Isărescu: Rata anuală a inflației se menține în tendința generală descrescătoare pe tot parcursul anului
Rata anuală a inflației, măsurată pe baza indicilor prețurilor de consum, se menține în tendința generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu.
'Desigur, ce se întâmplă acum, tensiunea dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, nu a putut să fie introdusă în această prognoză. Pe baza ei, dar și a datelor interne, avem această evoluție a inflației. Rata anuală a inflației, măsurată pe bază a indicilor prețurilor de consum, se menține în tendința generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026. Suntem, față de prognoza anterioară, ușor mai sus acum, dar observați curba roșie. Spre sfârșitul intervalului de prognoză, datele prezente arată o situație mai bună a inflației', a spus Isărescu.
Rata anuală a inflației, măsurată pe baza indicilor prețurilor de consum, se menține în tendința generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu.
'Desigur, ce se întâmplă acum, tensiunea dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, nu a putut să fie introdusă în această prognoză. Pe baza ei, dar și a datelor interne, avem această evoluție a inflației. Rata anuală a inflației, măsurată pe bază a indicilor prețurilor de consum, se menține în tendința generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului țintă, începând cu 2026. Suntem, față de prognoza anterioară, ușor mai sus acum, dar observați curba roșie. Spre sfârșitul intervalului de prognoză, datele prezente arată o situație mai bună a inflației', a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, în prima jumătate de an nu vor fi presiuni inflaționiste deosebite, ci vor fi influențe generate de șocurile din trecut.
'În ceea ce privește aceste fluctuații de ritm în prima jumătate a acestui an, ele sunt generate în principal de efecte de bază, nu avem presiuni inflaționiste deosebite. Sunt efecte de bază generate de șocurile din trecut. S-au majorat impozitele indirecte în ianuarie 2024 și avem scădere în consecință în ianuarie 2025, apoi reduceri de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024, iar după ce trec aceste efecte de bază inflația rămâne undeva până în 5%, conform prognozei noastre. Ea se duce în jos începând cu vara anului curent', a explicat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a subliniat că România nu a fost campioană la inflație anul trecut, așa cum s-a afirmat, ci chiar a avut cifrele cele mai scăzute în comparație cu trei țări similare - Cehia, Polonia și Ungaria - însă scăderea inflației în cazul nostru a fost mai lentă.
'Am făcut pentru dumneavoastră, pentru că am văzut repetativ că suntem campioni la inflație, o comparație cu cele trei țări cu care ne putem compara, care nu sunt în zona euro, țintesc inflația ca și noi, au același regim de politică monetară și un regim de flotare mai mult sau mai puțin controlată a cursului de schimb: Cehia, Polonia, Ungaria și România. Observați că, începând cu acest episod, această perioadă de inflație care a intervenit odată cu declanșarea pandemiei, apoi cu războiul din Ucraina, apoi cu criza energetică, comportamentul nostru nu este deviat, să spunem așa, față de cum s-a comportat inflația și politica monetară în celelalte trei țări comparate. Am spune că, până anul trecut, nu numai că n-am fost campioni la inflație - am avut inflația cea mai scăzută. Cea mai mare a fost în Ungaria, aproape 25%, ca vârf, apoi în Polonia și noi am fost așa... chiar ușor sub Cehia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă. Și acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral, cu mai multe probleme pe care le știți', a susținut el.
În ianuarie 2025, Polonia și Ungaria au inflație mai mare decât România, subliniază Isărescu.
'În sfârșit, în ianuarie, nu mai suntem noi campioni la inflație în UE. Ne-au întrecut și polonezii și ungurii. În România, inflația 4,95% - 5%, depinde unde o rotunjim, în Ungaria 5,3%. Faptul că avem o politică de dobândă, deci o rată de dobândă mai ridicată este legată de altceva. E legată de tensiunile politice interne și de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară și legat de această stabilitate a cursului de schimb este importantă, aș spune chiar foarte importantă. Din această cauză și prudența noastră, care nu este exagerată. O reducere a ratei de dobândă de politica monetară poate să sune așa... în ochii piețelor, având în vedere dimensiunile deficitelor, ca o invitație la deprecierea cursului, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple. În următorii doi ani, principala contribuție dezinflaționistă este atribuită evoluției ratei CORE-2 ajustat Ce înseamnă asta? Că politica monetară funcționează'', a precizat oficialul BNR.
Potrivit guvernatorului, măsurile luate de actuala coaliție de guvernare pentru reducerea deficitului bugetar vor duce la o perioadă de deficit de cerere. În context, acesta a explicat că este important ca, în combinație, politica fiscală și cea monetară să determine evitarea recesiunii.
'Componentele exogene ale inflației - aici sunt lucruri pe care nu putem să le controlăm. Avem o revizuire ascendentă a contribuției la inflația IPC în decembrie 2025, de altfel principala sursă a valorii ratei inflației la acel orizont, scumpiri neanticipate pe segmentul produselor din tutun și apă, canal, salubritate la începutul anului curent și apoi o traiectorie superioară a prețurilor la combustibil. Credem că este o mișcare sezonieră. Asta este surpriza pozitivă pentru dvs. Deci, după mai mulți ani în care am avut un excedent de cerere, cu măsurile luate de actuala coaliție de guvernare, ordonanța de la sfârșitul anului care a oprit deteriorarea în continuare a deficitului bugetar și bugetul prezentat și aprobat în Parlament, țara intră într-o perioadă de deficit de cerere. Să vedem cum funcționează. Important este ca în combinație - politica fiscală, politică monetară - această nouă situație să nu ducă spre recesiune. Dacă creșterea economică se va baza în principal pe investiții și mai ales pe absorbții de bani comunitari, credem că acest lucru poate să fie evitat. Deci, să avem o inflație în scădere și creștere economică, nu mare, dar oricum creștere economică. De aceea, salutăm declararea de către prim ministru a absorbției banilor comunitari, prioritizarea proiectelor drept, citez, 'prioritate zero pentru guvern'. Așa să fie!', a arătat acesta.
