Piața hotelieră din România a înregistrat anul trecut un record de 25 de milioane de nopți de cazare

Piața hotelieră din România se află într-o perioadă de creștere accelerată, atingând în 2024 un record de peste 25 de milioane de nopți de cazare, cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani, susținut de un număr tot mai mare de turiști străini și de o cerere ridicată pentru hoteluri moderne, potrivit raportului anual publicat de Colliers.
Conform sursei citate, vizibilitatea internațională a României este în creștere, iar aderarea la Schengen în 2025 ar putea impulsiona și mai mult fluxul de turiști, sprijinind dezvoltarea industriei. În paralel, investițiile semnificative în noi hoteluri și interesul tot mai mare al brandurilor internaționale consolidează poziția României de piață cu potențial ridicat, pregătită pentru o creștere sustenabilă pe termen lung, precizează sursa citată.
'România se numără printre țările cu performanțe bune ale sectorului turistic din Europa în ultimii ani, cu un număr de nopți de cazare cu 4% peste nivelul pre-pandemic, depășind media UE, care a crescut sub 2% în aceeași perioadă', arată analiza.
Potrivit cercetării, această evoluție se datorează în mare parte turiștilor români și sectorului de agrement, întrucât numărul turiștilor străini, chiar dacă într-un avans puternic în 2024, rămâne sub vârfurile istorice dinaintea pandemiei.
'România se aliniază treptat piețelor turistice mai dezvoltate, cu un număr record de peste 25 de milioane de nopți petrecute în hoteluri în 2024, în creștere cu 6% față de anul precedent. Avansul a fost mai puternic în rândul turiștilor străini (+13%), în timp ce turismul intern a crescut cu 5%. Deși România câștigă tot mai multă vizibilitate pe plan internațional, iar aderarea la Schengen ar putea atrage un număr mai mare de vizitatori, turismul de afaceri încă nu și-a revenit complet. Numărul nopților petrecute de străinii care călătoresc preponderent în scop de business rămâne cu aproape 3% sub nivelurile maxime atinse în perioada 2018-2019. Traficul aerian a crescut cu 5%, iar ieșirile de valută pentru călătorii au atins un nivel record, semn că tot mai mulți români își petrec vacanțele în afara țării', a afirmat Raluca Buciuc, Director, Partner of Valuation360 și Advisory Services la Colliers, citată în comunicat.
În ultimul deceniu, România a înregistrat o creștere semnificativă a cheltuielilor turistice. Potrivit Eurostat, în 2023, un călător aflat în România în scop de afaceri a cheltuit, în medie, 333 euro per călătorie, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Această sumă este considerabil mai mică decât în Ungaria (562 euro) și Polonia (488 euro).
Cu toate acestea, România se remarcă prin a treia cea mai rapidă creștere din UE la acest indicator. Între 2013 și 2023, cheltuielile per călătorie de afaceri au crescut cu 134%, depășind cu mult media europeană de 31%.
Potrivit raportului anual publicat de Colliers, care a analizat hoteluri de 4 și 5 stele din București afiliate brandurilor cu renume, tariful mediu zilnic (ADR) a depășit nivelurile din 2019, ajungând la peste 140 de euro pe noapte, în creștere cu 21% în valută și 27% în lei. Comparativ cu anul trecut, ADR-ul a crescut cu 8%, poziționând Bucureștiul peste capitale precum Varșovia, Budapesta și Viena ca dinamică, potrivit datelor Smith Travel Research (STR).
De asemenea, venitul per cameră disponibilă (RevPAR) a crescut cu 10% față de perioada pre-pandemie, semn că piața hotelieră din București continuă creșterea, peste nivelul pre-pandemic. Totuși, turismul de afaceri nu s-a recuperat complet, așa cum reiese din gradul mediu de ocupare, care s-a menținut sub 70% în primele 10 luni din 2024. Deși este mult peste nivelul de sub 50% din 2020-2021, încă nu a atins vârful de 78% din 2018-2019. Aceste cifre subliniază și discrepanța dintre turismul de agrement și cel de afaceri, care are o componentă foarte importantă în București, menționează sursa citată.
