Producătorii români de flori solicită autorităților un ajutor financiar pentru a evita falimentul, având în vedere dificultățile majore cu care se confruntă din cauza importurilor masive de flori la prețuri de dumping, mult sub costurile lor de producție, din țări în care totul se subvenționează, de la producție până la desfacere.

Asociația Producătorilor de Flori Muntenia a fost înființată în anul 2019 și este unica asociație de profil din România. În prezent se apropie de 1.000 de membri din toată țară, în condițiile în care în România sunt în jur de 3.000 de producători de flori.

Președintele acestei asociații, Ion Călin, susține că floricultura românească nu a fost niciodată susținută financiar așa cum sunt multe dintre ramurile agricole, deși există investiții și interes din partea tinerilor pentru acest sector, iar potențialul este insuficient exploatat din toate punctele de vedere.

'Floarea nu se mănâncă; zero lei pentru susținerea floriculturii românești'

'Din păcate avem mari probleme în sector. Floricultura este un sector necunoscut, neexploatat din toate punctele de vedere. Aș puncta ceea ce ne doare pe noi cel mai mult: susținerea floriculturii românești, care până la această dată este zero. Zero lei, zero eurocenți. La nivelul anilor 2010-2019, floricultura era într-un deficit de 400 de milioane de euro, iar pentru perioada aceasta mi-e și frică să mai solicit date de la Institutul Național de Statistică (INS). Florile fac parte din primele cinci produse agricole în deficit de balanță economică. În 2023, s-au important flori de 84.641.000 euro. Pe baza acestor date de la INS, am solicitat Ministerului Agriculturii un ajutor de minimis, care este mai mult decât necesar, pentru că dacă nu vom fi susținuți - am o vorbă pe care o tot repet - cât o să mai apelăm la pensiile părinților și alocațiile copiilor ca să putem achiziționa materialul săditor sau inputurile? Nu am cerut o sumă anume, doar să ne dea un ajutor, atât cât poate suporta bugetul', a declarat pentru AGERPRES Ion Călin.

Floricultura este o ramură agricolă care a a fost 'dintotdeauna discriminată', iar dacă autoritățile nu vor lua măsuri, Consiliul Director al asociației ar putea decide să își ceară drepturile în justiție. 'Fără a fi tendențios pot să vă spun că suntem discriminați, noi ca și ramură a agriculturii. Suntem români și primează românismul, dar cred că nu știu cât mai putem rezista și e posibil să ne îndreptăm chiar către justiție. Vom decide în Consiliul Director și în Adunarea Generală ce vom face. Vrem să ne cerem drepturile în justiție, pe discriminare, ca ramură agricolă care are nevoie de susținere', a avertizat președintele Asociației.

Acesta a povestit că, la începuturile înființării asociației, în anii 2019 - 2020, au fost voci la Ministerul Agriculturii care spuneau că 'floarea nu se mănâncă', când se vorbea despre sprijin financiar pentru sector. 'Această sintagmă m-a consumat foarte tare. Dar vă spun că avem și flori, panseluțe de exemplu, care se mănâncă. Pe de altă parte, nu o să uit niciodată faptul că la o întâlnire cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) 'Gheorghe Ionescu-Șișești', Valeriu Tabără, când mă tot văitam de răspunsul celor de la minister, acesta a replicat: 'Consumul de flori al unei țări indică nivelul de civilizație al acelei țări'. Într-adevăr, cu floarea ne naștem, cu floarea ne bucurăm și cu floarea ne ducem fiecare. Acestea sunt realitățile', a susținut floricultorul.

Cultivatorii români de flori asigură aproximativ 30% din consumul intern, producând la nivel național sute de specii și soiuri 'toate florile care există pe acest pământ', restul de 70% provenind din importuri.

'Niciodată nu vom putea să acoperim în întregime consumul intern, nu avem cum pe propriile puteri, dar acoperim undeva la 30%, restul vine din import. Producem lalele, zambile, diverse specii la ghivece - primule, cyclamen, kalanchoe, mușcate - o gamă largă de soiuri. Acum se pregătesc culturile de mușcată, de garofiță chinezească. Vor veni alte serii de lalele și narcise. Pot spune că toate florile care există pe acest pământ sunt cultivate și de producătorii români. Cred că avem sute de specii și soiuri', a mai spus el.

Președintele asociației afirmă că ar trebui să fie o concordanță între prețul desfacere de la producători și prețul practicat de comercianți. 'Consumatorul român de flori trebuie să ajungă să ofere un preț decent pentru el și pentru noi, dar dacă se exagerează pe sectorul comerț, pentru că apare un adaos și de 500%, aici se rupe lanțul trofic', avertizează Ion Călin.

