Burduja: România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități
România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, iar tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
'România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie continuată, dar inteligent și fără a sacrifica securitatea sau prosperitatea cetățenilor noștri. Nu e înțelept să susținem o terapie șoc, pentru că riscăm să doborâm economia europeană, un pacient care oricum se simte din ce în ce mai rău. Aceasta a fost poziția mea și în primul mandat ca ministru al energiei și aceasta va fi și în acest mandat. Sunt surprins și eu de surprinderea celor care consideră că mesajele mele despre 'Green Deal' au venit de nicăieri, deși sunt lucruri pe care le spun de mai bine de un an și jumătate. Iar acum aceste realități încep să fie exprimate tot mai mult în Europa. A făcut-o ieri Donald Tusk, care a propus o amplă campanie de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a permite companiilor europene să fie competitive pe piețele globale', a scris joi, pe Facebook, Sebastian Burduja.
În opinia sa, degeaba protejăm mediul dacă mergem către colaps economic.
'Zilele trecute, chiar Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, la Davos, a exprimat aceeași nevoie a scăderii prețurilor la energie pentru ca economia europeană să poată face față concurenței globale, concurență care se va intensifica', a subliniat ministrul.
Potrivit acestuia, cheia pentru o tranziție de succes este simplă: producție de energie sigură și ieftină. 'Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu punem ceva în loc - pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare', a menționat Burduja.
Totodată, ministrul a precizat că este nevoie de investiții în stocare, ca să beneficiem de energia verde și când nu bat soarele sau vântul.
De asemenea, România are nevoie de investiții în rețele, ca să avem o piață europeană cu adevărat unică și funcțională și ca să acomodăm mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori), consideră ministrul.
Pe de altă parte, el recomandă 'să folosim echipamente fabricate în România și în Europa, nu să subvenționăm cu bani europeni producția din alte părți ale lumii'.
'Noi facem deja ceea ce trebuie pentru a fi nu doar producător de energie, ci și de echipamente modernă, pentru a nu mai depinde de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane euro, acoperind o capacitate de peste 5 GW. Este vorba despre producție de componente pentru bateriile de stocare, producție de baterii de stocare sau producție de panouri fotovoltaice și componente pentru acestea. Made in România', a adăugat ministrul.
În timp ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial al decarbonizării prin Green Deal, realitatea economică globală ne arată că acest model riscă să ducă la pierderea competitivității și a relevanței economice, a mai spus Burduja.
'80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea lor locală. Cu toate riscurile aferente în zona de securitate energetică. Costurile ridicate la energie sunt un alt exemplu de povară auto-impusă. Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei și fac ca industriile noastre să devină necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt triple față de SUA sau China, fabricile europene se închid sau se mută în alte regiuni. Acesta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare', a mai scris ministrul.
Potrivit acestuia, la nivel global, Europa pierde teren în mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de unul singur, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc, susține ministrul.
'România are însă șansa să arate că există o altă cale. Avem gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă să fie finalizate, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici, dar și potențialul de a deveni un lider energetic regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania). Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea oamenilor. Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovarea nu vin din reglementări excesive sau politici care subvenționează direct economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producție locală, pe locuri de muncă bine plătite și pe sprijinirea industriei autohtone. Este timpul ca întreaga Europă să-și redefinească prioritățile și să opteze pentru un 'Smart Deal' care să ne readucă pe harta economică globală. Înainte, împreună, pentru români, România și o Europă competitivă', a mai scris Sebastian Burduja. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
România și alte patru state UE au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin (ministru)
România, Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia au solicitat Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin și caprin, printre care o aplicare flexibilă a restricțiilor, analiza aprofundată a rolului vaccinării pentru bolile de categoria A și facilitarea circulației în interiorul UE a animalelor vaccinate, a anunțat ministrul interimar al Agriculturii,
APIA atenționează fermierii asupra termenelor din Campania 2026; nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni
Nerespectarea condițiilor și termenelor aferente intervențiilor accesate de fermieri în cadrul Campaniei 2026 poate conduce la aplicarea unor sancțiuni, avertizează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). 'APIA reamintește că, în funcție de angajamentele asumate în cadrul intervențiilor de dezvoltare ru
Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem
Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu. 'În cele două decenii de la aderare, România a &ici
Darău: Am aprobat primul sistem unitar de fundamentare a remunerației administratorilor companiilor din portofoliul Ministerului Economiei
Administratorii companiilor de stat din portofoliul Ministerului Economiei ar putea fi remunerați după un sistem unitar, care pornește de la salariul mediu brut din sector și are în vedere criterii precum dimensiunea companiei, importanța strategică, volumul investițiilor raportat la cifra de afaceri, listarea la bursă și profitabilitatea.