'Expansiunea rapidă a turismului, susținută în principal de călătoriile de agrement și de o revenire treptată a turismului de afaceri, alături de numărul limitat de hoteluri, transformă România într-o destinație tot mai atractivă pentru investiții. În 2024, pe piață au fost adăugate peste 400 de camere în hoteluri internaționale, inclusiv primul hotel de 5 stele Swissotel din Poiana Brașov (64 de camere, cu planuri de extindere). Pentru 2025-2026, sunt anunțate aproximativ 15 noi hoteluri, care vor adăuga peste 2.000 de camere. Majoritatea vor aparține brandurilor consacrate, precum Marriott, Hilton și Accor, însă și noi lanțuri hoteliere, precum Ascott Hotels (The Crest Collection) și Corinthia, vor intra pe piața din București cu proiecte noi', a adăugat Raluca Buciuc.
Ea a subliniat că această evoluție confirmă potențialul mare de creștere al pieței hoteliere din România, care continuă să atragă noi investitori și operatori internaționali.
'Deși mai puțin dezvoltată decât alte piețe din regiune, România are toate șansele să își consolideze poziția ca o destinație emergentă în Europa Centrală și de Est, cu perspective promițătoare pentru o creștere susținută, dacă economia rămâne stabilă. La nivel european, turismul de agrement a fost principalul motor al creșterii, cu diferențe semnificative între nord și sud. Potrivit datelor Smith Travel Research (STR), Italia, Spania și Grecia au înregistrat cele mai mari creșteri ale tarifului mediu zilnic (ADR - average daily rate) și ale gradului de ocupare, în timp ce Germania și țările nordice au avut evoluții mai temperate. Europa Centrală și de Est se află între aceste două extreme, menținând un ritm de creștere moderat. Pe categorii, adaugă consultanții Colliers, hotelurile de lux și premium continuă să se extindă, în timp ce sectorul mass market rămâne stabil', mai arată analiza. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Marcel Boloș: Este esențial ca renegocierea PNRR să se încheie până la finalul lunii mai
Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și deblocarea integrală a Cererii de Plată 3 sunt priorități imediate pentru a asigura absorbția maximă a fondurilor europene alocate României, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Acesta a participat luni, alături de echipa tehnică din cad
Românii pot investi începând de luni, 12 mai, în titluri de stat Tezaur
Românii pot investi începând de luni, 12 mai, în titlurile de stat Tezaur, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,75%, 7,40%, respectiv, 7,80%, informează Ministerul Finanțelor într-un comunicat transmis AGERPRES. Această ediție a Programului Tezaur este cea de a cincea ediție din acest an, su
Ministerul Energiei a lansat a doua licitație Schemei de ajutor de stat sub formă de CfD
Ministerul Energiei a lansat cea de-a doua licitație în cadrul Schemei de ajutor de stat sub formă de Contracte pentru Diferență (CfD) pentru susținerea producerii de energie electrică din surse regenerabile - energie eoliană onshore și solară fotovoltaică. Conform unui comunicat al ministerului, în cadrul acestei licitații, va fi
Greenpeace: Tribunalul București a hotărât să nu analizeze PUZ-ul pentru Neptun Deep
Tribunalul București a decis să nu analizeze dosarul Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru lucrările onshore din Tuzla, dedicate proiectului Neptun Deep, susțin reprezentanții Greenpeace România după decizia instanței de a respinge pe fond acțiunea organizației de mediu privind blocarea proiectului energetic de la Marea Neagră. 'Tri
Grindeanu: Peste 7.000 de oameni lucrează acum pe șantierele gestionate de UMB; nu există niciun fel de planuri de retragere
Știrea cu privire la blocajele și restructurarea de pe șantierele A8 și A3 ale UMB este ''un caz tipic de fake news'', a afirmat, luni, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la ceremonia de semnare a contractului pentru proiectarea și execuția lotului 2 al Centurii Metropolitane Cluj (Gilău - A3 - Cluj- Napoca - Apahida - DX4).