Pe de altă parte, acesta a transmis că producătorii români de flori își doresc să fie competitivi și pe piața internațională, dar într-o 'luptă echitabilă', având în vedere că în alte țări sectorul este puternic subvenționat pe tot lanțul.

'Vrem să fim competitivi și pe piața internațională. De ce noi românii să importăm? Problema noastră este cu prețurile mici la care vin florile din import. Este clar că acolo sunt susținuți. De exemplu, în pandemie, Olanda a sprijinit producătorii, comercianții și transportatorii și atunci își permit să vândă la prețuri mici, sub costurile noastre de producție. Am văzut cum s-au zbătut colegii noștri de la cultura mare, cereale, grâu, lapte și alte sectoare, și îi înțeleg, dar mă îngrozesc unele postări din Ucraina despre flori. Dacă mai vin și ei, așa cum s-a întâmplat cu cerealele, putem să ne spunem deja foști producători. Este păcat că nu se face ceva, pentru că avem potențial uman, avem tineri care vin și intră în floricultură, preiau afacerea de la părinți, inclusiv fata mea, și mă doare sufletul', a spus președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia.

'Noi nu avem desfacere; sunt mai mulți comercianți în piețele agroalimentare'

Singurele locuri în care au reușit să intre producătorii români de flori să își vândă produsele sunt Târgul Pucheni din București, unde asociația a încheiat un contract cu administrația precum, și comuna Adunații Copăceni, sediul asociației, sprijiniți de primarul local. Din păcate, în piețele agroalimentare au acces mai mult comercianții, decât țăranul român, susține reprezentantul floricultorilor.

'Nu înțeleg de ce statul nu face ceva pentru țăranul român. Vă dau exemplul colegilor noștri din programul Tomata. Susținem financiar programul, dar în nicio piață agroalimentară n-o să vedeți decât 2 - 3%, maximum 5% producători. Pai, de ce se mai numește piață agroalimentară? Noi nu avem desfacere. Sunt mai mulți comercianți în piețele agroalimentare. Ni se spune: 'desfacerea să v-o asigurați că e problema dumneavoastră'. Cred că ar fi mult mai bine dacă am avea în fiecare piață din România un sector de flori bine delimitat pentru producătorii de flori. Toți trebuie să trăim', a explicat acesta.

Pentru a putea intra cu florile autohtone în marile lanțuri de magazine, cultivatorii români au început demersurile pentru înființarea unui grup de producători, pentru a putea încheia contracte ferme, conform legii. 'Dacă vrem să vindem la retaileri trebuie să mergem ca grup de producător, să avem un contract ferm. Noi am început demersurile de a înființa un grup de producători, dar trebuie să respectăm anumite obligații contractuale: să avem un centru de colectare, un depozit, să avem marfa etichetată, prezentată și dusă apoi la retaileri. Când spunem că vrem susținere, nu ne gândim numai la susținere financiară, pentru că noi avem un colaps de susținere instituțională și o spun cu toată convingerea: avem nevoie de îndrumare. Reprezentanții Autorității Fitosanitare, chiar și cei ai Ministerului Agriculturii, când au fost ultima dată într-un solar?', a întrebat retoric Călin.

În ceea ce privește concurența venită din partea celor care vând la Piața de Flori George Coșbuc din București, președintele asociației floricultorilor a precizat că este loc pentru toată lumea, însă consideră că trebuie să existe o limită în privința 'adaosului acesta neomenesc'.

'Eu am mers pe premisa că toți trebuie să trăim într-un fel. Este loc pentru toată lumea, dar să existe totuși o limită și să înțeleagă că nu putem să producem, să ofertăm către dânșii la prețuri de nimic, iar ei să practice adaosul acesta neomenesc, care de fapt a contribuit la îngenuncherea noastră, adică de la 2 lei - 2,50 lei un fir de lalea, cât pleacă de la noi, să îl vândă către consumatorul final cu 8 - 10 lei. Sper, cu susținerea clasei politice și toți împreună din sector să inițiem un proiect legislativ, o cale de mijloc pentru a supraviețui toți, de la producători, la comercianți, angrosiști, importatori. Nu vrem un mercurial, dar să se stabilească un anumit adaos maxim. De exemplu, pentru noi este decent, dacă rămânem cu un leu profit la zambilă. Adică, luăm bulbul cu 3 lei, investim până la 6 lei ca să o producem și dacă reușim să o vindem cu 7 - 7,5 lei, pentru noi ar fi decent. Dar vedeți, aici e durerea, un fir de zambilă s-a achiziționat de la noi cu 7,50 lei și s-a vândut la 15 sau chiar la 20 de lei. La lalea, noi cumpărăm bulbul cu 1,50 lei și acum, la ora aceasta, vindem către comercianți 25 de fire de lalele cu 8 lei - 10 lei. Despre ce vorbim?', a atras atenția floricultorul.