În ceea ce privește riscurile la adresa traiectoriei proiectate a ratei inflației, Mugur Isărescu a atenționat că sunt foarte multe incertitudini printre care ce se întâmplă în Arabia Saudită (unde o delegație a administrației Trump discută cu Rusia despre Ucraina, n.r.), și summit-ul țărilor europene mai mari (de la Paris, n.r.).
'Și riscurile pe care le-am prins noi, cele trecute, ar putea să se dovedească a fi, să spunem așa, depășite', a mai spus șeful BNR. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu), editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
ANSVSA: Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant
Ferrero România retrage voluntar de pe piață un lot de Nutella Croissant (produs congelat), ca măsură de precauție, din cauza unui posibil risc de prezență a unui corp străin - un fragment de metal, a anunțat, joi, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor pe pagina sa de Facebook. Este vorba despre un lot
Nazare: Evoluțiile din execuția bugetară actuală ne vor susține argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală
Discuțiile cu agențiile internaționale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a țării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluțiile din execuția bugetară actuală vor susține argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală, a scris, joi, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Pîslaru: Am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an
Banii europeni atrași în ultimul an (10 iunie 2025-10 iunie 2026) au totalizat 10 miliarde de euro, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. 'Anul de 10: am atras în România 10 miliarde euro bani europeni într-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026). Este un record absolut pe
Petrescu (ASF): Dinamica de creștere a sistemului de pensii private, o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung
Dinamica de creștere a sistemului de pensii private din România, din primul trimestru al acestui an, trebuie privită ca o formă de consolidare structurală a economisirii pe termen lung, potrivit președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. 'La finalul primului trimestru al acestui an, sistemul de pensii p
Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate față de anul precedent, la 1,75% din PIB, în mai (minister)
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, informează Ministerul Finanțelor. După primele patru luni din 2026,
Sute de echipamente radio neconforme, descoperite de ANCOM și Jandarmerie la Dragonul Roșu
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în colaborare cu Jandarmeria Română, a efectuat joi un control la complexul comercial Dragonul Roșu, în cadrul căruia au fost descoperite sute de echipamente radio neconforme ANCOM, fiind aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 347.000 lei.
Lazea: A propune în România creșteri de impozite acum este nerealist din punct de vedere social și politic
Calea pentru reducea deficitului sub 3% este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale și a optimizării fiscale și nu creșterea de impozite, care este nerealistă din punct de vedere social și politic, a transmis, joi, economistul șef al Băncii Națională a României, Valentin Lazea, la un eveniment de specialitate. 'Problema
Jakubowicz (AAFBR): Dacă vom închide anul cu stagnare, să zicem că va fi bine; cred că va fi o scădere economică în 2026
România ar putea înregistra în 2026 o scădere economică, pentru că această criză politică nu a fost bugetată, iar din cele 9 miliarde de euro pe care ar mai putea să le atragă prin PNRR până la 31 august va pierde cel puțin 5 miliarde de euro, este de părere președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavi
Ionuț Dumitru: Deficitul bugetar în primele 5 luni este mic, însă aș spune că mai e destul până la sfârșitul anului
Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeași perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârșitul anului și trebuie să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2%, a afirmat, joi, economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, în marja unui eveniment de specialitate.
În discuțiile legate de formarea guvernului vedem propuneri de reduceri de taxe și de creșteri de cheltuieli; semnalul este extrem de negativ (economist)
Propunerile legate de reduceri de taxe sau de creșteri de cheltuieli pe care le vedem zilele acestea în discuțiile legate de formarea Guvernului sunt un semnal extrem de negativ, iar cea mai mare greșeală în momentul de față ar fi să facem pași înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale, a transmis,
Depozitele clienților neguvernamentali au crescut cu 1,6% în mai 2026
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei, iar raportat la aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,7% (-2,8% în termeni reali). Conform unui comunicat al Băncii Naționale a României, depozitele în
CCIB deschide un birou de reprezentare la Tokyo
Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) deschide un birou de reprezentare la Tokyo, care va fi condus de Bogdan Ioan Hossu, a anunțat joi organizația printr-un comunicat. Biroul va asigura reprezentarea instituțională a CCIB în relația cu autoritățile centrale și locale din Japonia, organizații guvernamentale și int
Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 1,6%, în mai 2026
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în mai 2026 cu 1,6% sută față luna anterioară (1% în termeni reali), până la nivelul de 465,042 miliarde lei, informează Banca Națională a României printr-un comunicat. Creditul în lei, cu o pondere de 66,9% în volumul total al cre
Chiriac: România a ratat termenul de implementare a Directivei privind transparența salarială, fiind preocupată de politica internă
România a ratat termenul de 7 iunie de implementare a Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială și decalajul salarial de gen, fiind preocupată de decizia politică de a avea un nou guvern, iar Parlamentul nu a mai transpus directivele europene obligatorii, a declarat, joi, Cristina Chiriac, președintă CONAF - Confederația Națională pentru Antreprenoriat Femi
ARB: Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor bănci e o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului
Decizia Consiliului Concurenței de sancționare a unor instituții bancare reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și credibilitate a statului român, susține Asociația Română a Băncilor (ARB), care solicită, în același timp, publicarea motivării și a probelor care au stat la baza hotărârii. Consiliul Concu







