cu 406%, în acest an față de anul 2025, arată o analiză de specialitate, publicată recent. Conform datelor centralizate de Revolut Business, companiile au cheltuit cu de peste zece ori mai mult pentru IA în comparație cu c
AEI: Românii nu ar trebui să afle din factură costul declarațiilor unui director sau al promisiunilor în numele statului
Românii nu ar trebui să afle din factura de energie cât au costat vorba lungă a unui director, ambițiile unui ministru sau promisiunile făcute în numele statului, este de părere președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. 'România are nevoie uneori d
Transgaz alocă până la 108,9 milioane de lei pentru primul lot al conductei de gaze Huedin-Lugașu
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz alocă între 96,17 milioane de lei și 108,87 milioane de lei, fără TVA, pentru realizarea primului lot al conductei de transport gaze naturale Huedin - Lugașu, potrivit unui anunț de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Contractul vi
Bursa de la București a pierdut, în această săptămână, peste două miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, peste 2,37 miliarde de lei la capitalizare (-0,35%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 286,95 milioane de lei (-39,09%), potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 678,61 miliarde de lei, &
ANSVSA a suspendat activitatea unității de la Palatul Brukenthal din Avrig, în urma suspiciunii de toxiinfecție alimentară colectivă
Inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au suspendat activitatea unității din cadrul Palatului Brukenthal din Avrig și au aplicat o sancțiune contravențională de 30.000 de lei, în urma unei suspiciuni de toxiinfecție alimentară colectivă. 'Ca urmare a evenimentului înregist
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.