'În perioada aceasta am fost puși jos de importuri; au fost oferte de prețuri de neimaginat'

Reprezentantul Asociației Muntenia afirmă că este nevoie de un control mai riguros pe importurile de flori finite, și nu doar în teren la producătorii români. 'Pe noi nu ne deranjează prezența ANAF-ului în teren, au venit, ne-au verificat, lucrăm legal, dar aș vrea ca Autoritatea Fitosanitară să mai vadă și de importurile acestea care vin în România pe flori finite, să facă controale, analize. În perioada aceasta nu spun că am fost invadați, ci practic am fost puși jos de aceste importuri. Au fost oferte de prețuri de neimaginat, iar românul, având probleme financiare, normal că s-a dus la retaileri și a luat cu 17 lei - 11 fire de lalele. În condițiile acestea cum să mai ia de la producătorii noștri?', întreabă Ion Călin.

Un alt producător de flori din Adunații Copăceni, Cătălin Brânzaru, membru fondator al acestei asociații, a atras atenția asupra calității gazului pe care îl achiziționează, la prețuri bine cunoscute, pentru încălzirea solariilor dar și în ceea ce privește desfacerea producției.

'Cea mai mare problemă a noastră este calitatea gazului. Nu ne plângem neapărat de preț, care este așa cum știm toți, ci de calitatea gazului. Când e cald afară gazul e bun, când e frig afară, gazul nu mai are putere calorică, dar prețurile sunt aceleași. Ne-ar fi de mare ajutor un sprijin pe zona aceasta de energie. De exemplu, eu am utilaje pentru solarii la care folosesc motorină auto și o cumpăr de la PECO, cu toate taxele, inclusiv taxa de drum. Nu am altă variantă. Cred că aici ar trebui făcut ceva pentru cei care fac producție, să beneficiem și noi măcar de un discount din taxele care se duc către drumuri', a atras atenția floricultorul.

În opinia sa, o altă problemă o reprezintă desfacerea. 'Ne omoară țările care produc răsadurile. Olanda este una dintre țările care produce, ne dă și plante mici, dar trimite la rândul ei și plante mari. De exemplu, la mine ajunge un răsad de mușcată de doi centimetri la 3 lei. Cum poate să trimită pe ghiveci semifinit sau finit de plantă cu 5 lei în magazin? Acolo e și TVA, și adaosul, și transport și tot. Colegii au probleme cu laleaua, cu zambila. Vând bulbul cu aproape 3 lei, dar ei trimit în supermarketurile din România cu 2,50 lei paharul, același bulb crescut 4 -5 centimetri, mai ieftin decât bulbul pe care ni-l dau nouă. Deci, repet, cum se poate? Acolo au subvenții, au alte ajutoare sau probabil că majorând cantitățile măresc artificial și prețurile', a arătat el.

În acest context, Ion Călin și-a exprimat regretul că tot materialul săditor este din import, pentru că în România nu mai există cercetare pe floricultură. Cu toate acestea, florile din România sunt de o calitate mult mai bună decât ceea ce vine din import deoarece sunt implicați mai mult oamenii decât tehnologia.

'Tot materialul săditor este din import. Noi, producătorii, am cerut de vreo trei ani forurilor decizionale: refinanțați cercetarea pe floricultură. Dialogul surzilor. Am făcut un material împreună cu dl. Tabără (președintele ASAS n.r.), l-am înaintat și a rămas la stadiul de înaintare, fără finalitate. Dar florile românești sunt de o calitate mai bună, pentru că sunt implicați oamenii. Cu cât există mai multă tehnologie, cu atât calitatea lasă de dorit. Fără răutate, oricând vă pot proba acest lucru, faptul că la noi vin din import flori de o calitate mai slabă decât cea a producătorilor noștri. Produsele românești sunt mult mai bune din punct de vedere calitativ și ca aspect și ca vigurozitate și ca dimensiuni', a punctat președintele asociației floricultorilor din România.

'Am reușit să includem florile în Planul Strategic 2023-2027; fondurile alocate sunt insuficiente, iar condiționările de neatins'

Pe de altă parte, președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia a transmis că a reușit să includă floricultura în PS 2023-2027, în condițiile în care 'florile nu au fost cuprinse niciodată într-un plan național strategic'.