Grindeanu: Îndemnul meu pentru ministrul care va veni este să aibă ca principală preocupare finanțarea proiectelor
Finanțarea proiectelor aflate în derulare la Ministerul Transporturilor va trebui să fie principala preocupare a oricărui ministru care vine în locul meu, în acest moment noi fiind undeva la o contractare de 300%, deci supracontractare, a transmis, luni, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la ceremonia de semnare a contractului pe
Burduja: Tribunalul București a respins pe fond acțiunea Greenpeace de blocare a proiectului Neptun Deep
Tribunalul București a respins pe fond acțiunea Greenpeace de a bloca proiectul Neptun Deep, iar ONG-ul trebuie să plătească 80.000 de lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom, a anunțat, luni, pe propria pagină de socializare, ministrul
AFM a anulat 'Rabla pentru tractoare' din cauza unor probleme tehnice apărute la aplicația informatică
Administrația Fondului pentru Mediu (ANM) a anulat sesiunea de înscriere în cadrul programului 'Rabla pentru tractoare', destinat producătorilor agricoli - persoane fizice, din cauza unor prob
Burduja: Investițiile fără precedent reprezintă adevăratul suveranism energetic
Investițiile fără precedent reprezintă adevăratul suveranism energetic și există o singură cale pentru independența energetică a României, cât mai departe de ghearele 'experților' în șantaj energetic de la Est, consideră ministrul Energiei, Sebastian Burduja. 'Anul trecut, România a devenit în premieră cel mai mare pro
INS: Deficitul comercial a crescut cu 26,9%, în primul trimestru; importurile s-au majorat cu 8,1%, iar exporturile cu 2,7%
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost, în primul trimestru din acest an, de 8,453 miliarde euro, în creștere cu 26,9% (+1,792 miliarde de euro) decât cel înregistrat în primul trimestru din 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate luni. În luna martie 2025, exporturile FOB au însum
Programul 'Rabla pentru tractoare' debutează luni, cu un buget de 500 de milioane de lei
Programul 'Rabla pentru tractoare' demarează luni, iar timp de o săptămână sau până la epuizarea bugetului alocat sesiunii, iar solicitanții pot aplica online, prin intermediul aplicației informatice, informează Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Potrivit sursei citate, aplicația informatică este pusă la dispoziție
Bursa de la București a câștigat aproape 17 miliarde lei la capitalizare, în această săptămână
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 16,95 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 4,78%, în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a crescut cu 242,58%, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES, capitalizarea bursier
MEDAT: România importă în special din UE și SUA între 20% și 70% din componentele pentru industria de apărare
Ponderea componentelor de import folosite în industria de apărare din România poate varia între 20% și 70%, fiind achiziționate din state membre ale Uniunii Europene, și state terțe, precum SUA, a precizat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) într-un răspuns la o solicitare a AGERPRES.
CNPP: Numărul beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a crescut, în aprilie 2025, cu 7.129 persoane
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în aprilie 2025, de 914.741 persoane, cu 7.129 mai mare în comparație cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), consultate de AGERPRES. Dintre aceștia, 828.358 erau pensionari din sistemul public, iar
Report de peste 3,56 milioane de euro la Joker și de 2,69 milioane de euro la Noroc, la tragerile de duminică
Un report de peste 3,56 milioane de euro se înregistrează la categoria I a jocului Joker, în timp ce la Noroc este în joc un report cumulat în valoare de peste 2,69 milioane de euro, informează Loteria Româna. Duminică au loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc, după ce la tra