MADR propune dublarea fondurilor pentru sprijinirea fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, solicitând dublarea
Buzoianu: Grupul de lucru pentru arderile ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București
Grupul de lucru constituit de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Ilfov pentru problema arderilor ilegale din Sintești nu include Direcția de Mediu București, autoritatea care gestionează datele stației de monitorizare a calității aerului din zonă, a anunțat, marți, ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu. 'Doamna S
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente
Peste 49.000 de tone de produse au fost colectate în zece ani de funcționare a Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), timp în care peste 44.000 de tone de alimente au fost salvate direct de la risipă din lanțul agroalimentar și peste 4.000 de tone au fost donate de cetățeni prin intermediul campaniilor de colectă națională de alimen
Dăianu: România are nevoie de o lege a salarizării unitare
România are nevoie de o lege a salarizării unitare, iar aceasta ar trebui avută în vedere la construcția bugetului pentru 2027, a declarat marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care a pledat, totodată, pentru o indexare prudentă a pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar. 'Ce este o știre bună? Și domnul m
ANPIS a plătit în septembrie drepturile de asistență socială aferente lunii august
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), prin agențiile teritoriale, a plătit în septembrie fondurile necesare pentru plata beneficiilor de asistență socială aferente lunii august din acest an, informează marți agenția. Astfel, au fost virate: peste 1,139 miliarde lei pentru 3.385.783 de beneficiari ai alocațiilor de
Nazare: Construcția unui buget credibil pentru 2027 este o condiție esențială
Construcția unui buget credibil pentru 2027, care să fie respectat și în execuția bugetară de anul viitor, reprezintă o condiție esențială pentru continuarea consolidării fiscale a României și pentru îmbunătățirea perspectivei de rating a țării, consideră ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. 'În prim
ANAF Antifraudă: 905.212 lei achitați la bugetul de stat după un control la un salon de estetică din București
Administratorul unui salon de servicii estetice din București a achitat la bugetul de stat 905.212 lei, în urma unui control al Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), care a identificat obligații fiscale suplimentare de peste 537.000 de lei, informează, marți, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit sursei citat
Isărescu: Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României
Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esențial pentru credibilitatea României, iar politicile economice trebuie să fie atent calibrate, predictibile și, deci, credibile, a afirmat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. 'De la bun început, în lucrarea 'Sustenabilitatea financiar
APIA: 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin
Un număr de 35.711 cereri de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin au fost depuse la nivel național, în cadrul celor două scheme instituite în 2026 în contextul crizei din Orientul Mijlociu, informează, marți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Astfel, pentru sectorul bovin au fost depuse 35.477 de cereri, pen
Theodor Stolojan: Reducerea ritmului de creștere economică în România a început în 2022
Reducerea ritmului de creștere economică în România a început odată cu anul 2022, cu trei ani și jumătate înainte de a se lua orice măsură de austeritate, a declarat, marți, Theodor Stolojan, fost prim-ministru și fost ministru al Finanțelor, la un eveniment de specialitate. 'Noi avem, ca să spun așa, un beneficiu e
Peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, generate anual în Uniunea Europeană
Peste 58,2 de milioane de tone de deșeuri alimentare au fost generate în Uniunea Europeană în 2023, echivalentul a aproximativ 130 de kilograme pe locuitor, iar mai mult de jumătate din această cantitate provine din gospodării, potrivit datelor Eurostat citate de InfoCons - Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor, cu ocazia Zilei Internaționale de C