'Am reușit să includem florile în Planul Strategic 2023-2027 și cu mândrie spun acest lucru, pentru că florile niciodată nu au fost cuprinse într-un Plan Național Strategic. Din păcate, fondurile alocate sunt insuficiente, iar condiționările de neatins. Suntem la DR-18 care privește direct floricultura. Avem alocate 5 milioane de euro pentru proiecte de 100.000 de euro, iar din calculul nostru doar 50 de colegi ar putea beneficia de această măsură. De asemenea, în situația în care suntem noi acum, fără susținere și la limita supraviețuirii ca și breaslă în agricultura românească, trebuie să avem și o cofinanțare de 35% din 100.000 euro. Cu toate acestea am avut o surpriză plăcută că am fost introduși și la DR-14 - Investiții în ferme de mici dimensiunii și ne încadrăm cu tinerii până în 40 de ani și la măsura DR-30 - Instalarea tinerilor fermieri. S-au făcut pași în această direcție, dar încă suntem doar la stadiul de documentație', a explicat acesta.

Președintele Asociației Muntenia susține că ar începe un demers pentru protecția florilor românești în Uniunea Europeană, chiar dacă este foarte multă muncă până la obținerea unei astfel de certificări, însă nu știe dacă mai sunt soiuri românești, aceasta fiind condiția de bază pentru înregistrare.

'Știm că se încearcă acest lucru cu tuberozele, cu bujorul. Ar fi și Mușcata de Sântion, pentru că e românească și de ce să nu fie recunoscută? Este mult de muncă pentru obținerea protecției europene și înregistrarea florilor în Uniunea Europeană. Real vorbind, eu mai fac o glumă, avem aproape un metru cub de documentație numai ca să ajungem în Planul Strategic. Ne înregistrăm și la UE, dar sunt niște condiționalități. În primul rând, trebuie să facem pe soi românesc. De exemplu, nu pot să fac pe zambilă, dacă noi nu avem genetică. La mușcata de Bistrița cred că este genetică românească. Avem semnale în acest sens. Lalelele nu le mai avem ca bază genetică, numai dacă se găsește pe la Buzău sau la Vidra. Eu sunt producător de flori de 25 de ani, dar nu cunosc să mai avem o bază genetică pe bulboase, pentru că se depreciază în timp', a concluzionat președintele Asociației Producătorilor de Flori Muntenia, Ion Călin.

România a importat anul trecut peste 15.914 tone de flori și boboci de flori, tăiate pentru buchete și ornamente, proaspete sau uscate, în valoare de 106,83 milioane de euro, în creștere față de 2023, când importurile au totalizat 13.478 tone, iar valoarea a depășit 84,641 milioane de euro, arată datele provizorii furnizate de INS, la solicitarea AGERPRES.

Deși exporturile de flori s-au dublat anul trecut, de la 153,5 tone în 2023, în valoare de 679.160 euro, la 301,7 tone în 2024, valorând 1,462 milioane de euro, deficitul înregistrat în comerțul internațional cu flori tăiate a depășit anul trecut 105,37 milioane de euro.

Trandafirii, garoafele și orhideele rămân în continuare printre preferințele românilor în materie de flori, iar Olanda, Turcia, Thailanda, Ecuador sunt țările de unde sunt aduse pe piața autohtonă cele mai mari cantități de astfel de sortimente. De asemenea, România mai importă cantități semnificative de crizanteme, crini, gladiole și multe alte flori proaspete sau uscate, vopsite, impregnate sau altfel pregătite pentru buchete.

Numai anul trecut s-au importat peste 84,6 milioane de fire de trandafiri tăiați și boboci de trandafiri, adică 5.065 de tone, în valoare de 34,2 milioane de euro, aproape 98% din cantitate provenind din Olanda. De asemenea, importurile de garoafe și boboci de garoafe au totalizat 32,1 milioane de fire (peste 1.005 tone), valoarea acestora fiind de 2,84 milioane de euro, iar furnizorii au fost Olanda, Turcia și Bulgaria.

În ceea ce privește orhideele, cantitatea importată a depășit anul trecut 1,08 milioane de fire (188,8 tone), pentru care s-au cheltuit aproape 1,7 milioane de euro, țările de import fiind Olanda, Thailanda și Ecuador, iar importurile de crizanteme au totalizat anul trecut 15,3 milioane de fire (1.177 de tone), în valoare de 7,98 milioane de euro. Olanda a fost principalul furnizor de crizanteme cu 98,7% din cantitate.

Februarie cu ale sale sărbători, Sf.Valentin și Dragobete, dar și prima lună de primăvară sunt cele mai profitabile perioade din an pentru producătorii de flori dar și pentru comercianți, urmând sărbătorile religioase din an și zilele privind deschiderea sau închiderea anului școlar.

La nivelul anului 2023, suprafața cultivată în România cu flori și plante ornamentale a fost de 313 hectare, conform datelor INS, iar producția totală de 72,6 milioane de fire. Din datele transmise pentru perioada 2018 - 2023 se constată că vârful a fost atins în 2018, când, de pe o suprafață aproape similară - 312 hectare - s-au obținut 112,17 milioane de fire. Și în anul 2021 s-au obținut de pe 345 hectare - peste 100 de milioane de fire. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO