Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, acuză autoritățile române că nu au avut nicio poziție la dezbaterile de la Bruxelles, de săptămâna trecută, cu privire la proiectul de propunere de revizuire a regulamentelor de proiectare ecologică pentru cazanele cu combustibil solid (Regulamentul 2015/1189) și pentru încălzitoarele locale cu combustibil solid (Regulamentul 2015/1185).

'România este țara din UE care are cei mai mulți consumatori care se încălzesc cu combustibil solid (lemn în principal), aspect care ar fi determinat în mod normal ca România să fie principala voce din UE privind modificarea normelor EcoDesign pentru echipamentele de încălzire cu combustibil solid. Dar România nu a avut nici o poziție la această normă. Normă care săptămâna trecută ar fi fost aprobată, dacă nu exista opoziția cehilor și nemților', susține președintele AEI într-o analiză publicată luni.

Potrivit acestuia, noile reguli propuse de Comisia Europeană pentru cazanele și încălzitoarele locale pe combustibil solid aduc schimbări majore față de situația actuală, vizând în principal creșterea eficienței energetice, reducerea emisiilor poluante, îmbunătățirea durabilității produselor și protecția consumatorilor.

'Cerințele sugerate nu sunt justificate de un studiu care evaluează impactul asupra mediului, economic și tehnologic al modificărilor propuse, care să ofere date clare cu privire la beneficiile măsurilor propuse, inclusiv câștigurile de mediu sau economice pentru cetățeni. Aceste beneficii ar trebui comparate cu impactul economic preconizat și sarcina financiară a modificărilor necesare', arată Chisăliță.

Conform Strategiei Energetice a României, citată de specialistul în energie, în România există un total de circa 8,5 milioane locuințe, din care aproximativ 7,5 milioane sunt locuite. Majoritatea locuințelor locuite din România (47%) sunt încălzite cu lemne (marea majoritate în mediul rural).

Președintele AEI spune că noile cerințe ar putea face ca prețurile cazanelor și ale încălzitoarelor să crească semnificativ, ceea ce ar putea încetini înlocuirea echipamentelor vechi și ineficiente. Astfel, românii ar putea fi forțați să folosească în continuare sisteme poluante, deoarece nu și-ar permite unele mai moderne, fiind penalizați prin impozite și taxe, dar mai ales condamnați să achite de costuri mari pentru cantitatea mai mare de lemn necesar a fi folosit pentru încălzire.

Proiectul de propunere de revizuire a regulamentelor de proiectare ecologică pentru echipamentele care folosesc pentru încălzire lemn și cărbune stabilește că echipamentele folosite trebuie să aibă o eficiență de minimum 82% pentru cazane și 60% pentru sobe. În opinia lui Chisăliță, această schimbare înseamnă că producătorii vor trebui să îmbunătățească tehnologia de ardere, ceea ce ar duce la creștere semnificativă a prețurilor echipamentelor (cazane și sobe pe lemne). În prezent, cazanele pe combustibil solid trebuie să aibă o eficiență de cel puțin 77%, iar sobele pot funcționa cu randamente de 50%.

Documentul stabilește, totodată, o creștere a eficienței energetice minime la 82%, care ar duce la temperaturi mai scăzute ale gazelor de ardere, ceea ce ar favoriza condensarea și ar putea provoca prăbușirea unor bucăți ale hornului, înfundarea acestuia și incendii datorită coșurilor de fum. 'Dacă s-ar introduce sisteme de condensare pentru a preveni acest risc, prețul unui cazan s-ar putea dubla. În același timp ar trebui refăcute toate coșurile de fum al tururor imobilelor care folosesc ca și încălzire lemne de foc', spune specialistul.

Proiectul de revizuire mai prevede că particulele fine emise prin ardere vor trebui reduse la un maximum de 3 mg/metri cubi, iar oxizii de azot nu vor putea depăși 200 mg/metri cubi. În prezent, normele actuale sunt mai permisive, iar pentru oxizii de azot (NOx) nu există limite. 'Acest lucru va forța producătorii să implementeze sisteme mai avansate de filtrare a emisiilor, complexe și scumpe, cum ar fi filtre electrostatice și catalizatoare. Aceste tehnologii ar crește atât costurile inițiale, cât și cheltuielile de întreținere ale echipamentelor care folosesc lemn sau cărbune pentru încălzire', afirmă președintele AEI.

O altă prevedere se referă la sistemele automate de control al arderii. 'Aceasta ar presupune instalarea unor senzori, servomotoare și sisteme electronice complexe chiar și în sobele pe lemne existente, ceea ce ar duce la costuri ridicate și la necesitatea de a le conecta la rețeaua electrică, în condițiile în care în România sunt 5700 de imobile care nu au energie electrică', a explicat Dumitru Chisăliță. AGERPRES/(AS - autor: Cristian Anghelache, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)